PE a adoptat o rezoluţie în care afirmă că UE trebuie să-şi reevalueze critic relaţiile cu Moscova, profund afectate de încălcarea deliberată de către Rusia a principiilor democratice, valorilor fundamentale şi dreptului internaţional, prin actele sale de violenţă şi destabilizarea vecinilor.
UE trebuie să creeze acum un plan de urgenţă bazat pe puterea necoercitivă („soft power”) pentru a contracara politicile agresive duse de Rusia şi care conduc la dezbinare, potrivit textului rezoluţiei adoptate miercuri de Parlamentul European, cu 494 de voturi pentru, 135 împotrivă şi 69 de abţineri, informează un comunicat al PE.
„Prin agresiunea împotriva Ucrainei şi anexarea Crimeei, conducerea Rusiei a adus relaţiile noastre într-un punct critic. Depinde de Kremlin să decidă acum ce cale va alege – cooperare sau o şi mai mare înstrăinare”, a spus raportorul PE, Gabrielius Landsbergis.
Este „o prioritate absolută” ca statele membre trebuie să îşi păstreze unitatea în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Rusia şi a implicării sale directe în războiul din Ucraina, au arătat deputaţii, cerând statelor membre să se abţină de la orice acorduri bilaterale cu Rusia.
Parlamentul cere Comisiei să rezerve fonduri adecvate, fără întârziere, pentru proiecte concrete de contracarare a propagandei şi dezinformării ruse în interiorul UE şi în străinătate, precum şi să programeze „o asistenţă financiară mai ambiţioasă” pentru societatea civilă din Rusia.
Deputaţii sunt alarmaţi de faptul că Rusia se poziţionează ca un rival al comunităţii democratice internaţionale şi al ordinii bazate pe lege, sprijinind şi finanţând partide extremiste şi radicale din UE.
Deputaţii cer Comisiei şi statelor membre să creeze un mecanism coordonat de monitorizare a asistenţei financiare, politice sau tehnice oferite de Rusia partidelor politice şi altor organizaţii din UE şi de evaluare a influenţei Rusiei asupra vieţii politice şi opiniei publice.
Rezoluţia condamnă şi lista neagră „arbitrară” a Rusiei care interzice unui număr de 89 de politicieni şi oficiali UE să intre pe teritoriul său, considerând-o o încălcare a dreptului internaţional, a standardelor universale şi un obstacol în calea transparenţei.
Acest act este „contraproductiv şi în detrimentul canalelor de comunicare şi aşa destul de slabe”, regretă deputaţii, subliniind că persoanele de pe listă ar trebui informate despre motive şi ar trebui să aibă dreptul la un apel în faţa unui tribunal independent.