„Un an în urmă vedeam o societate în amorţeală, care nimic nu poate face. Această criză, care ne-a făcut vestiţi în toată lumea... eu simt o mobilizare socială. Nu trebuie să ascundem că acum mobilizarea socială este incomparabilă cu cea de acum doi ani. Dacă doi ani în urmă era o moleşeală, acum avem mobilizare. Această criză eu cred că este o doză de injecţii în societatea mobilizatoare şi acum gradul de mobilizare a societăţii eu îl văd de cinci ori mai bun decât era doi ani în urmă. Societatea noastră are capacitatea de a se renaşte, de a merge înainte”, afirmă Veaceslav Ioniţă, ex-preşedintele comisiei parlamentare Economie, buget şi finanţe.

„Starea de spirit spre acest mijloc de an s-a schimbat, oamenii nu mai cred aşa uşor şi înţeleg că oricum în Uniunea Europeană nu mai putem să ajungem. Uniunea Europeană nu ne va accepta în halul în care suntem şi de aceea trebuie să ne curăţim întâi, înainte de a ajunge acolo”, a adăugat şi fostul viceministru Tatiana Potâng.

În context, ex-ministrul Finanţelor Veaceslav Negruţa a menţionat că întotdeauna există o soluţie şi că Republica Moldova poate fi salvată prin implicarea societăţii civile, care să schimbe regimul de la guvernare.

„Dintr-un proiect de succes, cu parteneri şi parteneriate, din păcate suntem acum pe poziţii de a ne apăra şi a pierde, de fapt, mai multe şanse şi oportunităţi din simplul motiv că nu ne-am administrat treburile aici, acasă, aşa cum trebuie. Din păcate, acele centre care au stat în spatele acestor situaţii, unele cu apartenenţă politică, altele chiar suprapolitice, au determinat situaţia care există. Nu cred că economia sau RM este un stat falimentar. Eu cred că din orice situaţie există o soluţie şi o ieşire, chiar din situaţii dificile cum avem acum. Banca de Economii, Aeroportul, Pădurea Domnească, care certifică ilegalităţile sistemului judecătoresc, ale justiţiei ineficiente şi inexistente, cârdăşia şi clanurile care conduc această ţară. E nevoie de o implicare, o responsabilizare şi asta se poate de făcut prin implicarea societăţii civile, aşa cum a fost în 2009, pentru că noi am avut un regim atunci şi acum avem alt regim, care a preluat apucăturile acelui regim”, susţine ex-ministrul Negruţa.

Şi jurnalistul Chiril Moţpan, colonel de poliţie în rezervă, afirmă că este sigur că lucrurile în RM se vor schimba. „Sub presiunea societăţii eu consider că lucrurile se vor schimba. Am o întrebare pentru şefii instituţiilor de drept din RM. Ce ar prefera: să fie asemeni lui Papuc, judecaţi pentru neglijenţă, sau pentru complicitate? Ce este mai grav în această situaţie? Unul declară că se fură bani cu sacii, mai urma să numere câţi saci s-au furat, altul spune că ştie foarte bine situaţia. Atunci când se va pune pe cântar efectul acestei inactivităţi eu bănuiesc că vor avea de suferit. Şi ar trebui, de fapt, să conştientizeze acest lucru. Eu astăzi sunt convins că lucrurile se vor schimba şi din motiv că am avut o întâlnire cu mai mulţi angajaţi ai structurilor de forţă şi să vedeţi cât sunt de supăraţi, zic eu aşa, delicat. Sunt gata în forţă să facă schimbarea în ţară. Mi se pare că ar trebui luat în calcul acest lucru, lumea a ajuns la limită”, crede Chiril Moţpan.

Referindu-se la situaţia din justiţie, fostul deputat Veaceslav Ioniţa a declarat că societatea trebuie să se implice mai mult pentru a influenţa sectorul judiciar şi anume prin ceea ce se numeşte „presiune pozitivă”. Mai exact, să asiste în număr mare la procese, responsabilizând astfel magistraţii să ia decizii corecte şi nu pe cele dictate la telefon.

„Eu cred că trebuie să există presiune pozitivă sau justiţia populară. Judecătorii noştri trebuie ajutaţi, la modul cel mai serios. Eu sunt convins că sunt procurori, membri ai CNA, foarte mulţi oameni care ar vrea să-şi facă meseria, dar au o presiune politică extremă dintr-o parte. Şi noi, societatea, nu trebuie să stăm cu gura căscată şi să spunem că ei sunt presaţi politic. Oameni buni, presiunea trebuie să fie la fel de puternică şi din partea opusă. Presiunea care se face la telefon e una neagră, urâtă, omul care o face vrea ca nimeni să nu-l cunoască. Dar când stau 100 de oameni la fiecare şedinţă de judecată asta e presiune pozitivă. Şi astfel noi nu intimidăm judecătorul, ci îl ajutăm. Pentru că atunci când stau 150 de oameni el ia o decizie corectă, iar când îl sună cel care i-a dat o comandă, el se poate apăra: „Cum să iau o decizie spusă la telefon, dacă stau în faţă atâţia oameni?”. În toată lumea presiunea asta diabolică este combătută cu presiunea societăţii şi toate organele de forţă au în prezent o frică de ceea ce se numeşte presiunea populară”, a menţionat Ioniţă.

Invitaţii emisiunii au vorbit şi despre concesionarea Aeroportului Internaţional Chişinău. Moderatorul Val Butnaru s-a referit la declaraţia premierului Chiril Gaburici, care a spus că „decizia de a da în concesiune Aeroportul a fost luată în baza unor informaţii eronate”.

„Pun la îndoială cuvintele lui Gaburici şi iată de ce. O să menţionez câteva date cronologice care mi se par absolut uimitoare. Nu este nimic nou, dar în detalii constă adevărul:

La 19 mai 2012 Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la iniţierea proiectului de parteneriat public privat pentru concesionarea Aeroportului.
La 23 aprilie 2013 Iurie Leancă este numit prim-ministru interimar.
La 18 mai 2013 CC se pronunţă pe marginea acestei numiri şi apreciază principiile privind capacitatea de exerciţiu a acestui Guvern. Este o precizare acolo că acest Guvern nu guvernează, dar administrează.
La 29 mai 2013, când acest Guvern administra, se adoptă hotărârea nr. 321, cu privire la aprobarea concesionării activelor AIC.
La 30 mai 2013 Parlamentul votează şi investeşte în funcţii depline guvernul Leancă.

Aceste date spun un lucru foarte clar: că operaţiunea de dare în concesiune a Aeroportului n-a fost una bazată pe nişte greşeli. S-a lucrat mult timp, s-a mers spre acest scop final. Nu cred că un guvern când acceptă o operaţiune atât de importantă se bazează pe o singură sursă şi nu pe două-trei, măcar”, a declarat jurnalistul Val Butnaru.

În context, Veaceslav Ioniţă a spus că cea mai gravă problemă este că nimeni nu ştie cine este, de fapt, investitorul şi nimeni nu verifică investiţia. „O să vin cu un exemplu ca să înţelegeţi unde vreau să ajung. Noi avem în ţara noastră mii de magazine, dar când vine o reţea mondială este ştirea numărul 1 şi toată lumea ştie că ea vine cu ceva nou. Pentru Aeroport nu îţi trebuie atât bani pentru investiţii, cât management şi acurateţe. De exemplu în energie noi aveam pierderi de 32 la sută şi când a venit privatul de la apus această cifră s-a redus la 13 la sută. Deci ăsta este scopul - nu atât banii, cât managementul. În cazul Aeroportului, finalitatea a fost una clară din start: vine cineva despre care nimeni nu ştie cine e. Şi acum când te uiţi atent în documente îţi dai seama că oamenii ăştia, că au greşit sau nu, dar cu certitudine finalitatea era clară - investitorul nu este un operator internaţional recunoscut.

Noi credem că este cineva de prin Habarovsk, dar eu m-aş bucura să fie măcar din Habarovsk. Mă tem eu însă că urechile lui de pe aici cresc. Noi până în ziua de astăzi nu ştim cine a venit. Neştiind cine a venit, apare întrebarea: din ce bani face investiţiile. Neştiind pe ce bani face investiţiile, apare întrebarea: da nu cumva e moldovenism? Să nu uităm că Aeroportul este o instituţie monopolizată. Noi avem câteva pieţe monopolizate unde avem reglementare. Uitaţi-vă câtă luptă s-a dus în industria gazului, unde au fost depistate anual băgate pierderi de 180 de milioane pe care le achitam noi. Cine va şti ce se întâmplă acum, cu investitorul ăsta aşa de ruşinos încât nimeni nu-l ştie, care vine cu nişte bani despre care nimeni nu ştie nimic? Întrebarea numărul 1 este: cine verifică investiţia? Noi avem instituţie de reglementare în aeronautică, dar problema cu aceste instituţii este că ele nu funcţionează”, a comentat ex-preşedintele comisiei parlamentare Economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

„Lucrurile vor merge în lanţ vizavi de reacţia societăţii la ceea ce se întâmplă în ţară. Şi Aeroportul, şi Banca de Economii sunt parte a unui plan diabolic pus în funcţiune de nişte minţi care şi-au dorit să îngenuncheze ţara. Este dureros faptul că acest Aeroport, care este un obiect strategic, de importanţă naţională, a ajuns, de fapt, în mâna unor neprieteni. Lucrul acesta ar putea să aibă repercusiuni dramatice asupra viitorului republicii noastre. În spiritul patriotismului şi al iubirii de ţară, noi trebuie să ne unim forţele. Problema e de aşa natură că îl afectează pe fiecare. Nu mai putem sta într-o parte”, a concluzionat jurnalistul Chiril Moţpan.