„Votul tău, deputatul meu” – acest deziderat s-ar ascunde în spatele campaniei „Votul tău, deputatul tău” lansată de PD pentru promovarea votului uninominal, constată istoricul Octavian Ţâcu într-un editorial din ziarul Timpul. După părerea sa, PD-ul este avantajat de schimbarea sistemului de vot prin însăși ipostaza de a fi partid aflat la guvernare, care deține mai multe instituții și ministere, capabile să influențeze procesul de vot în teritoriu, precum şi pentru că a „preluat o mulțime de șefii asupra raioanelor”. În confruntarea din cele 101 circumscripții electorale, Plahotniuc și PD vor fi ajutați şi de „puzderia de „partide-satelit” pe care le are la îndemână” şi pe care le va folosi împotriva Maiei Sandu și a lui Andrei Năstase. Restricționarea votului „transnistrean”, arată că Plahotniuc nu are de gând să-i dea nici lui Dodon șanse. Octavian Ţâcu concluzionează că doar coalizarea forțelor democratice și europene ar crea contextul ca „votul tău să nu devină al lui Plahotniuc, ci al cetățenilor acestei țări, adică al nostru”.
Portalul moldnova.eu publică un articol în care sunt analizate prevederile proiectului PD de modificare a sistemului electoral și efectele pe care ar urma să le producă. Numărul deputaților va scădea pe seama excluderii alegătorilor transnistreni. Se reduce esențial numărul de voturi pe care un deputat trebuie să le acumuleze ca să acceadă în Parlament. Despre procedura de revocare o deputaților, sursa citată scrie că ar fi una foarte dificilă. În articol se mai spune că în proiectul de lege nu se precizează cum vor fi trasate circumscripțiile electorale și care va fi pragul de alegere a unui deputat. Sursa citată mai scrie că nu e limpede de ce în același proiect este inclusă și modificarea procedurii de revocare a primarilor.
„Votul uninominal a avut efecte catastrofale în România. În Parlament au ajuns persoane cu probleme penale care nu urmăreau altceva decât să beneficieze de imunitate”, a declarat jurnalistului de la Bucureşti, Cristian Tudor Popescu, într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV. El observă că în Moldova se procedează la fel cum s-a întâmplat acum un deceniu în România. „Votul uninominal a fost privit ca un panaceu, o soluţie miraculoasă pentru reformarea clasei politice. Rezultatul a fost puţin spus dezamăgitor, a fost catastrofal. Nişte oameni care au comis infracţiuni, care au fost condamnaţi cu suspendare pot fi aleşi”, a afirmat Cristian Tudor Popescu la Jurnal TV. El a mai spus, între altele, că votul uninominal a adus României nişte malformaţii, a adus „tot felul de persoane care nu urmăreau altceva decât să aibă imunitate, să poate să fie protejaţi de parlamentari când DNA dorea să-i cerceteze, să-i trimită în judecată”.
Despre recenta vizită în Republica Moldova a viceministrului rus de externe Grigori Karasin, urmată de cea a preşedintelui moldovean Igor Dodon la Moscova scrie Petru Grozavu în editorialul său din Ziarul de Gardă. Grozavu crede că motivul vizitei emisarului rus ar fi îngrijorările Tiraspolului faţă de înţelegerea Chişinăului şi Kievului de a instala puncte comune de control pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. „Tiraspolul (Moscova) nu este dispus să cedeze controlul frontierei cu Ucraina Chișinăului” din raţiuni mai curând „militare”, crede editorialistul. După părerea sa, Kievul vede Transnistria ca pe o „zonă de risc sporit” şi nu e pus pe cedare. Editorialistul se întreabă însă dacă Chişinăul va merge înainte şi dacă nu va renunţa sub presiunea Moscovei. Situaţia s-ar putea clarifica după încheierea vizetei la Moscova a preşedintelui Dodon, sugerează Petru Grozavu.
Despre înțelegerea moldo-ucraineană privind controlul comun al frontierei pe segmentul transnistrean scrie pe tribuna.md comentatorul Igor Volniţchi. Dacă înţelegere se va materializa, atunci, observă comentatorul, aceasta va fi o primă măsură concretă care ar putea duce la „închiderea acelei „găuri negre” pe care o reprezintă Transnistria şi despre care se vorbeşte de decenii fără a se întreprinde nimic”. Volniţchi observă că în „premieră absolută e pusă la un nivel atât de înalt şi atât de deschis” problema depăşirii intereselor economice pe care le au în regiunea transnistreană factori de decizie de la Moscova, Tiraspol, Kiev şi chiar de la Chişinău şi care împiedică avansarea în procesul de reglementare a problemei transnistrene.
Portalul deschide.md anunță cu referire la surse parlamentare că Moldova ar intenționa să boicoteze Adunarea Parlamentară a CSI care va avea loc la finele lunii martie. Motivul ar fi, potrivit sursei citate, lipsa unor acțiuni concrete din partea Moscovei la nota de protest a Chișinăului în care au fost semnalate abuzuri față de oficialii moldoveni la intrarea în Federația Rusă. „Se examinează posibilitatea neparticipării în condițiile unei lipse de reacții și informațiile pe care le deținem legate de riscurile de călătorie”, a confirmat pentru deschide.md spicherul Andrian Candu.
Într-un alt articol, reporterii portalului deschide.md că notă de protest a Chișinăului a lipsit de pe agenda viceministrului rus se externe Grigori Karasin. Fostul vicepremier pentru reintegrare Eugen Carpov crede că oficialii moldoveni au discutat cu Karasin acest subiect, doar că nu au reușit să ajungă la un numitor comun motiv din care nu s-au făcut declarații publice. Expertul rus Andrei Deviatkov, de la Institutul Economic al Academiei de Științe din Rusia, crede că această notă e o „tehnologie politică, ce are drept scop sporirea loialității guvernelor occidentale față de autoritățile de la Chișinău”.
Portalul noi.md publică un interviuri video despre relațiile moldo-ruse cu antropologul Mark Tkaciuc, fost deputat comunist. El crede că actuala guvernare de la Chișinău s-ar face responsabilă de deteriorarea relațiilor cu Rusia pe care ar fi provocat-o inclusiv atunci când li s-a interzis accesul în țară unor cunoscuți jurnaliști și activiști din Rusia. „Este important ca dialogul cu Rusia să fie maxim de pragmatic și plin de lucruri concrete și nu de lozinci verbale. Atunci când acest lucru va avea loc, nu vor mai fi acțiuni limitatoare reciproce” a afirmat, între altele, Mark Tkaciuc.
„Despre ruperea relațiilor cu Rusia, eşecul lui Dodon și șocul uninominal” este analiza semnată în Adevărul de Lulea Marius Dorin. El notează că Moldova a făcu un gest „fără precedent” luând act de abuzurile Federației Ruse și impunând oficialilor moldoveni să nu se mai deplaseze în Rusia. „Poziţia guvernului este diametral opusă celei avute de Igor Dodon, care preferă să mimeze slugărnicia faţă de Moscova, în detrimentul statului ce îl reprezintă”, observă autorul. După părerea sa, președintele Dodon înregistrează eșec după eșec și încrederea îl el ar „scădea simțitor”. Despre votul uninominal propus de PD autorul scrie că e „un șoc” care ar putea însă „menține traseul european al Moldovei” și care ar putea da o „mare lovitură” socialiștilor care s-ar afla „în cădere liberă”.
Mădălin Necşuţu observă într-un editorial din Evenimentul Zilei că preşedintele Dodon începe treptat să-și piardă aura de luptător anti-sistem. „Odele făcute pe Facebook și guduratul pe lângă liderul de la Kremlin nu-l vor ajuta pe Dodon, sau pe socialiștii săi, în fața electoratului din Republica Moldova”, notează editorialistul. După părere sa, Dodon şi-ar fi atins apogeul politic la prezidențiale. De atunci, Dodon este pe un trend descendent de imagine și nu va face decât să-l mențină. „Pionii lui Putin încep să cadă rând pe rând de pe tabla de șah, iar Dodon va ajunge în curând pe marginea ei”, concluzionează Mădălin Necşuţu.
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie în corespondența sa pentru Deutsche Welle despre „stereotipurile primitive impuse de propaganda rusă” în Moldova și în Georgia. „După obținerea regimului liberalizat de vize cu UE de către georgieni, pentru a compromite UE, Rusia încearcă să aplice în Georgia exact trucurile propagandistice testate cu succes în Republica Moldova”, notează jurnalistul. Numai că în Georgia, spre deosebire de Moldova, nu există politicieni care s-ar declara deschis pro-ruși, piața audiovizuală a fost practic deparazitată de demagogie și propagandă, ... iar aderarea țării la NATO este ideea națională îmbrățișată de peste 60% din populație și de absolut toți politicienii. Comparativ cu Republica Moldova, Georgia nu are un președinte care blochează participarea militarilor la aplicațiile organizate de NATO, iar politicienii nu au compromis ideea europeană, mai observă Vitalie Călugăreanu.
