Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jaful de la Banca de Economii din 2005 până în 2015 nu este o găselniţă locală, ci este parte a unei scheme regionale de scoatere a mijloacelor băneşti dintr-un sistem bancar în altul. Până în 2012, BEM a fost controlată prin managementul băncii de către deputatul PCRM Oleg Reidman. Între timp, managementul BEM a fost contactat şi de alte persoane. Astfel, după deciziile luate de BNM în 2011-2012 reiese că în spatele acestei scheme se află două grupuri, unul afiliat controversatului oligarh Vladimir Plahotniuc şi altul omului de afaceri Veaceslav Platon. Declaraţiile aparţin fostului ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, şi au fost făcute în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV7.
„Eu pot să presupun că este vorba despre două grupuri. Unul este afiliat lui Vladimir Plahotniuc. Cel de-al doilea a preluat cele 18,5% şi le-a divizat în patru companii cu origine rusească, aici deja era mâna lui Veaceslav Platon. Dl Reidman a controlat BEM inclusiv până în 2012 prin managementul băncii. Când vorbeam de cele patru companii ruseşti care au divizat pachetul de 18,5% în 2012, acestea au fost reprezentate în Consiliul de Administrare al BEM de fostul deputat Victor Berlinschi. De ce BNM a luat decizii proaste atunci în 2012? Este vorba despre faptul că Victor Berlinschi este moşul lui Dorin Drăguţanu. Respectiv, nu exclud că domnia sa a fost cel care pe 7 aprilie 2012 a avut o întrevedere cu conducerea ţării şi cea a sistemului judecătoresc şi au discutat anumite aspecte legate de activitatea BEM”, a declarat Veaceslav Negruţa.
În opinia lui Negruţa, această schemă nu poate fi demascată din moment ce primele persoane în stat sunt şantajabile. Acesta a menţionat că în instituţiile statului sunt oameni foarte bine pregătiţi, doar că profesionalismul lor nu este pus în evidenţă. „Ei sunt folosiţi pentru a împacheta nişte decizii luate în alte centre de decizii. Procurorul general nu a intervenit în cazul BEM în 2012, atunci când a avut la dispoziţie suficientă informaţie. S-au deschis anumite dosare pe credite, pe managementul BEM, însă sunt insuficiente. Directorul CNA este parte dintr-un scenariu de a tăcea şi această tăcere este periculoasă. După 2013 când statul a fost devalizat de pachetul majoritar s-a creat o aşa-numită comisie din partea PG, SIS, CNPF şi BNM, care trebuia să facă o examinare a corectitudinii cedării pachetului majoritar de la BEM şi au spus că totul a fost legal. Prin decizia CSJ din 27 noiembrie 2014 se arată foarte clar că nu a fost totul bine pentru că au fost date peste cap deciziile Adunării generale a acţionarilor şi emisia cea suplementară din vara 2013”, a spus Veaceslav Negruţa.
Guvernatorul BNM Dorin Drăguţanu, a mai spus Negruţa, ar avea cea mai mare implicaţie şi povară de responsabilitate în cazul BEM, în condiţiile în care el este supraveghetorul sistemului bancar. „El a avut suficientă informaţie la zi despre toate tranzacţiile făcute între bănci şi în afara ţării, inclusiv în companii off-shore şi rezidenţă juridică şubredă din punct de vedere al băncilor comerciale unde s-au plasat anumite active. Guvernatorul poartă răspundere inclusiv pentru legalizarea devalizării acelor 18,5%, decizie luată pe 28 aprilie 2012. Acesta a fost punctul zero în scenariul de devalizare a statului de mai încoace”, a notat Negruţa.
Fostul ministru al Finanţelor a mai afirmat că preşedintele Nicolae Timofti ar putea să fie acum factorul catalizator al pornirii unei anchete veritabile pe cazul BEM. „Probabil, preşedintele este un fel de ostatic, iar străjerii acestei cetăţi unde se află preşedintele au grijă şi filtrează informaţia. Totuşi speranţă există. Eu am solicitat audienţă ca să explic preşedintelui detalii despre tot ce se întâmplă la BEM. Am vorbit cu doi consilieri şi unul a încercat să-l contacteze, dar a fost imediat ameninţat de nişte ofiţeri CNA că i se va deschide un dosar penal. Alt consilier care a încercat a fost spălat public nemeritat imediat după trei zile. Nu voi da nume pentru că oamenii sunt şi ei când vor considera necesar vor spune lucrurilor pe nume”, a enunţat Veaceslav Negruţa.
În context, Veaceslav Negruţa a amintit despre cele două tentative de deblocare a uşii Secţiei cu documente secrete. „Noi am chemat imediat SIS. Eu presupun că au existat tentative de a şterge anumite corespondenţe la nivel de minister şi Guvern sau procuratură şi alte instituţii. Unicul subiect care a fost discutat în secret a fost BEM. Apoi, toate dosarele intentate în 2012 de Ministerul Finanţelor împotriva acestor raideri nici până în ziua de astăzi nu au fost examinate de instanţele de judecată”, a precizat fostul ministru al Finanţelor.
Ceea ce ţine de gaura de 1,3 miliarde de lei, Veaceslav Negruţa a declarat că este una cumulativă şi a început să apară din 2007. „Se lasă impresia că ea a fost special creată. Au fost aduse toate creditele proaste din alte bănci şi beneficiarii acelor credite au fost rugaţi să nu întoarcă creditele, astfel creându-se artificial o impresie despre problema capitalizării BEM ca ulterior să vină formula de preluare a băncii de la stat de alt grup”, a notat Negruţa.
Un moment important în raportul Kroll, a adăugat fostul ministrul al Finanţelor, arată că în schemă nu este implicat doar milionarul Ilan Shor. „Victoriabank, Moldindconbank şi Moldova Agroindbank au plasat depozite la BEM în zilele când deja era luată decizia secretă la Guvern. Ce oameni care conduc bănci plasează depozite într-o bancă cu probleme mari? Doar acei care ştiau că va fi acordat ajutorul de 9,5 miliarde de lei pentru ca să profite şi ei prin anumite extrageri de lichidităţi şi mijloace din rezervele naţionale. Aceasta certifică că acea decizie secretă a Guvernului nu era secretă pentru anumite cercuri. Ba mai mult, aceste cercuri au şi creat acea hotărâre şi acea platformă necesară pentru a stoarce banii din BNM”, conchis Veaceslav Negruţa.
„Când vorbim despre extragerea de mijloace din sistemul bancar şi din cele trei bănci, BNM şi CNI are toată informaţia de mişcări la zi a fiecărui leu şi dolar în conturi. În înţelegerea mea, extragerea n-a fost din aceste bănci, ci din BNM sub acoperirea unor inginerii financiare care au umflat sumele pe cazul celor trei bănci, motivând că băncile chipurile sunt într-o anumită situaţie de dificultate. Debandada care s-a început la BEM în iulie 2014 şi a culminat cu acele pompări de mijloace în noiembrie-decembrie 2014, mă lasă să cred că scopul a fost de a stoarce bani din rezervele valutare ale Republicii Moldova. Nu exclud pentru a achita anumite obligaţiuni faţă de anumiţi investitori cu origini în Rusia şi o parte scoşi în off-shore, care ulterior să vină ca şi investiţii străine în Republica Moldova pentru a procura anumite active”, şi-a continuat gândul Veaceslav Negruţa.
Fostul ministru al Finanţelor consideră că dacă Centrul Naţional Anticorupţie sau Procuratura Generală deschid acum toate materialele pe care le au la dispoziţie, inclusiv cele care au parvenit de la Ministerul Finanţelor, s-ar afla multe. „Eu sunt sigur că ei cunosc cine sunt în spatele lui Shor. Atunci am avea o anchetă reală pe cazul BEM. Eu sunt sigur că sunt persoane influente în politicul Republicii Moldova, care au realizat întreaga schemă şi a asigurat ocolirea discuţiilor în Parlament pe anumite legi, asumarea de răspundere de către Guvern şi asigurarea unor decizii pe secret luate de Guvern. (Moderator: Toate deciziile se iau la sediile de pe bulevardul Cantemir şi strada Bucureşti, sediile lui Plahotniuc şi Filat?) Da, toate deciziile se iau în aceste centre”, a menţionat Veaceslav Negruţa.
Întrebat de moderatorul emisiunii dacă nu-i este frică să facă toate aceste declaraţii, Veaceslav Negruţa a răspuns: „Eu nu ştiu ce înseamnă să te temi. Sunt lucruri pe care le-am spus permanent şi am considerat că toate lucrurile trebuie să fie notificate. Mie mi s-a reproşat odată: „Tu mai ai să-mi scrii note oficiale?” şi am înţeles că lucrurile astea deranjează. Acest lucru m-a făcut şi mai insistent să scriu şi să notific tot ce se întâmplă în special în cazul BEM. Eu nu exclud că scenariul atunci în 2010-2011, un scenariu probabil mai vechi, undeva prevedea că şi Negruţa va fi parte a anumitor aranjamente şi Ministerul Finanţelor va fi ca şi toate celelalte în comă. Numele meu a fost băgat în textul respectiv nu de Shor, ci de altă lume. Pot doar să presupun de cine, dar n-o să dau nume”, a spus Negruţa.