Într-o scurtă vizită la Chișinău, făcută tocmai în ziua când începe summit-ul de la Riga, premierul României, Victor Ponta, a promis că țara sa va rămâne „cel mai hotărât susținător al parcursului european al Republicii Moldova”. Potrivit declarațiilor făcute de liderul român și de omologul său moldovean Chiril Gaburici, accentul în discuțiile lor de astăzi s-a pus însă asupra colaborării economice bilaterale, mai ales în domeniul energetic.
„Se creează premise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uniunii Europene”, a spus premierul Chiril Gaburici după semnarea documentului, neuitând să zică şi că interconexiunile pe care cele două state au intenţia să le construiască nu înseamnă renunţarea la furnizorii tradiţionali, avându-se în vedere cei estici, ci doar diversificarea surselor.
„După luni de consultări, s-a dat undă verde unor proiecte de o importanță majoră,” scria pe un ton exaltat pe contul său de pe o reţea de socializare şi un vice-ministru de la economie, Valeriu Triboi. „Nu se va întâmpla mâine. Avem de muncit, dar totul este în mâinile noastre…”, se mai menţiona în mesaj.
Dar iată când s-ar putea întâmpla, în planurile guvernului, aşa cum a precizat pentru noi într-un interviu Valeriu Triboi: „Gazoductul Ungheni-Chişinău să-l avem finalizat către finalul lui 2017. Pe partea electrică, pentru noi ar fi ca măcar două interconexiuni să fie finalizate către 2020.”
L-am întrebat pe Valeriu Triboi ce şanse există ca proiectele respective să-şi găsească acoperire financiară: „Suntem obligaţi. Mai ales după declaraţiile dlui Miller, care a spus că Gazprom vrea să sisteze livrarea către comunitatea europeană prin gazoductul care tranzitează Ucraina, la care suntem şi noi conectaţi, deoarece crede că comunitatea europeană se va conecta la gazoductul pe care îl construiesc prin Turcia. Aşa că ne-am putea pomeni şi fără gaz, şi fără electricitate.”
Înţelegerea cu Guvernul de la Bucureşti vizează de tot iniţierea a cinci mega-proiecte energetice - două conducte de gaz şi trei linii electrice - care să conecteze între ele sistemele României şi Republicii Moldova. Nu se ştie cât ar costa construcţia acestor reţele, dar portalul mold-street.md, specializat în noutăţi şi analize economice, le estima zilele trecute la peste 600 de milioane de euro, dintre care 400 de milioane – pentru liniile electrice şi restul – pentru cele două gazoducte.
Deocamdată, guvernul de la Chişinău dispune de doar 10 milioane de euro, alocate încă anul trecut de UE, pentru extinderea până la Chişinău a gazoductului Iaşi-Ungheni. Conducta a fost construită şi dată în exploatare în 2014, dar nu este deocamdată utilizată decât pentru cantităţi neînsemnate de importuri din România. Compania germană Fichtner a estimat într-un studiu de fezabilitate că extinderea până în capitală a acestei conducte va costa între 110 şi 150 de milioane, în funcţie de capacitate, şi va putea fi realizată timp de trei ani, din 2016 până în 2018. Ministerul Economiei speră să obţină banii de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii şi facilitatea de Investiţii pentru vecinătate UE, cărora le-a expediat o solicitare în acest sens.
Securitatea şi energetica sunt două subiecte – consideră experţii în politică externă de la Chişinău – rolul cărora în viitoarea politică de vecinătate a UE va trebui în cel mai serios mod reevaluat. Analistul Leonid Litra, bunăoară, ne spunea într-un interviu acum câteva luni, când UE îşi anunţa intenţia de a-şi revizui politicile de vecinătate, că aceste două neajunsuri au fost menţionate de toţi participanţii la un sondaj efectuat de UE printre experţii şi factorii de deciziei din ţările Parteneriatului Estic. Memorandumul de înţelegere semnat astăzi între cei doi premieri – român şi moldovean – e gândit parcă să răspundă unor astfel de viziuni.
