Linkuri accesibilitate

Războiul mesajelor cu referendumul


Igor Dodon la un protest din ianuarie 2016 pronunțînd un discurs în fața sediului Parlamentului
Igor Dodon la un protest din ianuarie 2016 pronunțînd un discurs în fața sediului Parlamentului

Socialiștii și guvernul ar încerca să să împingă spre anonimat forțele pro-europene de opoziție din afara Parlamentului.

La doar o lună de la preluarea mandatului de preşedinte de către socialistul Igor Dodon, şeful statului şi liderii democraţi care controlează majoritatea parlamentară se războiesc deja din plin între ei pe câteva subiecte, dar practic nimeni în Republica Moldova nu crede în veridicitatea acestor bătălii.

Socialiştii au anunţat astăzi într-un comunicat că au şi declanşat procedura de organizare a referendumului naţional despre care vorbea ieri în prima conferinţă de presă preşedintele Igor Dodon, prin care cetăţăţenii să-şi exprime voinţa cu privire la legea ce transformă în datorie publică creditele de urgenţă de aproape 14 miliarde de lei oferite băncilor devalizate după faimosul furt bancar din 2014.

Legea, adoptată de actualul guvern în septembrie 2016 prin asumarea răspunderii în faţa legislativului, a fost extrem de criticată ca fiind o împovărare nedreaptă a cetăţenilor puşi să ramburseze în locul hoţilor banii dispăruţi din bănci, dar, alături de un alt pachet de legi menite să imunizeze sistemul bancar în faţa unor fraude similare, a deschis calea spre încheierea unui acord cu FMI care a oferit ulterior un credit salvator guvernului de la Chişinău.

Hotărât să-şi îndeplinească o promisiune din campania electorală, Igor Dodon a încercat mai întâi să se descurce fără plebiscit, expediind o iniţitivă legislativă de anulare a legii respective în Parlament, doar că nimeni nu s-a grăbit să-i răspundă.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:35 0:00
Link direct

Astăzi, însă, lui Igor Dodon i-a răspuns premierul Pavel Filip. El l-a atenţionat pe şeful statului că, vizând chestiuni ce ţin de impozite şi buget, un astfel de referendum nu ar putea fi declanşat pentru că ar fi interzis de Constituţie, însă chiar dacă ar fi, ar pune sub risc continuarea acordului cu FMI care a acceptat să crediteze Moldova după adoptarea actului normativ. Socialiştii caută pretext pentru a-şi face campanie pe bani publici, este concluzia premierului.

Preşedintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, liderul de facto al majorităţii parlamentare, i-a adresat şi el un mesaj şefului statului, răspunzându-i însă la un alt anunţ, cel care vizează iniţierea unui referendum pentru sporirea puterii preşedintelui. E o mişcare prin care Igor Dodon ar vrea să-şi creeze condiţii pentru declanşarea alegerilor anticipate - o altă promisiune electorală - modificând Constituţia astfel încât Parlamentul să poată fi dizolvat cu o mai mare uşurinţă de un şef de stat ales în mod direct de către popor.

Preşedintele ar forţa lucrurile: „el ar vrea control asupra guvernului şi Parlamentului” pentru a-şi pune în practică angajamentele asumate la Moscova, inclusiv cele în raport cu Acordul de Asociere; totul se va solda cu eşec categoric, a scris Plahotniuc într-o postare difuzată pe reţele de socializare.

Dacă ţinem cont de calea croită în legile moldoveneşti pentru declanşarea unui plebiscit, riscul eşecurilor în cazul ambelor iniţiative e deopotrivă destul de mare. Cum ar putea fi blocată cea legată de „Legea miliardului” a explicat Pavel Filip, spunând că „nu sunt legale” referendumuri vizând chestiuni legate de impozite şi buget. Orice amendare a Constituţiei trebuie să primească avizul pozitiv al CC, precum şi votul majorităţii în legislativ, aşa că şi soarta referendumului legat de împuternicirile preşedintelui ar putea fi pecetluită de pe acum.

La fel de fără soţi de izbândă este calificată şi încercarea preşedintelui Dodon de a-l da jos pe procurorul general, Eduard Harunjen. Răspunzând unei sesizări prin care un alt actor politic, PAS-ul Maiei Sandu, a contestat la Curtea Constituţională această numire produsă pe finalul mandatului predecesorului lui Dodon, magistraţii Curţii au spus astăzi că preşedintele Nicolae Timofti „nu a făcut decât să-şi exercite prerogativele constituţionale” desemnându-l în funcţie pe Harunjen.

Date fiind aceste evidenţe, în mediul politic şi jurnalistic se întâreşte impresia că în spatele tuturor bătăliilor verbale dintre preşedinte şi putere, cea mai zgomotoasă fiind disputa cu privire la soarta Acordului de Asociere cu UE, pe care Igor Dodon spune că ar vrea să-l anuleze, iar majoritatea că nu are suficiente puteri pentru asta, ar sta un joc tactic menit în realitate să le întărească susţinerea şi, ce e la fel de important, să împingă spre anonimat forțele pro-europene de opoziție din afara Parlamentului, adică partidele Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase.

Previous Next

XS
SM
MD
LG