Președintele României Klaus Iohannis a evitat in extremis săptămâna trecută adoptarea în guvern a două ordonanțe de guvern participând pe neașteptate la ședință. Totuși, coaliția de guvernare formată din Partidul Social-Democrat și Alianța Liberalilor și Democraților nu vrea să retragă actele normative, împotriva cărora au ieșit duminică să manifesteze, în București și multe orașe ale țării, zeci de mii de oameni. Dan Tapalagă arată într-o analiză publicată pe Hotnews.ro că Iohannis „joacă totul pe o carte” din momentul în care a demarat procedurile de organizare a unui referendum pe această chestiune care privește direct lupta anticorupție și independența justiției. Măsura e însă cu dus și întors, arată analistul. Există riscul invalidării referendumului dacă nu se atinge pragul minim de participare de 30% din alegători. Dacă s-ar întâmpla așa, Klaus Iohannis ar „pierde masiv legitimitate și ar deveni ușor de suspendat” din funcție de către majoritatea parlamentară. Cine poate aduce, de regulă, oamenii la vot? În general, partidele politice, or Tapalagă arată că majoritatea parlamentarilor, fie ei ai puterii, fie ai opoziției (cu excepția Uniunii Salvați România), ar cam vrea avantajele oferite de cele două ordonanțe de urgență: să iasă din închisori o mulțime de infractori condamnați pentru corupție (alături de alte categorii de infractori), alții să fie amnistiați, iar fapte de corupție precum abuzul în serviciu, neglijența în serviciu și conflictul de interese să fie dezincriminate total. Aceste categorii de infracțiuni sunt grosul dosarelor deschise de Direcția Națională Anticorupție.
Radu Carp își comunică în Adevărul convingerea că referendumul va fi totuși validat și ar putea clarifica pe termen lung chestiuni discutabile din legislația penală a României. Alta este problema: e vorba de un referendum consultativ, nu decizional, de ale cărui rezultate guvernarea PSD-ALDE poate să nu țină cont, așa s-a întâmplat în 2009 cu referendumul organizat de președintele Traian Băsescu referitor la structura Parlamentului. Radu Carp mai atrage atenția că, potrivit Constituției, probleme precum grațierea și amnistia nu pot face obiectul unui referendum (așadar, întrebarea pusă electoratului va trebui să sune diferit) și observă că nici ordonanțele de urgență ale guvernului Sorin Grindeanu nu sunt constituționale. Legea supremă prevede că asemenea aspecte sunt legiferate doar prin lege organică, sunt deci de competența parlamentului.
Una peste alta, „s-a produs marea dezmeticire”, scrie Andreea Pora în revista 22. „Nu-mi amintesc ca vreun partid sau guvern să se fi confruntat cu asemenea proteste într-un timp atât de scurt de la instalarea la putere (nici două luni)”. Guvernul controlat de președintele PSD Liviu Dragnea „a reușit (...) să recreeze din propria cenușă frontul anti-PSD”. „Cutez să spun, adaugă Andreea Pora, că PSD și-a început deja declinul și a pierdut anticipat următoarele alegeri prezidențiale”.
