Igor Boțan: „Autonomia găgăuză este în competiţie cu Chişinăul pentru vectorul geopolitic. Chişinăul a promovat în ultimii 14 ani, începând cu anul 2002, vectorul pro-european, iar Găgăuzia a tins întotdeauna să îmbrăţişeze vectorul opus, vectorul euroasiatic.”
Europa Liberă: Şi a câştigat câte ceva din aceasta – nişte petrol, nişte promisiuni.
Igor Boțan: „Putem spune da, că Găgăuzia a câştigat ceva, dar acest câştig este unul şters. Fiindcă impresia generală este că Găgăuzia a aşteptat revigorarea Rusiei şi revenirea acesteia în forţă. Acest lucru s-a manifestat în referendumul din 2 februarie 2014. Dar dacă revenim la alegerile de ieri din Găgăuzia, putem constata un lucru foarte interesant, aceste alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei au fost mai puţin populare decât alegerile prezidenţiale de aici, de la Chişinău.”
Europa Liberă: 42% rata de participare.
Igor Boțan: „Da. Iar în turul doi la alegeri au participat peste 50% aici pentru alegerea şefului statului. Deci, vedem că centrul de putere este, totuşi, Chişinăul, iar găgăuzii au deja o atitudine marcată de oboseală faţă de propria administraţie.”
Europa Liberă: Dacă au un preşedinte socialist, de ce şi-ar mai bate capul ei să înainteze în Adunarea Populară mici reprezentanţi ai socialiştilor?
Igor Boțan: „Este o întrebare foarte bună şi ea evocă domnia lui Vladimir Voronin, când era preşedintele comunist, când domnul Tabunşcic, tot un reprezentant susţinut de comunişti, a guvernat în Găgăuzia. Deci, acea experienţă a fost una proastă pentru Găgăuzia. Faptul că acum se repetă situaţia, vom avea un preşedinte socialist, fără o majoritate parlamentară, un preşedinte care se declară unul de opoziţie şi o Adunare Populară, probabil, cu o majoritate socialistă. Dar nu trebuie să ne grăbim.”
Europa Liberă: Vladimir Voronin s-a declarat găgăuzul numărul unu. Or, după aceasta, găgăuzii au fost nemulţumiţi.
Igor Boțan: „Dacă ne referim la beneficiile pe care încearcă autonomia găgăuză să le stoarcă de pe urma statutului special, acest lucru contravine normelor constituţionale şi de drept. Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi trebuie să aibă oportunităţi egale. Dacă Găgăuzia are un specific, ea trebuie să aibă resurse suplimentare pentru realizarea acestui specific, nimic altceva. În conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Legii privind statutul social, Găgăuzia beneficiază de tot ceea ce este necesar pentru a-şi păstra cultura, pentru a-şi dezvolta limba.
Iar noi ne amintim că acum un an şi jumătate Irina Vlah a acuzat Chişinăul de faptul că limba găgăuză nu este învăţată în autonomie. Şi acest lucru a fost extrem de nostim, dacă pot spune aşa. Însăşi autonomia găgăuză le-a fost oferită concetăţenilor noştri din sud, pentru a-şi dezvolta limba şi cultura naţională, ca peste 20 de ani să aflăm că, Chişinăul ar fi vinovat de faptul că limba găgăuză nu este învăţată aşa cum ar trebui să fie.”
Europa Liberă: Administraţia de la Comrat încearcă să acrediteze ideea că nu le ajunge un procuror numit de ei sau un comisar reprezentant al etniei găgăuze. Sunt lucruri relevante?
Igor Boțan: „Nu, nu sunt relevante. Doar noi cunoaştem că în Federaţia Rusă numirea judecătorilor şi a procurorilor se face centralizat, iar în autonomia găgăuză aceste numiri la care vă referiţi, da, pot fi consultate cu Adunarea Populară, dar în niciun caz această Adunare Populară nu poate avea dreptul de a numi procurorii şi alţi înalţi demnitari în afara prevederilor legii şi respectării acestei verticale în ceea ce priveşte asigurarea ordinii de drept şi constituţionale. Dacă există un specific al Găgăuziei, acest specific trebuie luat în consideraţie. Dar Găgăuzia nu poate avea privilegii altele decât le au toţi ceilalţi cetăţeni şi unităţi administrative din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar ei spun că nu au suficienţi bani.
Igor Boțan: „Dacă nu au suficient bani, cu atât mai mult dependenţa de centru, de Chişinău este una foarte-foarte importantă. De aceea, cred că este corect să se menţină un dialog permanent între autonomia găgăuză şi autorităţile centrale.”
Europa Liberă: Să revenim la Adunarea Populară. Care e intriga acestor alegeri, dacă tot există o unanimitate în privinţa orientării geopolitice a Republicii Moldova? Visul găgăuzilor, în mare parte, este acelaşi. Pentru ce se bat acum candidaţii la funcţia de membru al Adunării Populare?
Igor Boțan: „Noi ştim din experienţa anterioară că există, să zicem aşa, două grupări politice, una concentrată la Comrat, alta la Ceadâr-Lunga şi de cine controlează Adunarea Populară şi cine este guvernator depinde dezvoltarea acestor două raioane. Raionul Vulcăneşti, sau reprezentanţii acestuia, de obicei, iau partea unei grupări sau a alteia. Dar ceea ce este remarcabil în situaţia actuală, că grupările, care au fost concentrate în jurul lui Mihail Formuzal, care a pus bazele Mişcării Găgăuzia unită, pe de o parte, şi a mişcării conduse de fostul primar de Comrat, Nicolai Dudoglo, care a pus bazele Mişcării Găgăuzia reînnoită, iată că aceste mişcări, pur şi simplu au capotat. Și acum acest teren, din punct de vedere politic, mă refer la autonomia găgăuză, este, oarecum, viran, pentru că ascensiunea Partidului Socialiştilor, iarăşi, ne aduce în situaţia când o forţă politică naţională devine mai influentă decât formaţiunile locale.”
