La aproape o săptămână de la formularea unor noi îngrijorări de către SUA şi UE în legătură cu securitatea Republicii Moldova, pericolele invocate suscită comentarii în presa de la Chişinău. „Republica Moldova este una din țările asupra cărora Rusia își îndreaptă privirea, după Ucraina”, a avertizat joia trecută comandantul suprem al Forțelor aliate ale NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove, în cursul unei audieri în Congresul de la Washington.
„Sperăm ca scenariul ucrainean să nu se repete în Moldova. Nu avem voie să uităm de conflictul transnistrean și ne îngrijorează că toate străduințele internaționale au eșuat până acum,” a declarat miercuri şi cancelarul german Angela Merkel la întrevederea avută cu președintele României, Klaus Iohannis. Ambele declaraţii sunt citate într-o corespondenţă a lui Vitalie Călugăreanu pentru postul german de radio Deutsche Welle intitulată „E deja urgență! Moldova trebuie să se gândească foarte serios asupra ridicării gradului de securizare a țării” şi sunt însoţite de un tur de orizont printre comentatorii de la Chişinău.
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu, susține că moldovenii nu simt pericolele sesizate acum de SUA și UE, deoarece ele persistă de mai bine de 23 de ani și au devenit rutină. Republica Moldova ar trebui, însă, să-şi intensifice relaţiile cu NATO, precum şi UE, pentru a-şi asigura spatele în această situaţie, dar din păcate nu o face pentru că inclusiv la nivelul guvernării actuale există forțe politice care nu conștientizează importanța aprofundării relațiilor Moldovei cu NATO și cu structurile de securitate ale Occidentului în ansamblu.
Semnale ale pericolului vin din partea „coloanei a V-a” a Rusiei, spune în acelaşi articol analistul politic de la Chișinău, Oazu Nantoi, din partea politicilor Federației Ruse în legătură cu apropiatele alegeri din Autonomia Găgăuză, dar mai ales a politicilor informaționale promovate de Rusia prin intermediul canalelor de televiziune rusești care domină spațiul informațional din Moldova. Totuși, în opinia lui Nantoi, cele mai mari probleme care slăbesc capacitatea de apărare şi de securitate a Republicii Moldova sunt corupția și calitatea proastă a guvernării.
Tălmăciri ale pericolelor care se au în vedere de către SUA şi UE sunt înserate într-un comentariu publicat de Petru Bogatu pe blogul său ţinut pe site-ul postului de radio Vocea Basarabiei. „Tobele războiului bat tot mai aproape. Le auziţi?”, se întreabă Bogatu. Potrivit lui, mai devreme sau mai târziu, Putin va căuta să sustragă atenţia de la Donbas şi Crimeea, îndreptând-o în altă parte. Din acest punct de vedere, Republica Moldova pare să fie o ţintă perfectă. Forţele armate ruse din stângă Nistrului sunt în stare să provoace o sinistră debandadă pe întreg teritoriul nostru naţional. Mai cu seamă în sudul lui, în autonomi găgăuză.
Dă de bănuit că Moscova o susţine pe faţă în campania pentru funcţia de guvernator al regiunii pe Irina Vlah, candidatul partidului socialiştilor, care nu-i decât o filială sub acoperire a spionajului rus în Republica Moldova. Aceasta a fost primită deunăzi la Moscova de Serghei Narâşkin, preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Colac peste pupăză, autonomia găgăuză este vizitată de diverşi aventurieri care fac propagandă „lumii ruse” şi războiului anti-ucrainean. Să nu uităm, de asemenea, că la începutul anului trecut, Kremlinul a experimentat în autonomia găgăuză referendumul din Crimeea, care a condus ulterior la ocuparea militară a peninsulei ucrainene, avertizează Bogatu în comentariul său de pe blog. „Noi ce facem? Dormim în ghete. Toată lumea e pusă pe jar, vorba poetului, iar ai noştri scaldă zâmbete-n pahar”, mai scrie Petru Bogatu pe blogul său.
Presa acordă spații largi asasinării politicianului rus Vladmir Nemțov chiar în apropierea Kremlinului. Editorialistul Vasile Gârneţ arată în articolul său din „Ziarul Naţional” că acest asasinat i-a pus „lumii ruse” în față o oglindă necruțătoare. Spre acest „tărâm de vis” ne îndeamnă să mergem Dodon și acoliții săi, asistați de propaganda rusească difuzată în R. Moldova, pe care nimeni nu îndrăznește să o îngrădească, observă în continuare Vasile Gârneţ. În opinia sa, la fel și corupția, dar şi duplicitatea politicienilor care pledează pentru Europa, subminând însă prin comportamentul lor ideea europeană, tot în aceeași direcție ne trag. În pușcăria în care oameni ca Boris Nemțov sunt lichidați, pentru că nu răspund la comenzile gardienilor.
„Nici să-ți dea prin cap câți avocați are Putin printre jurnaliștii de la Chișinău, avocați sau „idioți utili”, care își etalează logica de fier și capacitățile detectiviste, notează în editorialul său din „Ziarul Naţional”, Nicolae Negru. „Putin nu-i prost, el nu are nimic de câștigat din asasinarea lui Boris Nemțov […]”, deduce cu convingere un coleg de-al nostru. Dacă Putin ar avea logica unui jurnalist penetrant, cu certitudine ar fi procedat altfel, dar logica sa funcționează diferit de a noastră, dacă e să judecăm după faptele sale…”, notează editorialistul. Potrivit dlui Negru, „cu Putin începe o altă etapă, o nouă spirală a expansiunii și agresiunii rusești, așa încât moartea lui Nemțov trimite un semnal și pentru „dușmanii Rusiei” din afara ei, din spațiul pe care Kremlinul îl pretinde drept „sferă de influență”, parte a „lumii ruse”. Păzea! După Nemțov, poate să urmeze oricine şi oriunde!”.
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, care a vorbit la Digi24 despre ipotezele privind asasinarea opozantului rus Boris Nemțov, este citat de presa de la Chişinău cu declaraţia că asasinii politicianului rus ar putea fi oameni care vor schimbarea lui Vladimir Putin „Ideea de a căuta vinovați în afara Federației Ruse a devenit o obsesie pentru Vladimir Putin, care a spus că va coordona ancheta la modul personal. Îngrijorarea lui s-a văzut din această declarație, pentru că, dincolo de orice speculație, ceea ce s-a întâmplat este, în politica internă, echipamentul prăbușirii Boeing-ului malaezian în Donbass” în politica externă”, a spus Dan Dungaciu. El a arătat că Boris Nemțov și alți politicieni din generația sa aveau mai mulți simpatizanți în afara Federației Ruse decât în țară, unde se situau la nivelul de susținere de 4-6%. „Dacă spunem că Nemţov era un inamic al lui Putin şi că Putin se temea de el, am impresia că e exagerare. Dacă eşti duşmanul lui Putin, probabil că nu e cel mai bun lucru să te plimbi singur pe străzile Moscovei la miezul nopții”, crede Dan Dungaciu. El crede, în schimb, că acest asasinat îi creează mai multe probleme lui Vladimir Putin.
„Cred că acest opozant a devenit mai important după moartea sa. Rolul său în politica rusă era aproape insignifiant [...] Dacă plecăm de la premisa că Boris Nemțov nu era important pentru viața politică internă a Federației Ruse, el dădea bine în Occident”, spune el. „Și problema lui Vladimir Putin rămâne cine a făcut de fapt acest lucru. Toată simbolistica asta, apropierea de Kremlin, modul cum a fost executată operaţiunea, faptul că e dificil să găseşti măcar urme din potenţialii asasini, faptul că s-a făcut fără ca serviciile secrete rusești să ştie sau să poată să împiedice un asemenea act. Probabil că-i sugerează domnului Putin idei care să fie terifiante pentru el”, spune profesorul. El a arătat că, mergând pe această ipoteză, asasinul ar putea fi aproape de președintele rus - o grupare din jurul puterii, dar care nu-i e favorabilă lui Vladimir Putin.
