Pe măsură ce NATO da semne că vrea să consolideze flancul estic supus ameninţării expansioniste a Rusiei, Moscova vine cu replici care ameninţă securitatea în bazinul Marii Negre.
Fostele baze URSS din peninsula Crimeea sunt repuse treptat în funcţiune de către ruşi, 18 dintre acestea fiind bănuite că ar fi funcţionale deja, după cum anunţă IB Times. Printre ele se numără baze aeriene, navale, staţii radar şi buncăre pline cu rachete.
În ultimele luni, activitatea militară a Rusiei în Crimeea s-a intensificat, peninsula aflându-se la 392 de kilometri distanţă de cel mai apropiat oraş românesc, Constanţa.
Amplasarea scutului antirachetă american pe teritoriul României face că fostul teritoriu ucrainean să devină un punct fierbinte pe harta geopolitică a regiunii, Rusia având acum un bastion înaintat în bazinul Marii Negre din care poate amenința ţările membre NATO din vecinătate.
Consolidarea poziţiilor militare ale Rusiei din regiunea Mării Baltice şi a Mării Negre a trezit un sentiment de îngrijorare în rândul unor state membre ale Alianţei, Letonia, Lituania, Estonia şi Polonia reacţionând cel mai rapid prin exerciţii militare desfăşurate în regiune.
În Muntenegru, cel mai nou stat membru al Alianţei, trupele NATO au desfăşurat săptămâna aceasta un exerciţiu de apărare civilă, că răspuns la antrenamentele desfăşurate de 150 de militari din forţele speciale aeropurtate ale Rusie pe teritoriul statului vecin, Serbia.
Seriozitatea rupturii survenite în ultimii doi ani şi jumătate între Rusia şi Occident a fost evidenţiată şi de declaraţia premierului rus Dimitri Medvedev din luna februarie a acestui an: „Practic, am alunecat într-un nou Război Rece”.
Chiar şi înainte de anexarea peninsulei ucrainene, Rusia întreţinea o forţă navală considerabilă în zona, folosind portul Sevastopol că baza principala a Flotei Marii Negre pentru a observă mişcările de trupe din ţările membre NATO aflate în zona: România, Bulgaria şi Turcia.
Moscova a protestat vehement la instalarea scutului antirachetă în România considerând sistemul defensiv că fiind unul îndreptat împotriva sa.
Arsenalul instalat în prezent în peninsula introdusă în graniţele Rusiei a trezit încă din luna septembrie îngrijorarea unor aliaţi NATO ai României, Michael Fallon, ministrul Apărării din Regatul Unit, atrăgând atenţia de pe atunci asupra riscurilor care reies din consolidarea forţelor militare ruseşti în Crimeea şi bazinul Marii Negre.
„Atât România, cât şi Bulgaria se simt ameninţate”, a specificat oficialul britanic.