Linkuri accesibilitate

Cetatea Albă: în cancelarie se vorbește limba rusă (5)


Alla predă franceză și este printre puținii vorbitori de limbă română din Cetatea Albă. E reținută și spune mereu cu precauție că ea nu e interesată de politică, nu se uită la știri și nu citește presa. S-a stabilit în oraș după ce a terminat facultatea, pe care a făcut-o la Odesa și nu i-a trecut nicicând prin cap să se mute în altă parte.

M-a plimbat pe străzile lungi și ordonate ale orașului, explicându-mi cum strada

Soclul fostei statui a lui Lenin
Soclul fostei statui a lui Lenin

Lenin, se numea pe vremea Imperiului Țarist, Mikailovskaia, după unul dintre primii Romanovi, iar în perioada românească a Cetății Albe, fusese botezată Mihai Viteazul. Acum urmează să revină la primul nume, pentru că începe să fie aplicată și aici Legea decomunizării.

Statuia lui Lenin din parcul omonim a fost deja dată jos și în locul ei a rămas un stâlp pe care autoritățile l-au vopsit în culorile steagului ucrainean.

Biserica armenească
Biserica armenească

Ca majoritatea porturilor vechi și aici populația era pestriță: greci, armeni, evrei, tătari, turci, germani, italieni, bulgari, polonezi, moldoveni, români, ucraineni și ruși. Deportările dirijate de români și de ruși au stricat echilibrul Cetății Albe, care sub comunism și-a pierdut farmecul multicultural. Biserica armenească e părăsită, dar cu fondurile comunității din afară se încearcă o reconstruire, sinagoga e închisă, fiindcă nu prea mai are cine să o frecventeze, biserica bulgărească se menține în condiții bune, iar cea grecească a fost recent renovată și lumea vine aici să privească Nistrul și să se fotografieze.

Grupuri de soldați trec când și când pe stradă, dar Alla își amintește că în perioada comunistă aici era o garnizoană mult mai mare. Acum militarii de peste tot se pregătesc să meargă în Est, acolo unde Ucraina a pierdut de sub control regiunea Donețk. Alla nu crede că vreo femeie din oraș ar vrea să-și trimită copilul pe front acolo, fiindcă oamenii spun că nu e războiul lor.

Liceul pedagogic
Liceul pedagogic

În Cetatea Albă, aproape 60% din locuitori sunt vorbitori de limba rusă. O nouă lege obligă instituțiile publice să facă toate documentele în limba ucraineană, ceea ce e mai complicat și oricum nu-i poate opri pe profesori să vorbească rusa în cancelarie. Alla mi se plânge de copiii care nu mai vor să învețe și discret aduce vorba de salariul unui profesor, care abia ajunge la 100 de euro. Mama ei, la rândul ei fostă profesoară o viață întreagă, are o pensie de nici 50 de euro. Alla e îngrijorată că prețurile cu întreținerea au crescut foarte mult de când a început confruntarea cu Rusia și că vârsta de ieșire la pensie a crescut.

Mai demult în Cetatea Albă erau cinci piețe: de vite, de cai, de legume etc. Sovieticii le-au trasnformat în parcuri, ceea ce sunt și acum, în vreme ce în anii din urmă întreg centrul a devenit un bazar de lucruri ieftine.

Călătoriile Sabinei: spre Kurdistan, pe urma conflictelor de lângă noi


Există o axă a conflictelor și a revanșelor istorice care are o continuitate mai lungă de 2000 de ani. De la Marea Neagră, prin Turcia, spre regiunea kurdă întinsă pe mai multe țări și până în Georgia, Armenia și Azerbaidjan, drumurile militarilor s-au întretăiat mereu cu cele ale comerțului. În toată această regiune, Rusia, Turcia și Iranul se luptă pentru influență, iar Occidentul se străduiește, fără prea mult succes, să aducă democrația liberală.

În august 2021, am plecat în călătoria mea solitară, pentru a înțelege mai bine de ce hărțile nu se suprapun peste geografia oamenilor, până unde merge candoare și de unde începe ura.

Un proiect Black Sea Trust, susținut de Radio Europa Liberă Moldova și Freedom House România.

XS
SM
MD
LG