Linkuri accesibilitate

România: Brânza e de vină


O sinteză a săptămînii politice românești.

Deşi au depus o moţiune pe teme de agricultură intitulată pompos „Achim Irimescu - cel mai mare dezastru din agricultura românească din perioada postdecembristă”, reprezentanţii PSD şi ai partidului din buzunarul lui Călin Popescu Tăriceanu nu au mai venit s-o şi voteze. Astfel că moţiunea a fost respinsă pentru că nu a existat acea largă majoritate democratică pe care s-a bazat mereu partidul lui Iliescu să iasă mereu deasupra. Semne proaste pentru cei care-şi trecuseră în agendă o moţiune de cenzură în preliminariile campaniei pentru Parlament. Nu e de mirare că ministrul le-a şi dat cu tifla contestatarilor săi, spunând că oricum, o moţiune simplă nu-i poate provoca demisia. „Premierul Cioloş m-a numit, el mă poate da jos”, spune ministrul.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:02 0:00
Link direct

Poate că deputaţilor absenţi li s-o fi părut ciudat ca al doilea semnatar al moţiunii să fie Daniel Constantin, fostul ministru al agriculturii, a cărui singură preocupare pe vremea mandatului a fost să-şi cultive pepiniera de cadre. El este, de altfel, şi cel care a prezentat moţiunea şi, în discursul său, mai că nu a cerut teste de paternitate pentru politicile agricole şi recolta din acest an, chiar dacă pe de altă parte a criticat cu mânie ministerială performanţele succesorului său. De altfel, cei doi seamănă ca două picături de apă la vehemenţă şi argumentaţie. Poate de aceea şi el, şi actualul ministru vorbesc despre aceleaşi nereguli, disfuncţii şi greşeli făcute la minister. Şi le-au transmis unii altora contaminându-se reciproc cu cornul secarei şi acarienii retoricii.

În moţiune erau criticate birocratizarea acordării subvenţiilor şi sugrumarea plăţilor directe către agricultori, blocarea proiectelor de irigaţii şi incoerenţele organizatorice, semn că dăunătorii care înjumătăţesc producţia la hectar au rămas aceiaşi: funcţionarii în exces, ordinele ministeriale haotice, birocraţia şi deturnarea de fonduri. Nu întâmplător şi fostul şi actualul ministru se acuză reciproc că ar fi dosit un miliard de euro de la finanţarea directă a producătorilor.

Nu e mai puţin adevărat că ministrul agriculturii Irimescu este o muză nesecată pentru criticii de toate culorile politice. El s-a remarcat încă de la începutul mandatului prin abordarea sa agricolă a problemelor cu care se confrunta. Dar abia acum, de o lună-două, a început să dea firul ierbii din comportamentul său buruienos.

Anul se anunţă mănos şi doar incompetenţele la nivel înalt ar putea să-i compromită recoltele iar ministrul agriculturii depune eforturi neprecupeţite în această direcţie. La sfârşitul lui februarie provoca semifalimentul unei firme de brânzeturi spunând că produsele ei sunt mortale. Mai mulţi copii intraseră în spital în stare gravă şi câţiva au murit din cauze nici azi elucidate. La minister au decis că vinovată e brânza. S-a dovedit ulterior că mortali erau dezifectanţii din spital. Apoi, o lună mai târziu, ministrul Irimescu vorbea despre greaua moştenire de corupţie şi hoţie, susţinând că pe vremea guvernării Boc au fost scoase din ţară 35 de miliarde de euro cu camionul. N-au fost depistate nici camioanele, nici miliardele deşi poate că banii şi camioanele cu pricina ar fi desţelenit o agricultură în pârloagă.

Tot atunci punea tunurile pe marii retaileri străini care ar vinde produse alterate. Carnea stricată şi mezelurile ar fi spălate cu oţet şi date cu mirodenii să miroasă ca la bunica. Peştii sunt importaţi cu tot cu măruntaie, viermi şi alţi paraziţi pentru care nu plătesc vamă. Termenele de garanţie - falsificate. Calitatea – inferioară, iar preţurile fără egal de obraznice. Dacă ar fi să-l credem, un val de gunoi organic se revarsă de pe rafturile hypermarketurilor în cardiogramele românilor, provocând o epidemie de greţuri, ulcere şi dependenţă necunoscută până acum. Aceste critici, după cum se pare, fac parte din ritualul său agricol: îşi îngroapă duşmanii în îngrăşământ natural, apoi bagă plugul şi ară.

E drept, acuzele sunt vagi şi vaste, prinzând cu raza morţii economice cam tot ce intră dinspre hotarele occidentale în dieta românului. Deşi e vorba de otrăvirea în masă a consumatorilor, nu a fost arestat nimeni pentru crime împotriva umanităţii. Şi, cu toate că pare o conspiraţie la nivel înalt, nu s-a făcut nicio anchetă la nivel naţional. Sau poate că s-or fi făcut cercetări, cum pretinde SRI că ar fi făcut în cazul dezinfectanţilor, trimiţând avertismente tuturor celor în drept. Preşedintele recunoaşte cu solipsismul său antologic că materialele de la SRI se află constant pe noptiera lui: „În momentul în care primim informări, le citim şi ne considerăm informaţi.” Aşadar, informări SRI or exista, dar aşa cum nu s-au luat măsuri împotriva falsificatorilor de dezinfectanţi, nu s-au luat nici împotriva marilor magazine care spală carnea stricată cu oţet. SRI se laudă că ar fi întocmit sute de informări despre calitatea îndoielnică a dezinfectanţilor chiar dacă, în mod paradoxal şi foarte românesc, propriul spital are contract pentru dezinfectanţi cu Hexi Pharma, firma acuzată că ar fi botezat stacanele cu alcool.

Ministrul agriculturii are o armă secretă împotriva acestor botezători. El a spus, chiar a doua zi după moţiune, la Comisia pentru Agricultură, că susţine proiectul legislativ care prevede ca 51% din marfa de pe raft să fie românească şi retailerii să-şi închidă magazinele la sfârşit de săptămână. Ar fi o formă de a încuraja agricultura românească să devină mai ecologică şi mai sănătoasă (economic şi nutriţional) decât cea din străinătate. Fermierii din România vor putea să-şi vândă marfa la concurenţă cu cea de import. Deocamdată marfa românească e sub acoperire: în hipermarketuri se vând fructe de ananas cu etichete tricolore pe care scrie „Produs în Argentina”.

Cele două măsuri, susţine ministrul Irimescu ar ridica agricultura românească pe noi culmi de sănătate şi progres. Poate că nu i-a subvenţionat când şi cum trebuie pe producătorii autohtoni, e posibil ca recoltele să se fi ofilit în glastră aşteptând să fie pus pe picioare un program naţional de irigaţii, poate că ministerul este încă sufocat de birocraţie şi nepotisme, poate că uneori vorbeşte răstit ca iarna pe uliţă cu jurnaliştii, cu toate acestea ministrul este decis să pună lacătul pe hipermarketuri şi readucă marfa pe tarabe. Dacă visul ministrului şi al altor români verzi şi proaspeţi ca el va deveni realitate, cumpărătorii, până acum animale de interior, dependente până acum de glutenul, grăsimile saturate şi E-urile din mărfurile de import, vor putea vâna cartofii şi păstârnacul în spaţiu deschis, adică la taraba din pieţe.

Adevărul e că nici pieţe autentice nu prea mai există, ele fiind preluate de mafii şi găştile din primării, iar ţăranii câţi şi cum sunt fiind săltaţi de poliţie sau garda financiară de pe marginea economiei, unde încearcă să-şi vândă produsele. Pe de altă parte, mulţi ţărani se gândesc de două ori înainte să se decidă să-şi ducă marfa pe piaţă, socotind în cele din urmă că e mai comod şi ieftin s-o vândă din faţa porţii chiar dacă e suprasaturată de praful şi noxele şoselei. Promisiunea tuturor guvernelor că vor pune pe picioare un sistem de colectare a produselor agricole chiar de la uşa producătorilor a fost, după cum se vede, o inspirată figură de stil. Pe de altă parte, chiar şi producătorii autohtoni au descoperit că e mai comod să faci agriculturism, punând răsadurile pe steroizi să se înfoaie mai bine, să cântărească mai mult şi să crească mai repede. Trebuie să sapi mult şi bine prin România profundă să mai dai de un fir de morcov crescut ca la mama lui acasă.

Prima lovită de filoxera conspiraţiilor şi a catastrofelor, agricultura nu se află printre subiectele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care va avea loc săptămâna viitoare, cu toate că alimentaţia este considerată un vector de risc în strategia naţională de securitate. Nu e pe agendă poate pentru a nu da impresia că preşedinţia votează mai lent şi chibzuit moţiunea simplă împotriva ministrului Irimescu. În schimb, chiar dacă postul de ministru al Sănătăţii este vacant, pe primul loc în ordinea de zi a şedinţei a fost pusă criza din sistemul medical. Ministru interimar al sănătăţii este premierul Cioloş, specialist în agricultură, dar nu de la el se aşteaptă soluţii. Este foarte posibil ca până atunci să fie numit un alt ministru şi se rosteşte deja cu jumătate de voce numele economistului Vlad Voiculescu, care a lucrat 14 ani la Viena şi în ultimul an ca

Nu citim să acţionăm, citim să ne informăm, o descriere magistrală a unui mecanism decizional autosuficient, închis în sine, incapabil de comunicare, autist....”

şef de cabinet al Ancăi Dragu, ministrul Finanţelor. Chiar dacă până atunci vor fi dosite toate recipientele cu dezinfectanţi falsificaţi şi reţetele medicamentelor vor reveni la componentele active care altminteri, se spune, erau folosite mai degrabă simbolic, răul din domeniul sănătăţii nu se va putea rezolva prin informări de la SRI. De altfel, preşedintele spunea că nu CSAT trebuie să rezolve problemele sistemului medical. CSAT-ul doar se informează, restul trebuie să-l facă noua conducere a ministerului, spune preşedintele. Cu alte cuvinte, nu citim să acţionăm, citim să ne informăm, o descriere magistrală a unui mecanism decizional autosuficient, închis în sine, incapabil de comunicare, autist.

Ca şi educaţia, sistemul de sănătate a dovedit că nu se poate reforma din interior şi că-i trebuie un citostatic exterior, de la DNA sau Consiliul Suprem, de la preşedinţie sau opinia publică, un prim impuls care să-l trimită într-o direcţie oarecare căci, dacă se mişcă, e semn că măcar n-a murit. Ca şi educaţia, sistemul de sănătate este cuprins de metastaze de la Casele de Sănătate până la achiziţia şi distribuţia consumabilelor, de la comisiile de medicamente, până la cele de evaluare a spitalelor. Şi, probabil, cu mult mai important decât subiectul principal al ultimei şedinţe CSAT, din martie, când s-a discutat despre înzestrarea armatei până în 2027 şi în perspectivă, ar fi fost cel al infecţiilor intraspitaliceşti, al falimentului programelor naţionale de sănătate, al primitivismului spitalelor, al migraţiei cadrelor medicale calificate. Când ministrul Agriculturii promovează şovinismul economic şi un naţionalism de dietă, când guvernul este preocupat să dea ordonanţe care să ocolească deciziile Curţii Constituţionale şi adoptă hotărâri care legitimează ilegalităţile de ieri-alaltăieri, când principala strategie a ministerului sănătăţii este să muşamalizeze scandalurile şi să escamoteze răspunderea găsind că principala vinovată de neregulile sistemului este brânza de văcuţă cu E. coli, discuţiile despre sexul rachetelor din 2027 sunt iresponsabile.

Previous Next

XS
SM
MD
LG