„Construcţia se realizează exclusiv în baza deciziei judecătoreşti. Singurul lucru pe care-l face acum Primăria e să prevină astfel de situaţii pe viitor”, a declarat Chirtoacă adăugând că, de fapt, densitatea construcţiilor în oraşele europene este de cinci ori mai mare decât la Chişinău, iar ceea ce se întâmplă acum este un lucru destul de firesc.

Ce fel de clădire se construieşte?

Un bloc locativ cu multe etaje, aflat în construcţie la intersecţia străzilor Vlaicu Pârcălab şi Bernardazzi, a „îmbrăţişat” clădirea mică a Ambasadei Franţei, în aşa fel încât oficialii europeni se plâng că găsesc deseori în curtea instituţiei materiale de construcţie, fapt care i-a făcut să-şi mute sediul.
 
Cine construieşte?

Conform Camerei Înregistrării de Stat, Leiria Tur SRL a fost înfiinţată pe 3 august 1999, având la bază cinci fondatori: Cipru Hesperus Investments Limited (acţionarul majoritar) - 81,66%, Natalia Boreţ - 11,2%, Adela Cazac - 1%, Sergiu Baranovski - 3,77% Veaceslav Bajcsy - 2,35%. Directorul firmei fiind Adela Cazac.

Potrivit portalului opencorporates.com, directorii firmei Cipru Hesperus Investments Limited, care deţin pachetul majoritar de acţiuni sunt Maria Damian şi Panagota Konstantinov domiciliaţi în Cipru. Hesperus Investments Limited este fondatorul a două companii - Etelma şi The Best Fitness. Firma a construit anterior un complex rezidenţial în apropierea Parcului „Valea Trandafirilor”. Săptămâna trecută, Inspectoratul Ecologic de Stat a efectuat verificarea lacurilor din parc şi a constatat că, din cauza drenajului slab proiectat, apa de la ploaie care spală toate deşeurile şi maşinile parcate în apropiere se varsă în lac, astfel poluează apa.

Cum a obţinut Leiria Tur terenul pentru construcţie?

E o poveste lungă. În 2007-2008 Leila Tur a devenit proprietarul a patru terenuri pe străzile: Vlaicu Pârcălab 2, Vlaicu Pârcălab 4, Bernardazzi 79 şi Bernardazzi 81. Toate loturile au fost unite într-un teren comun, iar în 2009 compania a obţinut încă un lot pe strada Pârcălab 2, cu permisiunea de a fi închiriat timp de 10 ani. În baza deciziei din 12 noiembrie 2009, în baza căreia a fost semnat contractul de închiriere a lotului, a fost permisă proiectarea şi construcţia unui bloc locativ.

La începutul lui ianuarie 2013, Primăria a emis deja un act prin care permite demolarea clădirilor situate pe acel teren. Pe 29 aprilie 2013 Direcţia Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Primăriei a emis un certificat de urbanism care îi permite firmei să continue lucrările de construcţie.

Conform legii „Cu privire la soluţionarea lucrărilor de construcţii”, certificatul de urbanism poate fi emis în baza unui pachet de documente. În cazul Leiria Tur este vorba despre un extras eliberat de organul cadastral teritorial, însoţit de un plan cadastral al clădirii, certificatul de înregistrare a persoanei juridice, acordul notarial al coproprietarilor / zonei ale cărei interese pot fi afectate în mod direct în procesul construcţiei şi în timpul funcţionării proiectului, designul preliminar, proiectarea conceptuală, coordonată cu Consiliul Naţional pentru Monumentele Istorice din cadrul Ministerului Culturii.

În acest fel, certificatul care a permis construcţia a fost semnat pe atunci de arhitectul-şef al oraşului, Radu Blaj. În acelaşi timp, printre documentele depuse nu a existat nici un document semnat de Consiliul Naţional pentru monumentele istorice. Această informaţie a fost confirmată de către directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă.

Potrivit acestuia, certificatul de urbanism a fost eliberat în mod ilegal, deoarece, în conformitate cu revendicarea 3, articolul 3 din Legea „Cu privire la soluţionarea lucrărilor de construcţii”, în lipsa oricăruia dintre documentele menţionate, nu se permite eliberarea autorizaţiei.

Mai târziu, toată documentaţia aferentă cu firma Leiria Tur, a fost retrasă din arhivele Direcţiei Municipale de Arhitectură, urbanism şi relaţii funciare.

Cum a decurs procesul de judecată dintre Primărie şi Leiria Tur

Pe 30 mai 2013 Leiria Tur a înregistrat la Primărie o cerere de autorizare a construcţiei. Cinci zile mai târziu Primăria a emis un răspuns potrivit căruia o eventuală construcţie ar trezi nemulţumiri din partea Ambasadei Franţei, de aceea este nevoie de o examinare mai detaliată a problemei. Astfel, pe 14 iunie Leila Tur a primit refuzul de acordare a autorizaţiei de construcţie din partea misiunii diplomatice. Totodată, compania a fost informată că pe 5 iunie, viceprimarul Nistor Grozavu a suspendat autorizarea prealabilă care permite demolarea clădirilor vechi situate pe terenul deţinut de Leiria Tur.

Compania a contestat decizia Primăriei, iar Judecătoria sectorului Centru i-a dat câştig de cauză. Instanţa a dispus anularea ordinului de suspendare a autorizaţiei pentru demolarea clădirilor existente, precum şi eliberarea unei autorizaţii de construcţie pentru companie.

Totodată, magistraţii au subliniat şi faptul că Nistor Grozavu şi-a depăşit atribuţiile prin emiterea unui asemenea act, deoarece suspendarea actelor administrative este permisă doar instanţei de judecată. De asemenea, judecătorii au decis că nemulţumirea diplomaţilor nu este un motiv ca Primăria să refuze eliberarea unei autorizaţii de construcţie.

În noiembrie 2013 şi martie 2014 Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie a susţinut decizia anunţată anterior de Judecătoria Centru.

Pe 14 martie 2014 Leiria Tur a cerut iar autorizare pentru construcţie. În aceeaşi zi, compania a emis o declaraţie privind demararea lucrărilor de construcţie pe răspundere proprie.
 
Toate aceste acţiuni compania le-a făcut în pofida deciziei Inspecţia de Stat de Construcţii de suspendare a certificatului de urbanism şi interzicerii Primăriei de emitere a unei autorizaţii de construcţie.

Inspectorii şi-au argumentat decizia prin faptul că certificatul a fost emis cu încălcarea prevederilor documentaţiei de urbanism. Aceştia au ajuns la concluzia că această clădire nu ar corespunde condiţiilor de amplasare a construcţiilor din zonă. Clădirea ar trebui să ocupe nu mai mult de 45% din teren şi să nu fie mai înalte de 10,5 metri, iar fiecare locatar să deţină un loc de parcare.

Pe 22 aprilie departamentul de gestionare arhitecturală din cadrul Primăriei a raportat că a semnat o autorizaţie de construcţie, care a fost transmisă spre examinare în ordinea corespunzătoare. Cu toate acestea, autorizaţia nu a fost acordată.

Citiţi continuarea pe News Maker