Unul dintre protestatari este Gheorghe Grumeza, fost profesor universitar de economie. Povesteşte că a muncit în învăţământ mai bine de 20 de ani, dar nu a reuşit să-şi cumpere o locuinţă din salariul de dascăl, iar acum are o pensie de aproximativ 500 de lei, din care nu poate să-şi asigure strictul necesar. Fostul profesor spune că supravieţuieşte din proviziile pe care i le aduc oamenii de bună-credinţă.

Cu aceleaşi probleme se confruntă cuplul Gheorghe Rotaru şi Veronica Costriciuc. Ei au crescut în orfelinat, iar de la împlinirea majoratului îşi poartă singuri de grijă. Gheorghe spune că munceşte oriunde este acceptat doar ca să supravieţuiască, iar singurul lucru pe care şi-l doreşte este să beneficieze de ajutor ca să-şi construiască o casă pentru a putea să-şi întemeieze o familie.

Alături de cei doi tineri, în rulotă locuieşte şi o femeie cu fetiţa sa de patru ani. Protestatara spune că a venit în faţa Curţii Constituţionale pentru că nu are un adăpost şi se teme că micuţa ei ar putea fi luată la casa de copii.

Grija locului de trai o au şi soţii Grincic. Singurul lor venit este salariul bărbatului, care primeşte 1.900 de lei. Ei spun că riscă să fie decăzuţi din drepturile părinteşti pentru că nu-i pot asigura un trai decent copilului lor de nouă ani.

Cele trei rulote au fost aduse în faţa Curţii Constituţionale de către activistul civic Andrei Donica. El susţine că, timp de două săptămâni, niciun oficial nu s-a interesat de soarta protestatarilor.

Mai mult, activistul civic spune că are de gând să meargă cu rulotele până la CEDO.

Ofiţerul de presă al Curţii Constituţionale a reiterat poziţia exprimată anterior de instituţie cu privire la dreptul fiecărui cetăţean de a protesta paşnic şi a spus că o altă reacţie nu are de oferit întrucât manifestanţii nu au depus nicio plângere în mod oficial.

Reprezentanţii Serviciului de presă al Guvernului au refuzat să comenteze protestul, calificând afirmaţiile participanţilor drept declaraţii politice.