Linkuri accesibilitate

Gheorge Gaberi: „Administraţia de la Tiraspol nu permite inspectorilor fitosanitari să viziteze producătorii de acolo”


Un interviu cu noul director al Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Exportul producției moldovenești pe piața rusă e dominat de politică. Volumul fructelor moldovenești livrate în Belarus depășește volumul importurilor directe în Rusia, deoarece lista întreprinderilor care au dreptul să exporte mere în Rusia direct este foarte limitată – în special, acestea sunt întreprinderi din stânga Nistrului și din autonomia găgăuză. ANSA își propune să restabilească controlul asupra certificatelor eliberate agenților economici sunt declarațiile pe care le-a făcut intr-un interviu cu Europa Liberă, Gheorghe Gaberi, noul director al Agenţiei Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Gheorghe Gaberi: „Avem mai multe produse care deja şi-au câştigat locul în piaţa Uniunii Europene şi nu numai în piaţa Uniunii Europene. Avem produse de calitate superioară, dacă ne referim la produsele agroalimentare fiindcă, spre deosebire de alte state, noi avem nişte condiţii extraordinar de bune, condiţii pedoclimatice care ne permit să facem aceste produse foarte gustoase şi, evident, de calitatea solicitată de consumatori.”

Europa Liberă: Faima Moldovei în lume au dus-o, în primul rând, vinurile. În timp ce piaţa comunitară este penetrată de către producţia din Republica Moldova, Federaţia Rusă încă nu a ridicat embargoul pe care l-a instituit pentru vinurile moldoveneşti. De ce această dilemă?

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:29 0:00
Link direct

Gheorghe Gaberi: „Acţiunile Federaţiei Ruse nu se referă la problemele de calitate. Şi ne pare rău că şi consumatorii din Federaţia Rusă, care cunosc mai bine ca alţii calitatea vinurilor moldoveneşti, sunt limitaţi în posibilităţi de a le avea pe masa lor.”

Europa Liberă: Aspectul politic ar domina.

Gheorghe Gaberi: „Evident.”

Europa Liberă: Dar pe dimensiunea economică totuşi nu reuşiţi să convingeţi partenerii din Federaţia Rusă că producţia nu poartă vină?

Gheorghe Gaberi: „Lucrurile se schimbă mai încet decât dorim, iar vinurile din Republica Moldova îşi găsesc locul lor în piaţa Federaţiei Ruse. Cu regret, adeseori fiind îmbuteliate în Belarus, care a devenit un partener de afaceri la capitolul vinuri numărul unu şi de aceea vin acolo. Evident că ar fi mai bine ca vinurile produse şi îmbuteliate în Moldova să vină pe masa consumatorului rus. Şi noi sperăm, consumatorii de acolo vor reveni din nou la aceste vinuri.”

Europa Liberă: Unii producători din Republica Moldova erau chiar supăraţi, pentru că şi Federaţia Rusă, atunci când selectează doar anumiţi agenţi economici pentru a le oferi piaţă de desfacere, tot e o nedreptate.

Gheorghe Gaberi: „E o nedreptate care, dacă revenim la alte produse, care sunt destinate pieţei Federaţiei Ruse – fructe, mere proaspete, prune proaspete – anume acest comportament a creat dificultăţi care au trezit o nemulţumire din partea Federaţiei Ruse, uneori argumentată. Însă, cu părere de rău, aceste lucruri sunt urmări care provin de la comportamentul Federaţiei Ruse, când a ales, în calitate de furnizori ai fructelor proaspete, întreprinderi din partea stângă a Nistrului. Şi, cu regret, acolo la moment producerea de fructe este la un nivel foarte jos. Și evident că s-au produs aceste nereguli care au trezit nemulţumiri.”

Europa Liberă: Exportul de mere tot a ajuns să fie o problemă în relaţia dintre Chişinău şi Moscova. Pentru că cei din Rusia s-au supărat că Moldova ar livra pe piaţa lor mere din terţe ţări.

Gheorghe Gaberi: „E o problemă care ţine anume de certificarea acestor produse care nu provin din Moldova. Dar noi aşteptăm, am invitat deja experţii din Federaţia Rusă pentru a discuta cu argumente. Fiindcă furnizorii de mere, care nu sunt de origine din Republica Moldova, sunt acei care sunt amplasaţi în partea stângă a Nistrului. Şi, cu părere de rău, până la moment, administraţia de la Tiraspol nu permite inspectorilor noştri fitosanitari să viziteze producătorii de acolo şi să monitorizeze exact problemele de calitate care sunt uneori invocate nouă ca neajunsuri din parte organelor de profil din Federaţia Rusă. Sperăm că ne vom aşeza la o masă rotundă şi vom încerca să dăm explicaţii la toate aceste lucruri.

Noi avem argumente, ştim cine a furnizat merele care nu provin din Republica Moldova, cunoaştem până la fiecare agent economic şi nu ne-am dori ca acest măr de discordie să ne creeze nişte umbre nedorite în relaţiile noastre cu Federaţia Rusă. Fiindcă noi apreciem mult piaţa acestei ţări, merele noastre sunt acolo aşteptate şi dorim ca producătorii la direct să le livreze pe această piaţă. Şi atunci nu vor fi întrebări, fiindcă noi putem asigura respectarea tuturor cerinţelor fitosanitare pe care ni le impune ţara importatoare.”

Europa Liberă: ANSA, agenţia pe care o conduceţi dumneavoastră, oferă garanţii pentru toate mărfurile care se exportă pe pieţele din exterior? Şi problema aceasta a certificatelor, ştiţi că iarăşi erau multe supărări că trebuie să ai pile ca să obţii certificatul, erau nemulţumiţi producătorii că, chipurile, pe nu ştiu care culoare a ochilor sunt selectaţi atunci când trebuie să obţină aceste certificate acei care au nevoie să exporte.

Gheorghe Gaberi: „M-am adresat şi către colegi să facem tot posibilul ca să înceteze aceste discuţii, fiindcă ele creează o imagine nefavorabilă Republicii Moldova, o imagine proastă. Şi în continuare pot da asigurări că circuitul actelor oficiale pe care le eliberează agenţia va fi efectuat stric în conformitate cu legislaţia şi nu va fi posibil ca ulterior cineva să le utilizeze ilegal.

Însă noi trăim în secolul 21, când chiar şi banii sunt falsificaţi, şi ceea ce am studiat noi la moment, împreună cu colegii din Belarus şi din Federaţia Rusă, uneori ne dovedeşte că unele loturi de mărfuri au fost însoţite de acte false sau care au fost duplicate la unele acte care au plecat cu totul în alte ţări de destinaţie. De aceea, trebuie să fim cu ochii în patru şi trebuie să avem un sistem care ar exclude posibilitatea ca, cumva actele oficiale să nimerească pe mâna celor care le folosesc cu încălcarea regulamentului.”

Europa Liberă: Era solicitată necesitatea ca toată producţia care este exportată să fi trecut prin laboratoare. Infrastructura în Republica Moldova pentru crearea acestor laboratoare mai lasă de dorit, pentru că trebuie investiţii colosale. Ce faceţi? Ce puteţi să faceţi?

Gheorghe Gaberi: „Noi putem face faţă la majoritatea condiţiilor impuse de pieţele de desfacere a mărfurilor noastre. Acolo unde nu avem încă suficiente puteri pentru a asigura testările de laborator cooperăm cu alte laboratoare din Uniunea Europeană, unde putem să facem testele, mai ales cele care se referă la controlul de stat. Însă evident că segmentul de laboratoare lasă mult de dorit ca parte componentă a agenţiei, fiindcă procesul de modernizare a lor este un proces continuu. Am avut promisiuni din partea mai multor donatori care şi-au dat acordul să ne finanţeze modernizarea laboratoarelor. Chiar din primele zile de lucru, am revenit la o masă rotundă cu toţi donatorii care deja de un an şi ceva nu mai veneau pe la agenţie.”

Europa Liberă: Nu au venit, pentru că nu aveau cu cine discuta. Doi ani aproape că a lipsit un interlocutor.

Gheorghe Gaberi: „Probabil. Aşa se exprimă şi dumnealor. Însă zi de zi avem contacte foarte active cu donatorii şi sperăm că unul care este cel important pentru noi, Banca Mondială, şi care deja a derulat două proiecte de construcţie a două noi laboratoare, astăzi am avut întâlnire şi de mâine vom continua să ducem la bun sfârşit aceste proiecte, adică construcţia unui laborator regional la Bălţi şi a unui laborator regional la Cahul. Deja în anul curent noi va trebui să trecem total controlul importului la frontieră, adică la un principiu european, când controlul mărfurilor de origine agroalimentară sunt controlate doar la frontieră, iar ulterior în interiorul ţării ele circulă liber. La moment aceste controale se efectuează dublu, uneori chiar şi triplu. De aceea vom trece la frontieră şi vom dota punctele de control de la frontieră care, două sunt în faza finală de construcţie, iar două au stagnat până acum şi vom fi nevoiţi într-un regim de urgenţă să revenim, ca până la sfârşitul anului să avem dotate patru puncte de control la frontieră şi să asigurăm controlul importului acolo.”

Europa Liberă: Corupţia este exclusă, fenomenul corupţiei?

Gheorghe Gaberi: „Fenomenul de corupţie, dacă există un sistem bine gestionat, poate fi dus la limita foarte joasă.”

Europa Liberă: Dar nu e atât de uşor.

Gheorghe Gaberi: „Nu este uşor, fiindcă el ţine de oameni. Şi acolo unde nu există sisteme informaţionale, unde nu există baze de date, unde nu poate intra nimeni, acolo poate să aibă loc. De aceea, noi lucrăm anume în direcţia de implementare a metodelor moderne, pentru a exclude şi acest fenomen.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus, într-un fel, cu mândrie că există calitate a producţiei moldoveneşti şi chiar aţi menţionat că piaţa comunitară, piaţa Uniunii Europene absoarbe o parte din mărfurile din Republica Moldova. Dar producătorii deseori aduc totuşi critici la adresa guvernanţilor, spunând că prea puţin cei de la putere se deranjează de cei care muncesc în sudoarea frunţii. Pe de altă parte, Bruxellesul a eliminat cotele pentru exportul producţiei moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar nu au fost acoperite.

Gheorghe Gaberi: „Am avut unele grupuri de mărfuri care într-adevăr nu au satisfăcut cererea. Şi vom fi în această situaţie şi în continuare. Eu mă refer la unul dintre produse pe care îl ştiu cel mai bine, mă refer la strugurii de masă, Asociaţia Producătorilor, pe care o gestionez de vreo cinci ani, noi nu am avut produs atât cât a fost cerut. Şi îmi pare mult bine că mergem pas cu pas spre a mări şi volumele producţiei, dar şi calitatea care este un factor foarte important.”

Europa Liberă: Dar doar la struguri a fost această problemă a exportului?

Gheorghe Gaberi: „Nu numai la struguri. Mai exportăm cantităţi foarte mari de miez de nucă. Avem cantităţi mari de fructe uscate, în primul rând, prunele uscate, care şi-au găsit locul lor în piaţa Uniunii Europene. Există produse, în primul rând, de origine vegetală, seminţele de floarea soarelui, uleiurile vegetale. Adică, avem cu ce să venim acolo. Mă bucur că an de an se ridică şi nivelul de calitate şi producătorii deja conştient se conformă, uneori prin investiţii masive, prin atragerea de credite, dar se conformă la cerinţele de calitate şi inofensivitate a acestor produse, dându-şi seama că, în caz contrar, nu vor fi pe piaţa Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ştiţi bine ce exportă Republica Moldova şi de ce calitate sunt mărfurile pe care le trimit pe alte pieţe. Dar ce se importă în Republica Moldova?

Gheorghe Gaberi: „În funcţiile agenţiei revine şi controlul produselor care intră în ţară. Şi ar trebui să le acordăm o atenţie nu mai mică decât celor care pleacă de la noi din ţară. Fiindcă de calitatea lor depinde sănătatea populaţiei din ţara noastră.”

Europa Liberă: Ştiţi că acum foarte multă lume vorbeşte că se importă carne din Brazilia, din Argentina, nu se ştie dacă e de calitate bună. Unii pun la îndoială ceea ce cumpără şi ce consumă.

Gheorghe Gaberi: „Lumea tot timpul va fi agitată şi se va deranja, fiindcă se discută un produs care este consumat de fiecare cetăţean al ţării. Şi e bine ca ei să nu fie indiferenţi de ceea ce consumă. Însă legislaţia prevede un mecanism foarte rigid de control al calităţii şi nu pot fi importate în Republica Moldova produsele din alte ţări, până când producătorii nu sunt supuşi unei examinări foarte minuţioase, în primul rând, a produselor de origine animalieră. La moment, în ţară sunt importate produse de origine animalieră doar de la companiile care au fost verificate şi aprobate de către Comisia Europeană.”

Europa Liberă: Dar ajung şi prin contrabandă.

Gheorghe Gaberi: „Contrabanda trebuie să fie contracarată nu numai de agenţie. Aceste probleme chiar nici nu revin agenţiei, ţinând cont că avem o bună parte a frontierei neacoperită prin raioanele de est. Acest fenomen trebuie să fie contracarat şi cu implicarea poliţiei, a organelor de drept.”

Europa Liberă: Guvernul a anunţat deja că ar putea să ridice accizele pentru importul la o serie de mărfuri care vin din Ucraina. Negociaţi cu colegii dumneavoastră de la Kiev? Nu va fi o afectare a relaţiilor moldo-ucrainene?

Gheorghe Gaberi: „Negocierile le poartă Ministerul Economiei care este gestionatorul Acordului de Liber Schimb. Şi noi sperăm că se va ajunge la o înţelegere, în caz când se vor introduce restricţii în calea mărfurilor ucrainene. Nouă ne revine funcţia ca toate produsele care vin din Ucraina să corespundă după criteriile de calitate şi inofensivitate. Şi vom sta foarte duri la strajă ca anume să fie respectate aceste norme. Evident că orice limitare a unui produs în piaţă trezeşte nedumeriri. Şi Ucraina, şi pentru noi reprezintă o piaţă mare. Desigur că aici trebuie purtate negocierile foarte atent, ca să menţinem aceste relaţii de bună vecinătate şi relaţii de piaţă.”

Europa Liberă: Gheorghe Gaberi de unde îşi face provizii: din supermarket, de la piaţă, de la producător?

Gheorghe Gaberi: „Soţiei îi revine această misiune şi, de regulă, preferă să cumpere de la piaţă, ştie că vin de la sate. În trecut singuri creşteam animale, chiar păsări, de aceea suntem deprinşi cu aceste produse. Şi chiar străinii care ne vizitează sunt foarte mulţumiţi de Piaţa Centrală, care uneori ne pare că e mai urâtă ca altele. Dar eu o lună în urmă am fost la Aşhabad şi nu pot să vin mai ales în ţările din Asia să nu vizitez pieţele şi m-am bucurat că spectrul de mărfuri la noi este mult mai mare ca acolo.”

Europa Liberă: Da, dar aţi comparat cu Asia. Totuşi, tendinţa moldovenilor e să fie în pas cu cei din Occident.

Gheorghe Gaberi: „Evident. Şi în Occident există pieţe agricole, unde producătorii îşi vând la direct produsele. Este o practică foarte bună când două zile pe săptămână pe unele străzi destinate exact pentru acest lucru poţi să-ţi procuri, să găseşti orice.”

Europa Liberă: Eu am văzut în Polonia, în Cehia, mai mare dragul să mergi la asemenea pieţe.

Gheorghe Gaberi: „Exact. Şi în alte ţări. Şi eu le-am văzut în Austria, le-am văzut în Germania. Adică această practică există şi noi trebuie să o sprijinim. Rolul nostru ar fi ca produsele care vin acolo să fie verificate şi supravegheate. Fiindcă fenomenul de piaţă stradală, care are o amploare mare la noi în republică, şi în Chişinău, şi în oraşele din centrele raionale, cauzează mari probleme.”

Europa Liberă: Dar e dezastru la unele pieţe. Am mers şi la Căuşeni, şi la Orhei, şi la Cahul, ani la rând. S-a vorbit foarte mult despre nevoia modernizării acestor pieţe.

Gheorghe Gaberi: „Sunt multe plângeri şi solicitări de a stopa acest fenomen, însă funcţiile agenţiei se răsfrâng doar către comerţul oficial. Acolo unde este comerţul autorizat, acolo noi putem să venim şi să efectuăm controalele şi să asigurăm că produsele sunt de calitate. În caz contrar, putem să le scoatem din circuit comercial. Însă fenomenul acesta revine, în primul rând, organelor publice locale, care împreună cu organele de drept trebuie să întreprindă măsuri. Şi ar fi foarte bine dacă am prelua această practică europeană, când primăriile ar putea să pună la dispoziţie pentru vânzători locuri special amenajate, verificate, unde şi noi, la rândul nostru, am putea trimite un inspector care să supravegheze să nu fie unele neconformităţi. Este un lucru pe care trebuie să-l rezolvăm.”

Europa Liberă: Şi e un confort şi pentru comerciant.

Gheorghe Gaberi: „Evident şi pentru comerciant, şi pentru micii producători, care deseori vin cu produse de înaltă calitate, iar în pieţe nu prea îşi găsesc loc. De aceea trebuie să soluţionăm. Eu sunt un adept al consumului de produse proaspete, care pot veni de la producător, evitând aceste verigi intermediare, care conduc şi la micşorarea calităţii.”

XS
SM
MD
LG