Ştiri
Fostul premier Ion Sturza sceptic față de șansele ca guvernul de la Chișinău să semneze un acord cu FMI
Fostul premier Ion Sturza se arată sceptic în privința șanselor guvernului de la Chișinău de a semna un Acord cu Fondul Monetar Internațional. Și asta pentru că nu ar exista voință politică pentru încheierea unei înțelegeri cu Fondul, a opinat Ion Sturza în cadrul emisiunii „În profunzime”, din seara zilei de vineri, 18 martie. „Ar fi un dezastru pentru politicienii de la Chișinău. (…) Vorbim de miniștri, deputați, televiziuni. Există și un centru de profit: profituri energetice, telecomunicații, sistem bancar, trafic de influență și alte lucruri, care vin direct din buzunarele noastre. (…) Tot ce vor să facă partenerii externi e să distrugă acest sistem, sursele de profit și venituri pentru acest sistem”, a declarat fostul premier. La finele lunii februarie, experții FMI au întreprins o vizită de documentare în Republica Moldova, în urma căreia au criticat „guvernarea slabă din sectorul bancar”, spunând că are „costuri economice grele”, iar corectarea situației ar fi „crucială” pentru prosperitatea economică a țării.
Vezi ultimele știri
Bilanțul morților după un bombardament rusesc în Harkov a crescut la 14
Numărul victimelor în urma atacului rusesc cu rachetă, de sâmbătă, 25 mai, asupra magazinului „Epițentr” din Harkov a crescut la 14, duminică la prânz, dar salvatorii mai căutau încă printre dărâmături.
Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a spus că numărul victimelor poate să crească. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a declarat că cel puțin 43 de persoane au fost rănite.
„Atacul a vizat centrul comercial, unde se aflau mulți oameni”, a spus Terehov într-o postare pe Telegram, adăugând: „Este clar un act de terorism.”.
Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că 16 persoane erau încă dispărute după atac.
Guvernatorul Siniehubov și alți oficiali ucraineni au declarat că magazinul de bricolaj a fost lovit de două proiectile rusești cunoscute sub numele de „bombe planante”. Transportând sute de kilograme de explozibili, aceste arme au fost folosite de Rusia în toată Ucraina, cu efect devastator.
„Mai mult de 200 de persoane puteau fi în interiorul hipermarketului” în momentul atacului, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.
Al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkovul a fost supus multor lovituri ale rachetelor și bombelor ruse în ultima lună, Rusia deschizând un nou front în această regiune, pătrunzând în Ucraina dinspre nord.
Experții spun că ofensiva are scopul de a rarefia forțele ucrainene și posibil de a pune Harkovul în raza de acțiune a artileriei.
Președintele Zelenski și alți oficiali ucraineni au cerut aliaților occidentali să trimită mai multe sisteme de apărare antiaeriană și alte arme pentru a întări forțele ucrainene, depășite și numeric și ca dotare, în special în nord-estul țării.
Oficialii ucraineni au intensificat, de asemenea, solicitările către Statele Unite de a relaxa restricțiile care împiedică forțele ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi mai agresiv ținte din interiorul Rusiei.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu publicat pe 24 mai în The Economist că Ucraina ar trebui să fie lăsată să folosească arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.
După relatările Serviciului ucrainean al Europei Libere (A.E.)
Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Fotografii din satelit arată că un atac cu dronă ucraineană a avariat o stație radar rusă
Imagini din satelit realizate la scurt timp după un atac ucrainean cu dronă în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, arată daune mari la o stație radar cheie care acoperea peninsula ucraineană ocupată, Crimeea, precum și Balcanii, a Mediterana de Est și a Golful Persic.
Stația Armavir, care are două radare Voronej-DM cu o rază de acțiune de aproximativ 6.000 de kilometri, pare să fi suferit daune serioase la clădirile care adăpostesc aparatura, a relatat serviciul rusesc al RFE/RL.
Potrivit blogului The War Zone, stația face parte din sistemul de avertizare timpurie al Rusiei contra rachetelor balistice nucleare.
War Zone scrie că stația motivul atacării stației poate fi acela că este capabilă să urmărească rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, fabricate în SUA, a căror livrare în Ucraina a fost aprobată recent de Washington.
Analistul militar norvegian, Thord Are Iversen, spune într-o postare pe X că țintirea unor elemente ale sistemului de avertizare timpurie nucleară al Rusiei „nu este o idee deosebit de bună... mai ales în vremuri de tensiune”.
- Citește și: Român arestat pentru că trimitea rușilor fotografii cu obiective militare, inclusiv ale NATO
Atacul ucrainean asupra stației Armavir a avut loc la scurt timp după ce Rusia a început exerciții cu arme nucleare tactice în Districtul Militar Sud.
Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au avut loc „ca răspuns la declarațiile provocatoare și la amenințările unor oficiali occidentali”.
Nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat atacul de la Armavir.
De asemenea, pe 23 mai, aeroportul din capitala regiunii ruse Tatarstan, Kazan, și mai multe instalații industriale din regiune au fost închise temporar din cauza unor „posibile atacuri cu drone”. Tatarstanul se află la mai mult de 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile pe teritoriul rus și în largul coastelor sale, vizând, în special, instalații de producție și rafinare a petrolului, instalații de apărare aeriană și nave militare.
Știre preluată de la Europa Liberă România
Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Confirmat: Antony Blinken se va întâlni miercuri la Chișinău cu Maia Sandu și va aduce un nou pachet de ajutoare Moldovei
Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri că secretarul de stat Antony Blinken va anunța miercuri la Chișinău un nou pachet de asistență americană pentru R. Moldova. El va avea convorbiri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean.
La o conferință de presă, la Washington, James O’Brien, asistentul lui Blinken pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a spus că noul sprijin american va fi destinat atingerii independenței energetice a R. Moldova și consolidării democrației moldovene.
După Chișinău, Blinken va merge la Praga, la reuniunea ministerială NATO, care se așteaptă să fie dominată mai ales de tema Ucrainei, a mai spus O’Brien. Vizita a fost confirmată pe X și de purtătorul de cuvânt Mathew Miller.
Noua vizită a secretarului de stat Blinken în Moldova vine la ceva mai mult de o lună după ce omologul lui moldovean Mihai Popșoi a fost în vizită la Washington, unde a mulțumit diferitelor instituții de stat SUA pentru sprijinul constant acordat țării sale.
După începerea războiului din Ucraina, SUA și-au sporit sprijinul financiar pentru Moldova și au sancționat oligarhi moldoveni care ar fi plănuit să destabilizeze țara, exprimându-și repetat sprijinul pentru garnitura politică aflată în prezent la putere la Chișinău.
- Te-ar putea interesa și: Secretarul de Stat american încearcă să ridice moralul ucrainenilor, într-o vizită la Kiev
La 24 februarie 2023, la un an de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău.
Președinta Maia Sandu a vizitat Washingtonul în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, ea a spus atunci că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, ca unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.
În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit la Varșovia cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Estonia primește asigurări de la NATO și UE după ce rușii au „umblat” la granița comună de pe Narva
Partenerii și aliații Estoniei și-au exprimat vineri sprijinul pentru suveranitatea ei după ce autoritățile ruse au îndepărtat niște borne plasate de estonieni în râul Narva pentru a delimita granița comună.
Joi dimineață, polițiștii estonieni de frontieră au constatat că omologii lor ruși au scos 25 din cele 50 de geamanduri instalate de Estonia în râu pentru a împiedica bărcile de agrement și de pescuit - estoniene, mai ales - să treacă frontiera din greșeală.
Vreme de decenii, Rusia și Estonia au marcat în acest fel, înaintea vacanței de vară, în general fără divergențe, frontiera de pe râul care desparte orașul estonian Narva de cel rusesc Ivangorod.
Un oficial estonian este citat de Assoicated Press cu declarația că operațiunea anuală este necesară pentru că albia râului este în continuă schimbare.
Dispariția geamandurilor estoniene a venit la puține zile după ce Rusia și-a speriat vecinii cu o propunere de retrasare a granițelor maritime în Marea Baltică, dispărută după numai câteva ore de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.
În disputa legată de geamandurile de la Narva, Estonia a primit vineri un mesaj de încurajare de la șeful politicii externe UE, Josep Borrell. El a spus că acțiunea rusească pare să facă parte dintr-un „model de comportament provocator” al F. Ruse, ilustrat și de confuzia creată de propunerea cu granițele maritime baltice.
Secretarul-General NATO Jens Stoltenberg a spus tot vineri, într-o postare pe X, că alianța militară va fi solidară cu Estonia în fața oricărei eventuale amenințări la adresa suveranității ei.
Estonia l-a convocat la ministerul de Externe pe Însărcinatul cu afaceri rus, pentru explicații, dar a declarat că va trata incidentul „cu calm și clarviziune”.
Narva este un punct nevralgic în relația dintre Rusia și Estonia, inclusiv datorită creșterii ocazionale a numărului de migranți care vor să intre pe acolo în UE - un fenomen despre care Tallinn crede că este încurajat de Moscova. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună
Cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite a ordonat vineri Israelului să înceteze de îndată operațiunile militare în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza.
Răspunzând unei plângeri depuse de Africa de Sud, Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, a spus că situația umanitară din teritoriul palestinian este atât de „dezastruoasă”, încât există riscul „distrugerii fizice” a populației.
CIJ nu are mijloace pentru a obliga vreun stat să-i aplice deciziile, iar Israelul a condamnat de la bun început demersul juridic sud-african, calificându-l ca pe o încercare de a-l împiedica să se apere.
Agențiile de presă cred, totuși, că decizia citată vineri la sediul CIJ de judecătorul Nawaf Salam ar putea mări presiunile internaționale asupra Israelului, care deja se confruntă cu critici - inclusiv din partea aliaților săi - pentru situația creată în urma celor peste șapte luni de război din Gaza.
- Te-ar putea interesa și: Israelul vrea să extindă operațiunea militară de la Rafah (ministrul Apărării)
Decizia CIJ a fost salutată de Autoritatea Palestiniană, care controlează Cisiordania (al doilea teritoriu palestinian ocupat de Israel, aflat pe malul de vest al Iordanului). Un purtător de cuvânt palestinian a spus că decizia reprezintă un „consens internațional” de a pune capăt „războiului Israelului contra Gazei”.
La 7 octombrie 2023, organizația palestiniană Hamas, considerată teroristă în Occident, a ucis 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici, într-un raid fără precedent. De atunci, Israelul bombardează aproape fără încetare Gaza, omorând de la începutul operațiunii, după estimările autorităților palestiniene, aproape 36.000 de oameni.
Decizia Curții ONU vine la puține zile după ce procurorul Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională (CPI, o instanță fără legătură cu CIJ), a cerut judecătorilor CPI să aprobe emiterea de mandate de arestare pe numele liderilor Israelului și ai Hamas, pentru crimele săvârșite împotriva civililor începând din 7 octombrie. Atât israelienii vizați (premierul și ministrul de Externe) cât și liderii Hamas au condamnat inițiativa. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
România va sprijini participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale
Miniștrii apărării din R. Moldova și România, Anatolie Nosatîi și Angel Tîlvăr, au semnat vineri, la București, un Protocol de amendare a acordului privind cooperarea în domeniul militar dintre cele două țări.
Documentul va permite susținerea pregătirii și participării în comun la misiuni și operații în cadrul organizațiilor și coalițiilor multinaționale, precum cele sub egida Uniunii Europene.
„Semnarea acestui act este esențială în eforturile de creștere a rezilienței Republicii Moldova vizând, în special, întărirea capacității armatei sale de a contribui la securitatea internațională”, a spus ministrul român al Apărării, după convorbirile cu omologul său de la Chișinău.
Totodată, documentul va facilita participarea militarilor moldoveni la „misiuni și operații în sprijinul păcii”, contribuind la creșterea nivelului de instruire și a interoperabilității cu armatele partenere, a adăugat oficialul.
„Ministerul Apărării Naționale este gata să sprijine acest obiectiv. Este un proiect la care s-a lucrat intens în ultimele luni și mă bucur că se concretizează într-o perioadă în care Republica Moldova are nevoie de tot sprijinul nostru în atingerea obiectivelor de integrare europeană”, a declarat Angel Tîlvăr.
- Te-ar putea interesa și: Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României
Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar a fost semnat la Chișinău pe 20 aprilie 2012. Prin amendarea acordului, cele două părți se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, sprijinul financiar, medical și evacuarea în situații de urgență.
De asemenea, România va acorda sprijinul și serviciile necesare pentru militarii din Republica Moldova în aceleași condiții ca și cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului celor două state.
Amendarea acordului moldo-român vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.
Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.
Contingentul de militari al Armatei Naționale a Republicii Moldova ar urma să execute misiuni de patrulare, de extracție/evacuare a personalului EUFOR ALTHEA, a membrilor comunității internaționale, misiuni internaționale și misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de armament și muniții de pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei, etc.
Comandamentul operațiunii este dislocat la Sarajevo, la EUFOR ALTHEA participând 22 de state din UE și din afara comunității, cu un număr total al personalului de aproximativ 1100 persoane.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Un diplomat al Ambasadei Rusiei la București a fost declarat persona non grata pe teritoriul României
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a transmis vineri, 24 mai, într-o informare de presă, că autoritățile române au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a unui diplomat al Ambasadei Federației Ruse la București.
Autoritățile române nu au făcut public numele diplomatului împotriva căruia a fost luată măsura, menționând doar că acesta a avut „activități care contravin prevederilor Convenției de la Viena din 1961 privind relațiile diplomatice”.
Convenția de la Viena prevede între altele că personalul diplomatic nu are dreptul să se angajeze în activități de spionaj.
„Aceste elemente au fost comunicate părții ruse astăzi, 24 mai 2024, în cursul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu, a însărcinatului cu afaceri a.i. al Federației Ruse la București”, a transmis MAE.
Ambasada Rusiei în România nu a furnizat un punct de vedere pe acest subiect.
Anunțul vine în aceeași zi în care România a anunțat că a reținut un cetățean român pentru trădare, după ce acesta ar fi spionat mai multe baze militare românești și ale NATO din județul Tulcea și a trimis informațiile Ambasadei Rusiei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul Georgiei spune că SUA îl „șantajează” impunând restricții de viză
Departamentul de Stat al Statelor Unite a anunțat joi că impune restricții de vize politicienilor din Georgia care subminează democrația, libertățile civile, și pun în pericol obiectivul integrării euro-atlantice și parteneriatul cu SUA. Guvernul de la Tbilisi a reacționat acuzând SUA de „șantaj”.
În declarația de presă a secretarului de stat SUA, Antony Blinken, publicată joi seară, nu sunt date nume concrete de persoane sancționate, dar se vorbește pe larg despre acțiunile partidului de guvernământ Visul Georgian, care a elaborat și a trecut prin parlament o lege a „agenților străini”.
Inițiativa guvernării de la Tbilisi a provocat mari proteste de stradă în Georgia, unele din ele reprimate brutal de poliție.
După adoptarea legii, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, i s-a opus prin veto, dar legislativul dominat de partidului de guvernământ are suficiente voturi pentru a o face să treacă definitiv, probabil în zilele următoare.
Reacționând joi la anunțul lui Blinken privind impunerea unor restricții de viză, partidul de guvernământ de la Tbilisi a acuzat SUA că folosește „șantajul” și „amenințările” în relația bilaterală.
„Niciun fel de sancțiuni nu vor putea forța guvernul Georgiei să acționeze împotriva intereselor naționale”, se spune în reacția guvernanților georgieni, preluată de agenția rusă TASS.
- Te-ar putea interesa și: Parlamentul Georgiei va trece peste veto-ul președintei împotriva „legii agenților străini”
În declarația de presă a diplomației americane, datată 23 mai 2024, se mai spune că va începe „o revizuire cuprinzătoare a cooperării bilaterale dintre Statele Unite și Georgia”, iar conducerea georgiană este îndemnată să „reconsidere” proiectul de lege și să ia măsuri pentru promovarea „aspirațiilor democratice și euro-atlantice” ale țării.
Legea numită inițial a „agenților străini” prevede că organizațiile și instituțiile de presă finanțate în proporție de cel puțin 20% din străinătate trebuie să se declare agenți străini. Opoziția și partenerii de dezvoltare ai Georgiei spun că legea ar fi inspirată de modelul rusesc și este o încercare de a limita dreptul la asociere și la exprimare.
Guvernanții georgieni neagă asemenea intenții, spunând că legea va apăra „suveranitatea” țării, ferind-o de amestecuri nedorite din străinătate.
Elaborarea și adoptarea legii au fost criticate și de Uniunea Europeană, la care Georgia vrea să adere poate chiar în 2030. Mai multe țări, în fruntre cu cele baltice, fac presiuni pentru ca UE să adopte la rândul ei sancțiuni împotriva conducerii de la Tbilsi. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Român arestat pentru că trimitea rușilor fotografii cu obiective militare, inclusiv ale NATO
Autoritățile din România au anunțat că au dispus joi, 23 mai, arestarea unui cetățean român care s-ar fi făcut vinovat de trădare fotografiind obiective militare și trimițând fotografiile Rusiei.
Potrivit procurorilor români, bărbatul, al cărui nume nu a fost făcut public, ar fi fotografiat începând din 2022 „obiective militare românești sau aparținând NATO” în apropierea orașului Tulcea, aproape de granița de pe Dunăre cu Ucraina. Fotografiile le-a trimis unor diplomați de la ambasada rusă de la București.
Procurorii spun că în locuința cetățeanului bănuit de trădare s-au găsit dovezi în sprijinul acuzării. Codul Penal din România prevede pedepse de până la 20 de ani de închisoare pentru asemenea delicte.
Agenția rusă de stat TASS, care a relatat despre arestare, scrie că ambasada rusă de la București nu i-a răspuns încă cererii de a comenta acuzațiile.
România, membră în NATO, a dispus măsuri speciale de securitate în zona Tulcea după ce Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul opus al Dunării, iar unele resturi de echipament militar rusesc au căzut pe teritoriul românesc.
- Te-ar putea interesa și: Armata română nu ar putea doborî o dronă rusească, în propriul spațiu aerian. Legea întârzie timpul de reacție
Presa română informează că este primul caz în care un român este acuzat oficial de spionaj în favoarea Rusiei.
În alte țări din Europa, asemenea cazuri s-au mai semnalat în ultima vreme.
În aprilie, un căpitan de armată din Germania a recunoscut că a furnizat rușilor informații militare, motivându-și acțiunile prin teama că escaladarea conflictului din Ucraina ar putea duce la un conflict nuclear. Presa germană a scris că el avea legături cu formațiunea de dreapta AfD.
Autoritățile de la Berlin au dezvăluit în aprilie și arestarea a doi cetățeni germani de origine rusă care plănuiau să saboteze ajutorul militar german pentru Ucraina.
Tot în aprilie, Parlamentul European a sancționat-o pe deputata letonă Tatjana Ždanoka, după ce un ziar de investigație a relevat că ea a lucrat ani de zile pentru serviciul federal de informații al Rusiei, FSB.
Și mai recent, în mai, un bărbat din Essex, în Anglia, a fost învinuit de spionaj în favoarea serviciului de spionaj extern al F. Ruse. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Armata israeliană spune că a mai recuperat trei cadavre de ostatici din Gaza
Trupurile a încă trei ostatici uciși la 7 octombrie și duși în Gaza au fost recuperate de armata israeliană (IDF) din Gaza în noaptea de joi spre vineri.
Potrivit Associated Press, ostaticii erau Hanan Yablonka, Michel Nisenbaum și Orion Hernandez. Familiile lor au fost înștiințate.
IDF spune că ei au fost omorâți într-un loc numit Intersecția Mefalsim în ziua când Hamas, organizație considerată teroristă inclusiv de SUA și Uniunea Europeană, a ucis peste 1200 de israelieni, luând aproximativ 250 de ostatici.
De peste șapte luni, IDF atacă aproape fără pauză Fâșia Gaza pentru a distruge mișcarea Hamas și a elibera ostaticii.
Numărul palestinienilor uciși în Gaza este estimat la peste 35.000 de către autoritățile locale, care nu au bilanțuri diferite pentru civili și luptători armați.
- Te-ar putea interesa și: Procurorul șef CPI vrea mandate de arestare pentru Netanyahu și liderii Hamas
În Israel au loc proteste frecvente ale familiilor ostaticilor, care spun că guvernul nu face destul pentru a-i aduce acasă pe cei dragi.
Câțiva ostatici în vârstă au fost eliberați relativ repede de Hamas, alții au fost eliberați de trupele israeliene, iar câțiva și-au pierdut viețile în timpul operațiunilor militare. Israelul crede că în prezent în Hamas mai sunt cam 100 de ostatici vii și încă vreo 30 morți.
AP notează că societatea israeliană este divizată între cei care cred că ar trebui oprit războiul din Gaza, pentru eliberarea ostaticilor, și cei care spun că ei sunt prețul inevitabil care trebuie plătit pentru distrugerea Hamas. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În R. Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie
În Republica Moldova vor fi deschise 52 de secții de votare pentru alegerile în Parlamentul European din 9 iunie, când cetățenii români vor fi invitați să își aleagă cei 33 de reprezentanți în forul legislativ al UE.
Ambasada României la Chișinău a venit cu precizări în legătură cu organizarea scrutinului pentru cetățenii români din Republica Moldova. Astfel, 28 de secții de votare vor fi deschise în zona Centru (13 secții în Chișinău), 17 secții de votare în zona de nord și 7 secții în sudul Republicii Moldova.
Este o creștere substanțială față de alegerile precedente din 2019, când pe teritoriul Republicii Moldova au fost deschise 36 de secții de votare, notează misiunea diplomatică.
Cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu; pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; în cazul elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar, relevă comunicatul citat.
- Te-ar putea interesa și: Ce oferte au candidații români la europarlamentare pentru alegătorii din R. Moldova
Votarea în alegerile din 9 iunie începe la ora locală 7.00 și se încheie la 22.00. Procesul votării ar putea să fie extins și după această oră, până la 23.59, pentru alegătorii care se află încă în secția de votare și pentru cei care mai stau la rând în afara sediului acesteia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Trei din cei patru candidați la funcția de procuror general au fost admiși la proba interviului
Trei din cei patru candidați la funcția de procuror general au trecut în următoarea etapă a concursului repetat. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a stabilit proba interviului pentru data de 30 mai.
După ce au verificat dosarele candidaților, membrii CSP au decis în ședința de vineri, 24 mai, să-i admită în următoarea etapă a concursului pe Ion Munteanu (procuror general interimar), Octavian Iachimovschi (adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție) și Alexandru Cernei (procuror la Procuratura Anticorupție).
Totodată, CSP a stabilit că un alt candidat, Grigore Vornicescu (fost lector universitar), nu a întrunit condițiile concursului, întrucât nu a deținut anterior funcția de judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală, pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și nu a prezentat tot setul de acte necesare (cazier judiciar, certificat medical, referințe de la locul de muncă etc.).
- Te-ar putea interesa și: A doua încercare: Patru candidați la funcția de procuror general
Candidatul selectat după proba interviului va fi verificat apoi de Comisia Vetting. În cazul unui aviz favorabil al comisiei, candidatura propusă pentru funcția de procuror general va putea fi examinată de președintele țării. Potrivit legislației, șeful statului va putea să respingă o singură dată candidatura propusă. Dacă CSP va înainta același candidat a doua oară, președintele va fi obligat să aprobe numirea în funcție.
CSP este la a doua încercare de a selecta un candidat la funcția de procuror general. Rezultatele primului concurs au fost anulate pe 28 februarie, pe motivul unei erori comise în procesul de evaluare a candidaților.
Numirea unui nou procuror general și finalizarea procesului de vetting în justiție sunt cele două condiții ale Comisiei Europene pe care Moldova le mai are de îndeplinit pentru începerea negocierilor de aderare la UE. Reprezentanții Chișinăului speră să fie invitați în iunie la Bruxelles la o conferință interguvernamentală care ar putea marca începutul oficial al negocierilor de admitere în comunitatea europeană.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul român a aprobat un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova
Guvernul României a aprobat un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova pentru continuarea exportului de energie electrică și consolidarea structurilor de ordine și securitate publică.
Premierul român, Marcel Ciolacu, a declarat că noul pachet, adoptat prin ordonanță de urgență, vizează în primul rând exportul de energie - o măsură „esențială pentru supraviețuirea economică” a Republicii Moldova.
Necesitatea prelungirii sprijinului în aprovizionarea cu energie se justifică prin menținerea situației excepționale în domeniul energiei, existând în continuare o vulnerabilitate crescută a Republicii Moldova și riscuri în aprovizionarea cu energie electrică, în condițiile dependenței de centrala termoelectrică de la Cuciurgan din regiunea transnistreană (denumită MGRES) și de importurile de energie, precizează o notă informativă la Ordonanța de urgență adoptată joi de guvernul de la București.
„Actul normativ prevede că, în cazurile în care Republica Moldova nu poate să își asigure consumul național de energie electrică prin producție proprie, producătorii de energie electrică din România pot vinde energie către traderi sau furnizori desemnați de către Guvernul Republicii Moldova, la un preț de referință la care se adaugă costul certificatelor de dioxid de carbon, după caz”, a precizat purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin.
Energia electrică vândută în aceste condiții ar urma să acopere „exclusiv” necesitățile consumatorilor finali din Republica Moldova, potrivit oficialului.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul României a aprobat ajutorul de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova
Tot joi, guvernul de la București a decis să contribuie cu 11,5 milioane de lei românești (peste 2,3 milioane de euro) la reconstrucția capitală a căminului studențesc al Universității de stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Banii vor fi transferați în câteva tranșe, în funcție de stadiul de execuție a lucrărilor.
Din același pachet de sprijin face parte și suma de 12,7 milioane de lei (2,49 milioane de euro), destinată proiectului „Consolidarea capacităților de gestionare a situațiilor de ordine publică – faza I”, propus de Republica Moldova. Este vorba despre acoperirea necesității de dotare a structurilor de ordine și securitate publică cu mijloace de mobilitate și mijloace speciale. Contribuția guvernului român la acest proiect va fi de 95% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.
Deciziile de joi ale guvernului de la București au la bază acordul din februarie 2022 privind acordarea unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România Republicii Moldova și implementarea programului aferent de asistență tehnică și financiară.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Bosnia-Herțegovina trimite note de protest țărilor care au votat împotriva rezoluției ONU despre Srebrenica
Ministrul de Externe al Bosniei și Herțegovinei, Elmedin Konakovic, a spus că țara sa va trimite vineri note de protest tuturor țărilor care au votat împotriva rezoluției prin care ONU a declarat ziua de 11 iulie Ziua Internațională de Comemorare a Genocidului de la Srebrenica.
Konakovic a spus că opunându-se documentului adoptat la 23 mai, țările respective s-au făcut vinovate de negarea genocidului și de glorificarea criminalilor de război.
Rezoluția a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 19 împotrivă și 68 de abțineri. ONU are 193 de membri.
„Credem că cei care au votat împotrivă s-au pus de partea autorilor de crime de război și nu respectă deciziile justiției internaționale. Asta este obligația noastră omenească”, a spus Elmedin Konakovic, citat de presa din Balcani.
Grupul țărilor care s-au opus a fost condus de Serbia, care nu recunoaște drept genocid uciderea a 11.000 de bărbați și băieți musulmani în iulie 1995 de către forțele armate ale sârbilor bosniaci, sprijinite de Belgrad.
Președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, și conducerea entității sârbe bosniace, Republica Srpska, s-au opus vehement adoptării rezoluției, declarând că aceasta numește Serbia drept „națiune genocidă”.
Alte țări care au votat împotrivă miercuri la ONU au fost aliații politici ai Serbiei, ca Rusia, China, Belarus, Ungaria, Siria sau Cuba.
Textul rezoluției condamnă orice negare a genocidului de la Srebrenica „ca eveniment istoric”. De asemenea, „condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid de către instanțele internaționale, inclusiv pe cei responsabili de genocidul de la Srebrenica”.
Proiectul, sprijinit de către Germania și Rwanda, cere, de asemenea, Națiunilor Unite să pregătească un program de informare și invită țările, organizațiile, organizațiile societății civile și altele să comemoreze ziua de 11 iulie cu „educație adecvată și activități de sensibilizare a publicului” în memoria și onoarea victimelor.
Crimele au început în perioada finalului războiului din Bosnia (1992-1995), care a izbucnit după destrămarea Iugoslaviei - sârbii bosniaci au atacat celelalte două populații etnice principale ale țării, croații și musulmanii bosniaci.
Pe 11 iulie 1995, sârbii bosniaci au pătruns în Srebrenica, zonă protejată de ONU, țintele lor fiind bărbați și băieți bosniaci. Cei care au încercat să scape au fost urmăriți prin pădure și prin munții din jurul orașului.
Curtea Internațională de Justiției, cel mai înalt tribunal al ONU, a decis în 2007 că actele comise la Srebrenica constituie genocid - de altfel, hotărârea Curții este inclusă în rezoluția votată miercuri. (M.Ț.)
Știre redactată cu ajutorul Europei Libere România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cel puțin șapte morți la Harkov, după atacuri rusești „extrem de brutale”
Atacurile rusești asupra orașului Harkov, din nord-estul Ucrainei, au făcut cel puțin șapte morți joi. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky, le-a numit „extrem de brutale”.
Atacul a avariat infrastructura de transport și serviciile comunale, ca și o tipografie, provocând un incendiu.
Guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că rușii au lovit orașul cu cel puțin 15 rachete. Au fost atacate de asemenea localitățile Zolociv și Liubotîn, din regiunea Harkov. În fiecare din cele două orașe au fost rănite cel puțin două persoane.
Poliția regională de la Harkov a spus că forțele rusești au folosit o bombă ghidată în atacul de la Zolociv, avariind o locuință privată și infrastructura civilă.
„Atac extrem de brutal la Harkov și la Liubotîn. Potrivit datelor preliminare, Rusia a lansat 15 rachete, deodată”, a scris președintele Zelensky pe X, fostul Twitter.
El a mai spus că „teroriștii” profită de lipsa bateriile de apărare antiaeriană pe care Kievul le cere mereu Occidentului.
Rusia și-a întețit atacurile asupra regiunii de nord-est a Ucrainei în această primăvară, țintind mai ales infrastructura energetică și de transport cu bombe ghidate, rachete și drone.
- Te-ar putea interesa și: Norvegia nu mai primește turiști ruși, din solidaritate cu ucrainenii
Tot joi, guvernatorul Oleh Sîniehubov a spus că din regiunea Harkov au fost evacuați peste 10.900 de locuitori.
Alte evoluții din războiul din Ucraina:
- Secretarul de stat american Antony Blinken a spus că speră că se vor face progrese în efortul de a folosi avuțiile rusești înghețate din Occident pentru a finanța înarmarea Ucrainei. Chestiunea urmează să fie discutată la un apropiat summit al celor mai industrializate puteri globale, din grupul G7;
- Rusia a calificat drept „discriminatorie” decizia Norvegiei de a nu mai primi turiști ruși ca răspuns la continuarea agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Norvegia a anunțat că de la 29 mai rușii vor putea fi întorși de la graniță chiar dacă au vize în regulă, cu anumite excepții umanitare;
- Suedia, țară recent intrată în NATO, a anunțat joi că va oferi Ucrainei încă 6.5 miliarde de euro ca ajutor militar, eșalonat pe durata a trei ani. „Cauza Ucrainei este cauza Suediei”, a spus la Stockholm premierul suedez Ulf Kristersson, anunțând ajutorul. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Kosovo închiriază Danemarcei celule de închisoare. Costul: 210 milioane de euro
Parlamentul din Kosovo a votat joi în favoarea unui acord prin care statul balcanic va închiria Danemarcei 300 de celule de închisoare, ca să ajute la descongestionarea penitenciarelor din țara scandinavă.
Reuters scrie că celulele, care vor fi într-o închisoarea reconstruită, vor adăposti condamnați originari din țări nemembre în UE care urmează să fie deportați din Danemarca după executarea sentinței.
Când acordul a fost anunțat în premieră, în 2021, au apărut îngrijorări legate de condițiile de detenție din Kosovo. Danemarca a dat însă asigurări că vor fi tratați ca în propriile ei închisori.
Kosovo urmează să primească 210 milioane de euro în următorii 10 ani pentru cele 300 de celule aflate la Gjilan, în estul țării.
Guvernul de la Priștina spune că banii vor fi folosiți pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție din toate închisorile kosovare și pentru proiecte de energie verde.
Ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, a declarat după votul din parlamentul kosovar că proiectul le va transmite „delincvenților străini” că viitorul lor nu este în Danemarca.
Știrea vine pe fondul pregătirilor din Albania de deschidere a unor centre de detenție pentru străinii care așteaptă răspuns la cererea de azil în Italia – altă înțelegere criticată copios de apărătorii drepturilor omului, după planul britanic de a-i trimite pe solicitanții de azil tocmai în Rwanda.
În cercuri politice conservatoare germane s-a vorbit chiar și de Moldova și Georgia ca țări unde ar putea „aștepta” străinii cu cerere de azil în Germania. Berlinul și Chișinăul au respins însă viguros că ar purta asemenea discuții. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ministrul român al energiei: Suceava-Bălţi este o interconexiune de „prioritate zero”
România a accelerat finanțarea proiectelor de interconexiune energetică cu Republica Moldova, iar construcția liniei de înaltă tensiune Suceava-Bălţi a devenit „prioritatea zero” a guvernului de la București.
Anunțul l-a făcut ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, joi, la cea de-a 8-a ediție a evenimentului „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București.
„Am început să apăsăm pedala investițiilor, iar Suceava-Bălţi, ca interconexiune, este prioritatea zero, cu finalizare până în 2027. Sunt încrezător că Transelectrica va realiza acest proiect de prioritate zero, la fel și a treia linie, de la Gutinaj la Străşeni, aproape de Chișinău”, a spus ministrul, citat de Agerpres.
Oficialul român a afirmat că aceste investiții sunt „absolut esențiale”, în condițiile în care interconexiunea din sudul Moldovei cu Ucraina „nu este cea mai bună opțiune”.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum „unirea electrică” cu România va schimba harta electro-energetică a R. Moldova
Referindu-se la interconectarea rețelelor de gaze, Sebastian Burduja a declarat că România a avut un „rol de lider în regiune”, contribuind la inversarea fluxului de gaze naturale prin așa-numitul coridor vertical, astfel încât acesta să poată asigura livrări către Republica Moldova, Ucraina şi centrul Europei cu gaze care vin din Turcia, în Grecia, în „amontele” conductei.
Burduja a lăudat eforturile Chișinăului și Kievului de a-și sincroniza rețelele de energie electrică la cea europeană, la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, spunând că acesta a fost un „efort uimitor” care a subminat „șantajul energetic” al Rusiei.
„Cu toate investițiile în infrastructura de gaze şi interconectări în rețelele noastre, Rusia nu mai are această armă a șantajului sau, cel puțin, există într-o proporție mult redusă. Este cea mai bună dovadă pentru moldoveni că nu trebuie să mai depindă de Gazprom”, a afirmat oficialul.
Ministrul Energiei a mai spus că, din 2027, România va fi, datorită proiectului Neptun Deep, numărul unu ca producător de gaze în Europa.
„Sunt mândru că o companie majoritar deținută de stat, Romgaz, a jucat un rol esențial în acest proiect, l-a avansat şi a luat decizia curajoasă să facă o investiție de un miliard de dolari, inițial cota Exxon, şi să intre în proiect. Cred că este pe o cale fără întoarcere, date fiind investițiile deja făcute în proiect şi aproape 90% dintre contracte deja semnate”, a menționat demnitarul.
Ediția actuală a „Black Sea and Balkans Security Forum” de la București, din 23-24 mai, este dedicată problemelor de securitate și apărare din regiunea extinsă a Mării Negre şi a Balcanilor.
La forum participă și o delegație din Republica Moldova, din care fac parte ministrul de externe, Mihai Popșoi, și spicherul Parlamentului, Igor Grosu.
Potrivit organizatorilor, la forum și-au anunțat prezența peste 160 de oficiali, diplomați, militari și analiști de renume din statele-membre ale UE şi NATO, precum și din țări partenere.
- Te-ar putea interesa și: Romgaz a deschis o sucursală la Chișinău pentru furnizarea gazelor
Guvernul de la Chișinău a obținut finanțări externe de zeci de milioane de dolari (în principal de la BERD și USAID) pentru construcția a trei linii de interconexiune energetică cu România: Bălți-Suceava, Strășeni-Gutinaș și Vulcănești-Chișinău (o linie care unește sistemul energetic al Republicii Moldova cu cel al României, ocolind regiunea transnistreană).
În anii următori, sunt planificate investiții de 220 de milioane de dolari pentru creșterea stabilității sistemului electroenergetic al Republicii Moldova și a oportunităților de generare internă, inclusiv prin folosirea resurselor de energie regenerabilă.
Autoritățile moldovene consideră că aceste proiecte reprezintă „un pas important” pentru asigurarea securității energetice a țării. Totodată, acesta ar oferi oportunități pentru dezvoltarea altor surse de energie, inclusiv din surse regenerabile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cehia vrea ca diplomații ruși să nu se mai poată „plimba” prin Schengen. Sunt spioni, susține ministrul de Externe Lipavský
Ministrul de Externe al Cehiei, Jan Lipavský, și-a detaliat pentru presă inițiativa de limitare a dreptului circulației diplomaților ruși în Spațiul Schengen, fără frontiere interne. El a spus că mulți dintre ei sunt de fapt spioni și ar trebui să stea doar acolo unde au postul.
„Spionii deghizați în diplomați nu sunt bineveniți la noi”, a spus Lipavský în interviul publicat la 22 mai pe pagina de net de radioul public din Cehia, relatând despre ultimele ecouri ale inițiativei sale, lansată în aprilie în forurile UE, de limitare a dreptului diplomaților ruși la liberă circulație în Spațiul Schengen.
Cehia este în prezent una din țările cu cei mai puțini diplomați ruși acreditați – numai 7 - pentru că a început să-i expulzeze mai devreme decât alții, după exploziile puse la cale de agenții ruși într-un depozit cehesc de muniții, în 2014.
Problema cehilor – spune Lipavský – este că numai la Viena (nu în toată Austria!) sunt acreditați 500 de diplomați ruși, fiindcă acolo își au sediul tot felul de organizații internaționale. Cei 500, dintre care mulți sunt, după Lipavský, spioni, pot să umble pe unde vor în Spațiul Schengen.
„Nu văd de ce ar trebui să se bucure de intrare liberă în Cehia, nici de ce trebuie să-și facă de lucru serviciile noastre de securitate cu urmărirea lor”, a mai spus Lipavský.
- Te-ar putea interesa și: Cehii au confirmat că agenții ruși le-au aruncat în aer un depozit de muniții în 2014. Nu-i pot însă judeca
Șeful diplomației cehe a recunoscut însă că nu toate țările din Uniunea Europeană sunt gata să limiteze dreptul de mișcare al diplomaților ruși. În vreme ce Polonia sau țările baltice sunt pentru, altele – pe care a refuzat să le numească – încă ezită.
Lipavský a spus că unii, în UE, se tem că Rusia va limita apoi la rândul ei dreptul diplomaților străini de a circula liber pe teritoriul ei, micșorându-le de pildă contactele cu societatea civilă sau cu compatrioți aflați în dificultate în regiuni mai îndepărtate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
„Împreună”, PAS și MAN se pregătesc să semneze duminică un pact pentru Europa
Blocul „Împreună” spune că 15 partide sunt așteptate să semneze duminică un „Pact pentru Europa”, inclusiv partidul de guvernământ PAS. Formațiunea MAN a primarului Chișinăului, Ion Ceban, a spus Europei Libere că va fi și ea printre semnatari.
Un lider al blocului „Împreună”, Igor Munteanu, a spus Europei Libere că semnarea pactului prin care politicienii pro-occidentali vor să promită că nu se vor abate de la obiectivul de integrare europeană va avea loc la Muzeul Național de Istorie din capitală.
PAS și MAN vor semna
Spicherul Igor Grosu, liderul PAS, a spus public în luna aprilie că partidul de guvernământ va semna pactul, iar o consilieră a spicherului a spus Europei Libere joi că declarația rămâne valabilă.
Deputatul Gaik Vartanean, un aliat apropiat al primarului Chișinăului, a confirmat Europei Libere că MAN va semna pactul, dar nu a precizat dacă cel care își va pune semnătura va fi chiar liderul partidului, Ion Ceban.
- Privește și o discuție cu Igor Munteanu în podcastul „Pe Agendă”: Noul bloc „Împreună” discută un pact pentru Europa și cu președinta Sandu, și cu primarul Ceban
Primarul Ceban spune că sprijină aderarea R. Moldova la UE, deși a criticat-o în trecut și a exprimat poziții pro-ruse, pe când făcea parte din Partidul Socialiștilor.
Igor Munteanu de la blocul „Împreună” a declarat Europei Libere recent că politicienii pro-occidentali trebuie să fie „îngăduitori” în mod „strategic” față de „erorile” trecute ale primarului.
Deputatul Vartanean a spus că MAN va demonstra „prin acțiuni” că este pro-european și va oferi „surprize plăcute” celor care sprijină integrarea europeană.
La pact da, la prezidențiale ba
Semnarea „Pactului pentru Europa” va avea loc într-un moment în care încep pregătirile pentru un referendum despre aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană convocat de președinta Maia Sandu și stabilit de parlament prin votul deputaților PAS pentru 20 octombrie, concomitent cu alegerile prezidențiale.
Dacă partidele pro-europene sprijină toate un vot „da” la referendum, atunci ele au poziții diferite față de participarea la prezidențiale.
Președinta Sandu, fondatoarea PAS, spune că va cere electoratului un al doilea mandat, cu promisiunea să ducă la bun sfârșit integrarea în UE.
Blocul „Împreună” format din patru partide mici ale opoziției pro-europene spune că este încă în căutarea unui candidat propriu la prezidențiale și că integrarea europeană nu trebuie monopolizată de un singur partid sau politician.
Liderul MAN, Ion Ceban, a promis miercuri că va anunța „în scurt timp” ce a decis: candidează și el la prezidențiale sau nu. Întrebat de Europa Liberă în ce zi va fi făcut anunțul, reprezentantul primarului, Vartanean, a spus că MAN abia urmează să aibă o ședință pentru a lua această decizie.
Ce a căutat omul primarului la întâlnirea cu Dodon, Morari și Vlah
Primarul Ceban a devenit ținta unor critici ale pro-europenilor după ce și-a trimis reprezentantul, chiar pe Gaik Vartanean, la o întâlnire recentă dominată de politicieni pro-ruși, care au discutat și ei despre ideea unui candidat comun la prezidențiale.
- Te-ar putea interesa și: Un lider PAS critică aspru adunarea oponenților Maiei Sandu, care caută un candidat comun la prezidențiale
Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă, Natalia Morari, aflată într-o relație cu fugarul Veaceslav Platon căutat pentru presupuse crime financiare, iar la ea au mai participat fostul președinte pro-rus Igor Dodon și fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, în trecut colegi de Partid Socialist și cu Ceban, și cu Vartanean.
„Această întâlnire a fost un simplu schimb de opinii ale opoziției în ansamblu, nu contează că e pro-europeană, centristă sau de stânga”, a spus Vartanean Europei Libere.
Explicând prezența sa la discuții, Vartanean a mai spus că a fost acolo pentru a întreține „un dialog politic” și a „asculta cine și ce spune”, nu pentru a găsi vreun candidat la prezidențiale, iar importanța întâlnirii ar fi fost „exagerată”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Servicii stomatologice gratuite pentru pacienții cu nevoi speciale
Persoanele cu nevoi speciale vor putea beneficia, în premieră, de servicii de asistență medicală stomatologică sub anestezie generală, începând cu 1 iunie. Serviciul va fi acordat copiilor la Clinica „Emilian Coțaga” și adulților la Institutul de Medicină Urgentă.
Potrivit ordinului Ministerului Sănătății, persoanele eligibile pentru asistența medicală stomatologică sub anestezie generală trebuie să îndeplinească două criterii:
- comportament „total necooperant” sau „parțial necooperant”, ce se manifestă în special la persoanele necomunicative, care se opun prin orice mijloc realizării tratamentului stomatologic, capacitatea lor de comunicare fiind absentă sau mult diminuată;
- risc anestezic ASA II și ASA III.
Riscul anestezic ASA II (Societatea Americană de Anestezie) reprezintă tulburări sistemice ușoare: cardiopatii ce afectează ușor activitatea fizica, diabet zaharat, anemie, vârsta 65-75 ani, obezitatea morbidă, bronșită cronica etc.
ASA 3 reprezintă tulburări sistemice severe: boli cardiace ce limitează activitatea, hipertensiune arterială, diabet zaharat cu complicații vasculare, boli pulmonare cronice care limitează activitatea, angină pectorală, vârsta 75-85 ani, etc.
După evaluarea pacienților cu nevoi speciale, stomatologii din raioane îi vor trimite către cele două instituții medicale. Serviciile stomatologice vor fi acoperite de polița de asigurare medicală.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Germania, Polonia și Franța s-au angajat să consolideze capacitățile de securitate ale Republicii Moldova
Țările din „Triunghiul de la Weimar” - Germania, Polonia și Franța - au convenit să acorde ajutor Republicii Moldova în vederea consolidării capacității sale de securitate și apărare.
Cele trei state „s-au angajat să consolideze sectorul de securitate și de apărare al Moldovei, rezistența sa împotriva ingerințelor străine și să sprijine lupta Moldovei împotriva ofensivei hibride rusești”, se spune în declarația fială a miniștrilor de externe din Germania, Polonia și Franța, care s-au întâlnit miercuri, în orașul Weimar, din centrul Germaniei.
Țările din „Triunghiul de la Weimar” vor contribui, de asemenea, la mobilizarea fondurilor UE disponibile pentru inițiative locale și dezvoltare, pentru promovarea integrării europene și combaterea dezinformării, se arată în textul publicat pe site-ul ministerului german de Externe.
După revenirea la putere în Polonia a liberalilor pro-europeni, formatul numit „Triunghiul de la Weimar” a cunoscut un nou avânt, iar șefii diplomațiilor din cele trei țări au discutat despre cum să mențină acest impuls și să elaboreze o nouă agendă geopolitică pentru o UE mai puternică.
„Uniunea Europeană trebuie să devină un adevărat actor geopolitic și furnizor de securitate, capabil să răspundă provocărilor actuale de securitate și să consolideze ordinea internațională. (...) Obiectivul nostru este de a consolida suveranitatea și reziliența europeană”, se spune în declarația citată.
Totodată, miniștrii de externe din Germania, Polonia și Franța s-au angajat „să asigure succesul” procesului de extindere al UE cu Ucraina și Moldova, astfel încât acesta să contribuie la consolidarea stabilității și securității Europei.
„Acest lucru necesită un proces de aderare bazat pe merite și un sprijin puternic pentru eforturile Ucrainei și ale Republicii Moldova de a progresa în ceea ce privește reformele și de a îndeplini criteriile necesare pentru a lansa negocierile de aderare la UE până la sfârșitul președinției belgiene a Consiliului și pentru a deschide apoi grupul de negociere „fundamentală” cu ambele țări”, se mai spune în declarație.
La începutul lunii aprilie, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a purtat discuții la Berlin cu șefa diplomației germane, Annalena Baerbock, despre sprijinul oferit Republicii Moldova de trioul de la Weimar în contextul războiului din Ucraina.
Formatul de la Weimar a fost lansat în 1991 de miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Poloniei, având ca obiectiv un viitor european comun.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Partidele de stânga europene fac front comun împotriva extremei-drepte
Câteva partide stângiste de frunte din Uniunea Europeană au promis să nu facă alianțe cu extrema-dreaptă și să combată „ura, rasismul și xenofobia” înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, la care extremiștii de dreapta au șanse să-și consolideze poziția.
„În vremuri instabile este nevoie de un curs clar și de o atitudine fermă. Nu sunt permise aproximările sau lașitatea”, se spune într-un apel comun, publicat joi și citat de Guardian.
Printre semnatari se află Raphaël Glucksmann, liderul Partidului Socialist francez la alegerile din iunie, și Frans Timmermans, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, membru de frunte în Partidul Muncii din Olanda.
Alți semnatari sunt lideri de partide de stânga din Belgia, Spania, Germania, Polonia și Italia.
„Într-o vreme când extrema dreaptă face progrese în întreaga Europă, promitem solemn să nu renunțăm la principiile noastre democratice, umaniste și unite”, se spune în apel.
Formațiunile semnatare se obligă să nu intre în alianțe la nivel național sau european cu extrema-dreaptă și să excludă din „familia social-democrată” orice partid care se va abate de la acest principiu.
Apelul vine după ce actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat să excludă o eventuală colaborare a grupării sale de centru-dreapta cu grupări aflate mai spre dreapta, inclusiv Fratelli di Italia, PiS din Polonia sau Vox din Spania.
- Te-ar putea interesa și: Cehia a descoperit o rețea rusă ce dădea bani gheață la Praga politicienilor antisistem din Germania
Sondajele de opinie sugerează că social-democrații vor încheia alegerile europene din iunie din nou pe locul al doilea. Dar partidele de extremă-dreapta și ultraconservatoare și-ar putea mări semnificativ influența în legislativul UE, terminând pe locul întâi în nouă țări, inclusiv în Austria, Franța sau Olanda și pe locul al doilea sau al treilea în alte nouă țări, printre care Germania, Spania, Portugalia și Suedia.
Semnatarii apelului stângii spun că vor rămâne vigilenți indiferent de rezultatul scrutinului european. „Vom fi acolo. Când veți ataca drepturile femeilor sau persoanelor LGBTQI+, vom fi acolo”, promit politicienii europeni de stânga, atrăgând atenția că dacă un cetățean european este atacat sau umilit „pentru cine este”, atunci toată Europa este atacată sau umilită. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Norvegia nu mai primește turiști ruși, din solidaritate cu ucrainenii
Norvegia a anunțat joi că poliția ei de frontieră va putea refuza intrarea în țară chiar și rușilor cu vize valabile.
Țara nordică nemembră în UE, dar membră în Spațiul Schengen, a încetat, practic, să mai emită vize de intrare pentru ruși în primăvara anului 2022, după ce Rusia a invadat pe scară largă Ucraina.
Într-un anunț plasat la 23 mai pe pagina de net a ministerului de Externe de la Oslo, se spune că începând din 29 mai poliția de frontieră va putea trimite înapoi chiar și rușii care au vize „în regulă”, emise înainte de 2022 sau emise de alte țări din Spațiul Schengen, dacă scopul călătoriei lor este turismul sau alte activități „ne-esențiale”.
„Decizia de a înăspri regulile intrării este în conformitate cu poziția Norvegiei de a se plasa de partea aliaților și partenerilor ei în reacția față de războiul ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat ministra norvegiană a Justiției și Securității Publice, Emilie Enger Mehl (Partidul de Centru).
În comunicat se spune că vor fi garantate excepții, de pildă pentru vizite la rude de gradul I cu reședința în Norvegia sau pentru cetățenii ruși care muncesc sau studiază în alte țări Schengen.
Țările din UE și Schengen au înăsprit în grade diferite politica acordării de vize cetățenilor ruși după invazia pe scară largă rusească din Ucraina, în 2022.
- Te-ar putea interesa și: Țările europene înăspresc regimul frontierelor
Unele țări ca Cehia sau statele baltice au oprit imediat eliberarea de vize Schengen pentru ruși, iar în unele cazuri restricțiile i-au vizat și pe cetățenii R. Belarus, care sprijină invazia rusă din Ucraina.
Norvegia, membră NATO și vecină cu Rusia în nordul extrem al Europei, se numără printre țările care sprijină cel mai mult Ucraina invadată de ruși, pe plan politic, umanitar și militar. (M.Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Britanicii spun că China furnizează Rusiei arme letale, în vreme ce Moscova anunță un nou avans în Donbas
China livrează Rusiei asistență letală, de folosit în războiul împotriva Ucrainei, a spus miercuri ministrul britanic al Apărării, Grant Shapps, insistând că această colaborare contrazice efortul Beijingului de a se prezenta ca un factor de pace.
Oficialul britanic a făcut dezvăluirea la o conferință ținută la Londra, spunând că se bazează pe datele serviciilor de informații britanice și americane.
„Astăzi pot revela că avem dovezi că Rusia și China colaborează la echipamente de folosit în Ucraina”, a spus Shapps.
El a precizat că s-a hotărât să facă publică implicarea chineză împotriva Ucrainei ca să convingă guvernele occidentale care mai stau pe gânduri să trimită de urgență asistență militară țării invadate pe scară largă de Rusia.
DPA notează că declarația vine după ce președintele rus Vladimir Putin a vizitat China la începutul lunii mai, ridicând în slăvi starea relațiilor bilaterale.
Și mai recent, Julianne Smith, ambasadoarea SUA la NATO, a spus că China continuă să vândă rușilor tehnologie de drone și ingrediente pentru praf de pușcă, printre altele.
- Te-ar putea interesa și: Baerbock: Ucraina are nevoie urgentă de apărare antiaeriană
Între timp, Rusia a anunțat miercuri o nouă victorie pe frontul din estul Ucrainei, recucerind Klișciivka, unul din cele câteva sate pe care Kievul le controla din nou după contraofensiva sa din 2023.
Klișciivka, recucerită de ucraineni în septembrie, se află în regiunea Donețk, unde armata ucraineană s-a găsit în ultimele două săptămâni sub presiune sporită, pe fondul ofensivei rusești de la Harkov.
AFP scrie că satul este aproape la marginea de sud a orașului distrus Bahmut, controlat acum de ruși, și avea 500 de locuitori înaintea războiului.
Ucraina nu a comentat de îndată anunțul rusesc, dar președintele Volodimir Zelensky a recunoscut în adresarea sa video de marți că situația de pe linia frontului este „extrem de dificilă”. (M. Ț.)
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Cetățenii moldoveni care muncesc în Spania vor putea solicita pensii și îndemnizații, de la 1 iunie
Cetățenii moldoveni care muncesc sau au muncit în Spania și au plătit contribuții sociale vor putea să valorifice perioada lucrată nu numai în această țară, dar și în Republica Moldova, începând cu 1 iunie, după ce un acord privind securitatea socială dintre cele două țări va intra în vigoare.
Fiecare stat va calcula și va achita pensia proporțional perioadei de asigurare realizate pe teritoriul său, în conformitate cu legislația națională, precizează Casa Națională de Asigurări Sociale.
Cetățenii moldoveni vor putea solicita de la autoritățile spaniole pensii pentru limită de vârstă, pensii de dizabilitate cauzată de o afecțiune generală, pensii şi indemnizații de dizabilitate cauzată de un accident de muncă sau o boală profesională, precum și pensii de urmaș.
De aceleași drepturi vor beneficia și cetățenii Spaniei care muncesc sau au muncit în Republica Moldova.
- Te-ar putea interesa și: Moldovenii stabiliți în Spania își vor putea converti permisele de conducere auto
Solicitanții de pensii și alte prestații sociale prevăzute de noul acord vor putea să depună o cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale din Chișinău sau la instituția competentă din Spania.
Acordul în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Spania a fost semnat la Madrid pe 21 iulie 2022.
În prezent, CNAS aplică prevederile a 16 acorduri în domeniul securității sociale semnate cu următoarele state: România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania, Turcia, Belarus, Elenă și Italia.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
