Turcia consideră că bombardarea unor ţinte civile din Siria, de către aviaţia rusă, este o încercare deliberată a Moscovei de a alimenta criza refugiaţilor din Europa şi de a crea spaţiu pentru forţele pro-Bashar al-Assad.
Faptul că Rusia a negat atacurile asupra spitalelor şi şcolilor din Siria nu înseamnă nimic pentru Ankara, se precizează într-o analiză The Guardian.
Oficialii turci susţin că Vladimir Putin şi aliaţii săi sirieni folosesc cu neruşinare afluxul de refugiaţi – provocat de loviturile avioanelor ruse – pe post de armă de război îndreptată în mod deliberat împotriva Turciei şi Uniunii Europene.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a respins categoric acuzaţiile Turciei şi altor ţări, potrivit cărora forţele ruse – acţionând în favoarea regimului Assad şi miliţiilor siriene kurde – au comis „crime de război” la începutul acestei săptămâni, când două şcoli şi două spitale din nordul Siriei au fost lovite de rachete, ucigând 50 de oameni.
„Cei care fac asemenea afirmaţii nu sunt capabili să le susţină cu dovezi”, a subliniat Peskov. De asemenea, Rusia a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să condamne Turcia pentru atacurile din nordul Siriei care au vizat miliţiile kurde.
„Neruşinata” Rusie
Reacţionând la acţiunile Moscovei, premierul turc Ahmet Davutoglu a catalogat comportamentul Rusiei drept „neruşinat” şi „insolent”. Turcia nu va primi un nou val de refugiaţi din nordul Siriei, a avertizat oficialul de la Ankara, şi va lua „orice măsură necesară” pentru a preveni o astfel de situaţie.
„Dacă Rusia continuă să se comporte că o organizaţie teroristă şi să forţeze civili să îşi părăsească locuinţele, vom avea un răspuns decisiv”, a spus Davutoglu.
„Acele avioane (ruseşti – n.red.) josnice, crude şi barbare au efectuat aproape 8.000 de zboruri din 30 decembrie 2015 fără nicio deosebire între civili şi soldaţi sau copii şi bătrâni”, a continuat acesta.
Peste 50.000 de persoane şi-au părăsit casele din cauza recentelor confruntări din regiunea Alep. Turcia este din ce în ce mai îngrijorată de suprafeţele teritoriale câştigate de miliţia partidului Uniunea Democratică a Kurzilor Sirieni (PYD), pe care o consideră grupare teroristă în alianţă cu Moscova.
Avansul kurzilor, inclusiv ocuparea unei importante baze aeriene, a fost susţinut de loviturile aviaţiei ruse. Turcia a răspuns prin bombardarea poziţiilor kurzilor sirieni.
Fragmente dintr-un raport al serviciilor secrete turce, publicate în ziarul Hurriyet, subliniază suspiciunile Ankarei că Rusia încearcă să transforme criza imigranţilor ilegali într-o armă de război.
„Forţele regimului şi aliaţii încearcă să creeze un nou val de refugiaţi prin deplasarea către Azaz (în nordul Siriei). Există zece tabere de refugiaţi între acest oraş şi oraşul Kilis din Turcia, de-a lungul unei distanţe de opt kilometri. Locuitorii acestor centre probabil vor fugi şi vor căuta adăpost în Turcia, în timp ce taberele vor fi preluate de PYD sau forţele lui Assad”, se arată în raportul citat.
Tacticile Rusiei nu sunt noi
Oficiali din securitate au declarat pentru publicaţia din Turcia că Rusia foloseşte tactici pe care le-a mai utilizat şi în trecut în primul război cecen, în nordul Caucazului, în anii 1990. Acestea au implicat golirea forţată a zonelor rezidenţiale urbane printr-o campanie împotriva populaţiei locale.
Odată ce s-a ajuns la acest rezultat, în regiune au fost trimise trupe şi arme grele pentru a eradica forţele opoziţiei, ceea ce a implicat distrugerea la scară largă a locuinţelor şi infrastructurii.
Având în vedere că şi regimul Assad a folosit bombe, arme chimice, lovituri aeriene şi artileria grea împotriva zonelor civile, aşa-zisele tactici ale Rusiei nu par să fie ceva nou.
Ce diferă, însă, este dorinţa Kremlinului de a adânci criza refugiaţilor, pentru a afecta state din exterior care trebuie să se confrunte cu această problemă, după cum acuză voci din SUA şi Europa.
Senatorul american John McCain, un critic aprig al pasivităţii Administraţiei Obama, a precizat că strategia Rusiei este „să alimenteze criza refugiaţilor şi să o folosească pe post de armă, pentru a dezbina alianţa transatlantică şi a submina proiectul european”.
Oficialii europeni, care au participat săptămâna trecută la Conferinţa de Securitate de la Munchen, înainte de atacurile de luni, au întărit afirmaţiile lui McCain, spunând că magazine, şcoli şi spitale din Siria sunt atacate într-o încercare de a forţa populaţia să plece, astfel încât afluxul de transfugi către Turcia şi UE să crească.
14 spitale atacate
Raiduri aeriene similare celor de luni au mai fost lansate în Siria. Oficialii americani spun că Rusia şi forţele regimului Assad au distrus, săptămâna trecută, ambele spitale principale din Alep. În total, au existat 14 atacuri asupra unor facilităţi medicale doar anul acesta.
Dacă Rusia se foloseşte într-adevăr de refugiaţi pentru a obţine avantaje politice şi militare, schema ar putea să funcţioneze. Turcia se află sub o presiune masivă din partea Statelor Unite, care îi cer să oprească bombardarea kurzilor sirieni, susţinuţi de Washington. Din acest motiv, dar şi altele, relaţiile dintre cele două state membre NATO s-au înrăutăţit.
Turcia se mai află în conflict şi cu Franţa – care ar prefera ca Ankara să îşi concentreze eforturile pe lupta împotriva teroriştilor Statului Islamic din nord-estul Siriei -, dar şi cu Uniunea Europeană ca întreg, din cauza că nu ajung la un acord cu privire la cea mai bună modalitate de gestionare a crizei imigranţilor ilegali.
Spre bucuria lui Vladimir Putin, problema transfugilor dezbină şi SUA şi Europa. Fostul ministru francez de Externe, Laurent Fabius, a acuzat Washingtonul de lipsă de angajament. În plus, politica uşilor deschise adoptată de cancelarul Angela Merkel a creat disensiuni în interiorul blocului european, dar şi acasă, în Germania.