Ultimele atacuri teroriste din Turcia i-au pus pe gânduri pe analiştii şi investitorii din toată lumea. Multiplele provocări cu care se confruntă ţara aşezată la limita dintre Orientul Mijlociu şi Europa se pot transforma într-o criză economică şi geopolitică periculoasă.
Experţii consultaţi de postul CNBC au subliniat că Turcia are de înfruntat o combinaţie toxică de lipsă a reformelor economice, pericole de securitate apărute în urma confruntării cu miliţiile kurde şi Statul Islamic şi o criză masivă a refugiaţilor generată de războiul din Siria.
În acest moment, sentimentul de securitate din Turcia este spulberat de confruntările cu o mulţime de inamici apăruţi atât în interiorul graniţelor, cât şi în afară lor.
Despre Turcia se spune că deţine a zecea armată a lumii din punct de vedere a numărului de trupe, dar aceasta se confruntă nu doar cu pericolul terorist reprezentat de Statul Islamic, ci şi cu ameninţarea reprezentată de grupările kurzilor rebeli din Siria şi Irak: YPG, respectiv PKK.
În iulie 2015, ruperea armistiţiului dintre guvernul de la Ankara şi PKK a evidenţiat cât de vulnerabilă este Turcia în faţa atacurilor teroriste.
PKK este recunoscută ca o mişcare teroristă de către Ankara şi aliaţii săi occidentali, iar în spatele activiştilor săi sunt puse o mulţime de atacuri violente.
Cu toate acestea, atentatul de miercuri, 17 februarie din Ankara, soldat cu 28 de morţi, a fost pus de oficialii turci în sarcina celuilalt grup de rebeli kurzi, YPG, poate şi pentru a justifica pretenţiile liderilor turci ca aliaţii occidentali să declare gruparea kurzilor sirieni drept organizaţie teroristă.
Există destule speculaţii referitoare la faptul că intenţia Turciei de a declanşa o operaţiune militară la sol în Siria este alimentată şi de intenţiile puterii de la Ankara de a elimina riscul apariţiei unui teritoriul autonom kurd chiar la graniţele sale.
În acelaşi timp însă, nici teroriştii Statului Islamic nu au stat cu mâinile în sân, în seama acestora fiind puse atentatele comise în octombrie şi ianuarie în Ankara, respectiv Istanbul, soldate cu 100, respectiv 10 victime.
Atenţia oficialilor de la Ankara pare să fie concentrată mai mult pe pericolul reprezentat de kurzi, chiar dacă acest lucru ar putea stârni antipatia unor guverne aliate.
Pentru Ankara însă, o izolare faţă de vecini, generată de răfuiala cu grupările rebelilor kurzi, nu mai este un motiv de îngrijorare în acest moment.
„Nici că le-ar putea păsa mai puţin! Temeri de genul acesta nici măcar nu sunt incluse în ecuaţie”, susţine Wolfango Piccoli, copreşedintele firmei de analiză de riscuri politice Teneo Intelligence.
Conflict îngheţat cu Rusia
Pe lângă terorişti şi luptători pentru independenţă, Ankara a reuşit însă să îşi facă un duşman de temut şi în cea mai puternică forţă militară din bazinul Mării Negre: Rusia.
Doborârea unui bombardier rusesc care opera pe frontul din Siria, sub acuzaţia de a fi violat spaţiul aerian al Turciei, i-a atras Ankarei, şi în special preşedintelui Recep Erdogan, o înverşunare crâncenă din partea Moscovei.
Puncte divergente între cele două capitale se înregistraseră încă de la declanşarea intervenţiilor militare ale Rusiei în Siria, dar de această dată conflictul îngheţat dintre cele două state pare să nu găsească o punte de dialog.
Din 24 noiembrie, dată la care s-a înregistrat incidentul militar dintre forţele aeriene ruseşti şi aviaţia NATO a Turciei, Moscova a impus anularea tuturor rezervărilor făcute de agenţiile de turism din Rusia în Turcia, revenirea la sistemul de vize pentru cetăţenii turci şi restricţii pe piaţa importurilor, în special la alimente.
În ciuda efectelor economice resimţite imediat atât în Turcia, cât şi în Rusia, relaţiile dintre Vladimir Putin şi Recep Erdogan sunt departe de a ajunge la punctul de dezgheţ.
„Rusia se bucură de faptul că poate presa Turcia prin intermediul conflictului din Siria”, crede Anthony Skinner, director în cadrul Verisk Maplecroft.
Repercusiuni economice
Pentru investitori, toate aceste tensiuni în care s-a scufundat Ankara aduc repercusiuni care ameninţă evoluţia economică a ţării.
Deşi oficialii turci susţin că au reuşit să depăşească şocul transmis de răcirea bruscă a relaţiilor cu Rusia, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că sancţiunile impuse de Rusia ar putea diminua cu 0,4% PIB al Turciei.
La aceasta se adaugă şi costurile generate de criza refugiaţilor, Turcia adăpostind în acest moment 1,8 milioane de oameni preluaţi din zonele de conflict din Siria şi Irak.
Previziunile guvernului de la Ankara privind creşterea economică a ţării în 2015 şi 2016 au sfârşit prin a fi reduse de fiecare dată cu câte un procent.
Mai mult, analiştii arată că traiectoria urmată de economia Turciei se poate dovedi nesustenabilă, în contextul în care alte probleme stringente ar putea cere o rezolvare rapidă.
„În acest moment, retragerea turiştilor şi complicaţiile apărute în relaţiile comerciale cu Turcia pot fi absorbite, câtă vreme preţul petrolului rămâne redus.
Ce este mai important e faptul că toate aceste provocări – PKK, războiul din Siria, criza refugiaţilor şi tensiunile cu Moscova – distrag guvernul de la aplicarea reformelor care ar putea restarta motorul creşterii economice”, afirmă Wolfango Piccoli, co-preşedintele Teneo Intelligence.