„În trei luni de la votul de învestitură, partenerii internaţionali ai Republicii Moldova vor trage concluzia dacă acesta este un guvern în care se poate avea încredere sau nu se poate avea încredere. 90 de zile este intervalul în care partenerii Republicii Moldova, partenerii internaţionali, Uniunea Europeană, creditorii, Fondul Monetar Internaţional îşi vor da seama dacă acesta este un guvern care îşi îndeplineşte angajamentele, cu care se poate lucra sau nu. Dacă în primele 90 de zile dovedeşte că are voinţă politică să implementeze programul de reforme de care ţara are nevoie, atunci Europa îi va fi un partener. Dacă pierde încrederea Europei în primele 90 de zile, atunci îi va fi foarte dificil şi, cu siguranţă, nu va recâştiga niciodată încrederea”, a menţionat europarlamentarul, într-un interviu pentru Europa Liberă.

„Guvernul să găsească motive pentru a face ceea ce este necesar şi nu să găsească scuze pentru a nu face ceea ce este necesar. Se vede foarte limpede când într-adevăr guvernul are voinţă politică şi poate întâmpină dificultăţi sau când nu are voinţă politică şi foloseşte evoluţii de pe scena politică drept scuze pentru a nu face ceea ce este necesar pentru ţară”, a adăugat Mureşan.

În contextul Rezoluţiei adoptate la începutul acestei săptămâni de miniştrii de Externe din UE, prin care guvernului de la Chişinău i se cere să continue reformele, să depolitizeze instituţiile statului şi să combată corupţia sistemică, deputatul din Parlamentul European a menţionat că Uniunea Europeană trebuie să se implice mai activ pentru a îmbunătăţi situaţia în RM.

„Este bine că Uniunea Europeană solicită actualului cabinet de miniştri implementarea reformelor de care ştim cu toţii că Republica Moldova are nevoie. Cu atât mai mult cu cât şi oamenii solicită, pe bună dreptate, aceste reforme. Uniunea Europeană ştie care sunt reformele de care RM are nevoie: combaterea corupţiei, întărirea statului de drept, reformarea justiţiei, întărirea sistemului bancar, a supravegherii bancare, combaterea evaziunii, a spălării banilor, evident, recuperarea prejudiciului, ca urmare a fraudei majore din sistemul bancar. Concluziile miniştrilor Afacerilor Externe merg şi ele în direcţia potrivită, însă, în opinia mea, ele sunt prea slabe, nu sunt suficient de concrete, iar Uniunea Europeană se rezumă la un rol prea slab, la un rol pasiv. Cred că rolul pe care Uniunea Europeană trebuie să şi-l asume pentru a îmbunătăţi situaţia în Republica Moldova este un rol mai activ”, susţine europarlamentarul.

Totodată, Siegfried Mureşan afirmă că Uniunea Europeană trebuie să dea o mână de ajutor şi la implementarea acestor reforme, să pună la dispoziţie autorităţilor din Republica Moldova experţi în combaterea spălării banilor, combaterea evaziunii fiscale, a fraudei, judecători, procurori care au experienţă în clădirea instituţiilor statului de drept.

„Am văzut în România că lupta împotriva corupţiei a durat zece ani, până la momentul la care într-adevăr dă roade şi are efecte convingătoare. E un proces de lungă durată şi în Republica Moldova. Tocmai de aceea, trebuie ajutată cu toate mijloacele. De exemplu, sistemul bancar, în primul rând trebuie recuperată paguba, şi până la ultimul leu, şi trebuie traşi la răspundere cei care sunt vinovaţi. Uniunea Europeană poate ajuta cu experţi în combaterea spălării banilor, combaterea fraudei, după care e clar că trebuie întărită supravegherea bancară în Republica Moldova. E nevoie de o Bancă Naţională care să fie cu adevărat independentă, din punct de vedere politic, să aibă prerogative extinse în ceea ce priveşte supravegherea şi stabilizarea sistemului bancar. 

Stabilizarea sistemului bancar şi stabilitatea preţurilor, stabilitatea monedei naţionale. Am văzut cu toţii cum s-a devalorizat leul în ultimele luni. Iar pentru aceasta Europa trebuie să pună la dispoziţie experienţa dobândită de-a lungul ultimilor ani, după criza financiară: cum trebuie întărit sistemul bancar, cum trebuie recredibilizate, capitalizate băncile sănătoase, restructurate băncile nesănătoase, cum trebuie întărită supravegherea bancară la nivel european. Avem acum un mecanism de supraveghere bancară la nivelul Băncii Centrale Europene, înfiinţat în ultimii doi-trei ani de zile. Tocmai această experienţă nouă şi de valoare cred că trebuie, prin trimiterea de experţi de la Banca Centrală Europeană, de la Comisia Europeană, care să acorde asistenţa necesară pentru adoptarea cadrului legislativ. Trebuie ajutată prin trimiterea acestor experţi”, a punctat europarlamentarul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.