Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău va fi un pas decisiv în asigurarea suveranității energetice a Republicii Moldova și va diminua monopolul MoldovaGAZ, spun autorii unui studiu realizat de Expert-Grup.
Proiectul de conectare a Chișinăului la conducta Iași-Ungheni depinde în mod esenţial de stabilizarea situaţiei politice din Moldova şi de voinţa fermă a decidenţilor de a duce proiectul la bun sfârşit, de aplicarea eficientă a legislației europene în energie, dar și de disponibilitatea resurselor financiare, spun autorii studiului.
Finanţarea externă, inclusiv pentru sectorul energiei, este condiţionată de calitatea guvernării și de aplicarea reformelor solicitate de partenerii externi. Lipsa garanției că Moldova va păstra direcţia integrării europene e un risc politic şi geopolitic major care poate afecta dialogul cu România și UE şi în sectorul energiei.
Experții spun că extinderea gazoductului va avea efecte pozitive doar dacă furnizorii de gaze din România pot să intre efectiv în piaţa din Moldova şi să concureze cu gazul rusesc furnizat prin MoldovaGAZ.
„În alte cuvinte, proiectul are sens doar dacă se aplică legislația europeană în domeniul energiei (Pachetul Energetic III, prevederile Acordului de Asociere cu UE) și anume separarea efectivă a furnizorului de transportator, accesul părților terțe la rețelele de transport și concurenţă reală în sectorul energiei”, arată studiul.
Autorii studiului „Extinderea gazoductului Iași-Ungheni spre Chișinău: Provocări și oportunități” au venit cu mai multe recomandări pentru autoritățile din Republica Moldova, România, dar și Uniunea Europeană.
„Pentru autoritățile de la Chișinău principalele recomandări ar fi legate de implementarea legislației, fără abateri, asigurarea stabilității ANRE, fără nici un fel de încercări de a intimida, de a lua decizii, în favoarea instituției sau înainte ca agenția să adopte o metodologie privind noile tarife. Totodată, este importantă inițierea discuțiilor privind soluționarea problemei ce ține de datorii față de Gazprom. Pentru România ar fi lobarea cauzei R.Moldova în structurile europene în ceea ce privește identificarea surselor financiare pentru a face posibil proiectul de extindere. Pentru UE ar fi, bineînțeles, o implicare activă în ceea ce privește integrarea R.Moldova în spațiul energetic european, alocarea de asistență, atât tehnică, cât și financiară”, potrivit expertului Dionis Cenușă.
Potrivit experților economici, interesul autorităților moldovenești pentru diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale a crescut în perioada 2010-2013, o dată cu aderarea la Comunitatea Energetică. Anume aceasta a și favorizat inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni, în august 2014, după o investiție de 26,5 mln euro, unde circa 80% din cost a fost acoperit de România și UE. Deși capacitatea reală de transportare a gazoductului este de 1,5 miliarde de m3/an (volum ce ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale Moldovei), volumul exportat din România prin această conductă, în 2015, a constituit doar 1 milion de m3 sau circa 1% din consumul total pe țară (fără raioanele de est ale Moldovei).