Epopeea protestatarului Dima, declarat de televiziunile lui Plahotniuc drept „sincer”, a ținut prima pagina presei timp de două zile, dar a dispărut la fel de subit precum a apărut.
Nimeni nu s-a mai interesat de porcăria care a apărut la televiziunile oligarhului și nici nu a investigat sau condamnat în vreun fel manipularea crasă la care s-au dedat aceste zoinițe propagandistice.
Din păcate nu am mai aflat nici ce s-a întâmplat cu „protestatarul Dima”, cel devenit celebru atât de rapid. Ultimul lucru legat de acest rătăcit sunt scuzele pe care liderul Partidului Nostru, le-a adresat lui Igor Dodon, pentru faptul că l-a acuzat duminică seară că ar sta în spatele aceste scheme.
Apropo, ca protestatar activ în PMAN, luând parte la toate manifestațiile care au avut loc în ultimul an, am fost foarte îngrijorat de acest episod. După o zi în care cetățenii Republicii Moldova s-au unit, români cu ruși, pro-europeni cu stataliști, protestând împotriva marelui rău Plahotniuc, seara era cât pe ce să se piardă toată această uniune.
Ieșirea cel puțin necugetată a lui Usatîi, care l-a acuzat pe Dodon că ar dinamita protestele, a pus în pericol înțelegerea dintre cele trei entități care se uniseră pentru a protesta. Am impresia că Dodon și Usatîi, care luptă pentru același electorat, nu se suferă deloc, ba chiar se urăsc, dar dacă noi, proeuropenii, am trecut peste toate sentimentele și le-am întins o mână, ar face bine ca și ei, între ei, să-și rezolve problemele pe intern și să nu spele rufele în public.
Până la urmă e bine că totul s-a terminat cu bine, iar Usatîi și-a cerut scuze. Și mai bine era dacă acest lucru nu ar fi fost scos deloc în public, s-ar fi discutat problemele între ei, iar la final s-ar fi venit cu o poziție comună, care să condamne manipularea mârșavă a Publika și a celor care au pus totul la cale.
Dar, din păcate, Usatîi continuă să fie un tip extrem de impulsiv, necugetat chiar, care face gesturi de neînțeles. L-am văzut spre exemplu, după protestul de la Moldova 1, urcând pe un tun de la Ministerul Apărării. O fi un gest populist, dar tunul cela e totuși un monument, iar mulți cetățeni, în special protestatarii din PMAN, nu pot să accepte astfel de gesturi.
La fel cum nu cred că le plac aceste show-uri pe care Renato le face în conferințele de presă alături de Năstase și Dodon, cu karaoke, marșuri și tot felul de alte declarații populiste.
Cea mai recentă a fost vineri, la o emisiune de la RTR-Moldova, unde fără a se consulta cu nimeni, Usatîi a vorbit despre următorul protest, unde-l va face, cum va cumpăra el flori și încă nu mai știu ce.
Imediat mi-a apărut întrebarea: a coordonat el cu cineva aceste lucruri înainte de a la face publice?
În final vreau să spun că e mare nevoie ca potestele să continue. Ele să fie coordonate și cât mai puternice. Însă nu mi-aș dori ca un Usatîi să decidă pentru mine și să-și asume acțiunile pentru care noi luptăm de atâta timp.