Asta cred reprezentanţii organizaţiilor de media, care au discutat, în cadrul unei mese rotunde, despre efectele nefaste ale iniţiativei legislative. În opinia experţilor, înaintarea acestui proiect de lege este dovada clară a faptului că reforma în audiovizual este mimată.

„Proiectul de lege care a stârnit atâta vâlvă, ne-a arătat că nu există bună-credinţă pentru a schimba lucrurile în domeniul audiovizualului. Acest proiect urmărea alte scopuri şi scopuri foarte periculoase pentru dezvoltarea domeniului. Îmi exprim îngrijorarea faţă de modul în care sunt desfăşurate aşa-zisele reforme în mass-media”, a declarat directorul executiv APEL, Ion Bunduchi.

În cadrul discuţiilor, experţii şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu propunerile de modificare a Codul Audiovizualului ce ţin de securizarea spaţiului informaţional. Şi anume interzicerea difuzării pe teritoriul Republicii Moldova a emisiunilor informative produse în statele ce nu au ratificat Convenţia Europeană cu privire la Televiziunea Transfrontalieră. În opinia experţilor, formularea amendamentului cu pricina este mult prea vagă.

„Principalul argument invocat era lupta cu propaganda care vine din alte state, fără a spune tranşant că e vorba despre posturile ruseşti. Şi ce se întâmplă în cazul în care statele care au semnat Convenţia o ratifică ulterior? Cu toţii ştim, Rusia a semnat, dar nu a ratificat. 27.45// 27.09 Dar ce se va întâmpla cu posturile care sunt din alte state, cum ar fi CNN din SUA?  Asta va însemna că nu vom mai avea în pachetele noastre de cablu postul respectiv sau alte posturi care nu vin din state care cad sub incidenţa respectivei prevederi”, a spus directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadine Gogu

„Sub paravanul acestor măsuri iminente şi absolut necesare ca statul Republica Moldova să fie un stat independent s-au produs nişte derapaje foarte urâte”, a menţionat directorul executiv API, Petru Macovei

Totodată, experţii s-au arătat îngrijoraţi de monopolizarea pieţei media din Republica Moldova şi implicarea politicului în acest domeniu.

„Sunt anumiţi proprietari de media care deţin mai multe posturi de televiziune cu acoperire naţională şi cvasinaţională şi regională, vocea cărora este mult mai auzită şi mai vizibilă decât vocea altora, ceea ce afectează pluralismul de media.  Asta se întâmplă pentru faptul că aceşti proprietari au beneficiat printr-o conjunctură logică pentru Republica Moldova pentru că au avut influenţă politică”, afirmă Petru Macovei.

În context, deputatul PL, Corina Fusu, prezentă şi ea la discuţii, i-a apostrofat pe membrii Consiliul Coordonator al Audiovizualului, acuzându-i de indiferenţă faţă de neregulile din domeniul mass-media. În special în ceea ce priveşte nerespectarea procentului de produs autohton de către radiodifuzorii care retransmit posturi străine.

„Dacă s-ar găsi în CCA cel puţin doi-trei membri care sunt devotaţi jurământului pe care l-au depus în Parlament, lucrurile s-ar mişca spre bine. Nu este pentru nimeni un secret că CCA este politizat şi votează fiecare membru partiinic”, a accentuat Corina Fusu.

„Suntem acuzaţi de faptul că CCA nu aplică prevederile Codului Audiovizualului în ceea ce priveşte produsul autohton. Dacă îmi indicaţi măcar un articol în care să existe sintagma "promovarea produsului autohton" fără ca să existe virgula urmată de "produs propriu", iar produs propriu înseamnă, conform Codului, produs procurat. Bine, doamnă, şi eu ce să fac dacă aşa scrie Codul? Dacă găsiţi măcar o prevedere de acest fel, eu sunt gata să-mi depun mandatul”, a explicat membru al CCA, Mariana Onceanu-Hadârcă.

În concluzie, experţii media au punctat că este necesar ca autorităţile să elaboreze un nou Cod al Audiovizualului, care ar conţine suficiente mecanisme anti-concentrare în audiovizual. Totodată, au invocat necesitatea consultării cu societatea civilă în procesul de elaborare a tuturor proiectelor ce ţin de securizarea spaţiului informaţional din Republica Moldova.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.