În România, principala structură de securitate a aprobat recent un nou Ghid al Strategiei Naționale de Apărare.
Pentru ca românii să înțeleagă senstul Strategiei Naționale de Apărare și pentru ca ei să accepte mai apoi un nou set de legi prin care instituțiile de forță ale țării, inclusiv serviciile secrete să devină mai puternice decât sunt, a fost lansat un Ghid, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, valabil pentru perioada 2015-2019.
Textul documentului explică anumiți termeni cum ar fi, de pildă, securitatea națională extinsă definită ca „starea de normalitate a națiunii” asigurată prin „stabilitate socială, economică si politică” sau amenințarea la adresa securității naționale extinse care însemnă „acțiuni, fapte, strategii, intenții ori planuri care pot afecta interesele și obiectivele naționale” sau pot pune în pericol „direct sau indirect” securitatea națională prin afectarea funcționării normale a instituțiilor statului, a vieții și integrității fizice a cetățenilor.
Există, de asemenea, definiții pentru „amenințarea asimetriciă” sau pentru „războiul hibrid”, care ar putea funcționa și ca pretexte pentru „revizuirea legislației specifice”, după cum sugerează Ghidul Strategiei Naționale de Apărare. Argumentul principal al acestor schimbări precizează că „asumarea doar la nivel conceptual” a securității naționale extinse nu este suficientă „pentru a permite includerea în categoria „amenințări, riscuri, vulnerabilități” a unor riscuri cu impact major cum ar fi „riscuri ecologice, pandemii, dezechilibre de dezvoltare regională, amplificarea fenomenului migrației ilegale, a numărului de refugiați proveniți din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, creșterea numărului agresiunilor cibernetice statale, extremiste sau teroriste”.
Altfel spus documentul argumentează că e nevoie de o nouă legislație care să le ofere serviciilor secrete posibilitatea de a se ocupa în mod explicit de aceste domenii. Propaganda, în diferitele ei forme, este considerată o amenințare, iar Ghidul propune introducerea unor norme care să acopere această zonă. Corupția „la nivelul factorilor de decizie la nivel înalt” este considerată o amenințare la adresa securității naționale, iar acest lucru ar urma să fie consemnat în lege, alături de măsuri „mai eficiente” pentru confiscarea banilor și bunurilor provenite din activități de criminalitate organizată. În noul context internațional, documentul vorbește despre necesitatea unei legislații specifice ofițerilor de informații și contrainformații „ca urmare a complexității atribuțiilor exercitate de organele specializate în culegerea, stocarea, procesarea, analiza și diseminarea de informații privind securitatea națională a României”.
Ghidul enumeră o serie de amenințări, riscuri și vulnerabilități la adresa securității naționale: politica agresivă a Federației Ruse, terorismul global, corupția internă, declinul demografic, emigrația, absența unei planificări bugetare multianuale, capacitatea redusă de interoperabilitate a diverselor instituţii ale statului care trebuie să acţioneze în cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid, manifestarea, la nivelul NATO și al Uniunii Europene, a unor tendințe contrare intereselor, obiectivelor si dosarelor prioritare ale României, radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul României, distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non-statali.
