Democraţii şi liberal-democraţii, care formează coaliţia minoritară de guvernare, au încercat să promoveze pe furiş un proiect de amendare a Codului Audiovizualului, care prevede necesitatea probării acuzaţiilor lansate în cadrul emisiunilor, precum şi obligarea moderatorilor de a solicita probele sau de a informa în cadrul aceluiaşi program despre lipsa probelor privind acuzaţiile aduse unor persoane. Articolul nou (61) pe care partidele guvernante vor să-l introducă în Codul Audiovizualului se numeşte „Protecţia demnităţii umane şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi, aparent, vine să combată propaganda rusească prin intermediul posturilor de radio şi TV din Rusia care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova.

Politicieni controversaţi – justiţie subordonată

„Modificările propuse de către deputaţii PDM şi PLDM la Codul Audiovizualului atentează direct la libertatea mass-media şi lovesc dur în dreptul la libera exprimare”, susţine directorul executiv al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO, Sergiu Ostaf. „De ce un prezentator de televiziune trebuie să răspundă pentru declaraţiile făcute de un invitat şi să-i impună acestuia să prezinte probe? Există riscul ca emisiunile să se transforme în procese de judecată, cu prezentări de probe şi cu acordarea dreptului la apărare. Din păcate, politicienii n-au învăţat lecţia pe care ne-a dat-o CEDO încă în 2001 în cazul Busuioc contra Moldovei. Acolo este delimitat clar ce este opinie, ce reprezintă faptele eronate, când intervine responsabilitatea pentru faptele eronate”, a declarat Ostaf.

El a atenţionat că acest proiect de lege vine după ce unii politicieni din coaliţia de guvernare i-au atacat în instanţă pe cei care i-au criticat în ultima vreme. „Prin acest proiect de lege autorii vor să se protejeze de critică”, susţine juristul. „Este absolut evident că acest proiect de lege nu este nimic altceva decât produsul componentei oligarhice a actualei guvernări”, consideră directorul Centrului „Politicon”, Anatol Ţăranu. Iar analistul Igor Boţan susţine că „prin acest proiect s-a ajuns la limita de jos a degradării. Să furi un miliard de dolari nu este atentat la securitatea ţării, dar să vorbeşti în public despre aceasta este atentat la siguranţa ţării”, s-a revoltat el.

Potrivit notei informative anexate la proiectul PDM-PDLM, „cu părere de rău insultele şi calomniile comise în public şi mai ales prin intermediul presei de către simplii cetăţeni, oameni politici şi ziarişti au devenit ceva curent”. (…) „În absenţa unor sancţiuni şi reglementări clare la acest subiect, asistăm la o lezare gravă şi continuă a personalităţii umane, demnităţii, onoarei şi reputaţiei celor astfel agresaţi”.

Proiect promovat hoţeşte, fără consultări publice

ONG-urile de media au reacţionat imediat. Societatea civilă atenţionează că, dacă aceste prevederi ar fi adoptate, ele ar pune în mare pericol atât libertatea presei, cât şi libertatea de exprimare: „Luând în calcul natura extrem de sensibilă a problemelor vizate în proiectul de lege, solicităm să fie organizate şi desfăşurate suficiente dezbateri publice pentru a identifica soluţiile ce ar conferi viitoarelor prevederi juridice coerenţă şi caracter profund democratic, iar procesul de dezbatere publică a acestor modificări sa nu fie mimat, prin consultarea formală a unor ONG-uri de media inactive, afiliate politic sau care reprezintă interese politice”, se arată într-o declaraţie a organizaţiilor de media.

Au reacţionat şi deputaţii liberali din opoziţie. Potrivit PL, sub pretextul protecţiei spaţiului informaţional de propagandă şi manipulare, alianţa PD-PLDM-PCRM vrea să subjuge în totalitate presa din Moldova. Deputaţii liberali au cerut ca, înainte de a fi adoptat, proiectul privind interzicerea propagandei în mass-media să fie supus unei expertize internaţionale şi unor dezbateri largi la nivel naţional.

Ca urmare a presiunilor societăţii civile, deputatul PDM, Sergiu Sârbu, a declarat că va propune Parlamentului să elimine din proiectul privind propaganda străină în ştiri articolele referitoare la modul în care activează jurnaliştii: „Voi propune eliminarea articolelor referitoare la modul în care activează jurnaliştii, urmând ca, dacă se va dori, să se facă ulterior o dezbatere pe această temă, chiar dacă au fost argumentate suficient şi au la bază practică europeană.''

Deutsche Welle