„Reformele” care au fost implementate în ultimele două decenii în regiunea transnistreană au dus la un sistem economic fracturat, bazat pe câteva întreprinderi-gigant, competitivitatea cărora se bazează pe gazul natural livrat de Federația Rusă la prețuri subvenționate. Dacă în 2015 economia Republicii Moldova a fost afectată de cira profundă, de efecte negative asupra acestui sector nu a scăpat nici regiunea separatistă Transnistria.
În anul 2015, economia regiunii Transnistrene s-a aflat sub influența unui spectru larg de factori interni și externi, care au îngenuncheat economia așa-zisei regiuni transnistrene.
„Efectele negative generate de criza din Ucraina, Federația Rusă și Republica Moldova au fost amplificate de creșterea tarifelor interne și a inflației la produsele alimentare, pe fundalul consolidării fenomenelor de deflație în sectorul real, cât și a riscului iminent ca companiile transnistrene să își piardă competitivitatea pe piețele UE din cauza incertitudinii participării Tiraspolului în cadrul DCFTA”, spun expecții IDIS Viitorul.
Potrivit analiștilor, acești factori au dus la reducerea activităților de afaceri și scăderea consumului în regiune, reducerea exportului și importului, creșterea migrației forței de muncă urmată de reducerea transferurilor externe, scăderea consumului intern și consolidarea dependenței regiunii de finanțarea externă.
Noul regim vamal și de frontieră, pe segmentul transnistrean al hotarului moldo-ucrainean, a influențat asupra volumului comerțului transfrontalier și comerțului neînregistrat. Conform estimărilor administrației regiunii introduse în proiectul bugetului pentru anul 2016, PIB-ul regiunii în anul 2015 se va reduce cu 3,6%, în comparație cu anul precedent, (4,2% în 2013), pe când, în anul 2016, se așteaptă o creștere a PIB-ului de 0,6%.
Criză din regiunea transnistreană va influența relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău în anul 2016
Experții anticipează că în 2016, stabilitatea macroeconomică va rămâne principalul obiectiv economic al Tiraspolului, care va fi asigurat prin înăsprirea politicii fiscale și monetare.
„Deprecierea cursului valutar al rublei transnistrene la nivelul de 11.0 – 11.3 ruble/dolar american și minimizarea fluctuațiilor va reprezenta principalul criteriu al acestei politici. Atingerea acestor obiective se complică prin necesitatea de a susține stabilitatea socială a regiunii în ajunul alegerilor prezidențiale din anul 2016. Prelungirea
cu încă un an a preferințelor autonome comerciale cu UE pentru exportul transnistrean, are ca scop să pregătească regiunea pentru reformele structurale dureroase și să asigure viabilitatea ei.
Situația de criză din regiunea transnistreană va influența direct asupra relațiilor dintre Tiraspol și Chișinău în anul 2016”,. spun experții IDIS Viitorul.
Pe termen scurt, dorința Moscovei de a reduce povara subvențiilor pentru regiunea din stânga Nistrului, poate slăbi retorica despre statutul regiunii, aducând pe prim plan ajutorul UE pentru implementarea reformelor structurale. Experții sunt de părere că, pragmatismul Tiraspolului se va manifesta prin capacitatea de negociere în cadrul DCFTA, care este asigurată de angajamentele oficiale ale Chișinăului de a implementa noile reguli comerciale pe întreg teritoriul Republicii Moldova.