Tristeţea încă nu s-a stins. De-a lungul străzii Institutskaia, în preajma hotelului Ucraina, de la euromaidan - piaţa protestelor de la Kiev - şi până la clădirile guvernamentale au fost depuse fotografii, flori şi alte obiecte prin care familiile şi prietenii ucrainenilor decedaţi în timpul demonstraţiilor păstrează vie memoria victimelor. Cel puţin 49 de oameni au murit numai pe 20 februarie 2014, majoritatea sub tirul de gloanţe al unităţilor Berkut, ale Ministerului de Interne.

Nu departe de euromaidan, în palatul prezidenţial de pe strada Lutheranska, pe vremea protestelor, s-au purtat negocierile dintre şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, omologul său francez, Laurent Fabius, şi fostul preşedinte Viktor Ianukovici. Pe 22 februarie, preşedintele Ucrainei a fugit în Rusia. La sfârşitul ostilităţilor îşi pierduseră viaţa aproximativ o sută de persoane. Astăzi, la Kiev, acestor victime li se spune "cei 100 de sfinţi".

Niciun progres în anchetă

După fuga lui Ianukovici, în urma alegerilor libere, Petro Poroşenko a trecut în fruntea statului, iar ucrainenii au avut un nou guvern, unul democratic - condiţii ideale pentru elucidarea evenimentelor din acele zile. Însă, în opinia Consiliului Europei, lucrul acesta nu s-a petrecut. Executivului de la Kiev i se reproşează că nu ar fi făcut "niciun progres substanţial" în ancheta privind violenţele care au dus la moartea acestor oameni.

O palmă dată elitei pro-europene din Ucraina. Grupul consultativ internaţional, numit de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a mers chiar mai departe: atitudinea Ministerului de Interne de la Kiev faţă de anchetatori ar fi fost "necooperantă"- susţine Nicolas Bratza, preşedintele grupului amintit. Mai mult, serviciile secrete ucrainene (SBU) ar fi obstrucţionat ancheta. În SBU nu există interes faţă de clarificarea evenimentelor.

După violenţe, mai ales după cele din 20 februarie 2014, vechiul regim ar fi şters urmele, multe documente şi arme au dispărut. La împlinirea unui an de la revoluţie, în urmă cu aprox. o lună, preşedintele Petro Poroşenko a lansat acuzaţii dure la adresa Moscovei.

În opinia sa, un consilier al preşedintelui Putin ar fi fost implicat direct în atacul armat asupra demonstranţilor. Însă, conform raportului final al Consiliului de la Strasbourg, aceasta ar fi "o chestiune deschisă" deocamdată.

"Destul timp pentru distrugerea dovezilor"

De o jumătate de an, în partea de sud a pieţii din Kiev, la monumentul independenţei, există fotopostere uriaşe care amintesc de proteste şi de victimele acestora. "N-am fost la demonstraţii, am urmărit totul la televizor. Până acum nu s-a schimbat nimic", mărturiseşte Igor (20 de ani), student.

"Dacă până acum nu s-au găsit vinovaţii înseamnă că autorităţile îşi fac treaba ca pe vremuri", adaugă el. Doar numele politicienilor s-a schimbat - sunt de părere mulţi ucraineni. Dezamăgirea e mare. "Cât timp îţi ia să distrugi nişte dovezi?", se întreabă Natalia Syrotynska (43 de ani). O zi trebuie să fi ajuns, câtă vreme oamenii fostului regim erau încă la posturi. Iar mulţi dintre acoliţii lui Ianukovici s-au făcut nevăzuţi după aceea. S-au refugiat în Crimeea, peninsula anexată de Rusia şi de Vladimir Putin - mai spune femeia.

Olena (23 de ani) are o altă teorie: poate chiar unii dintre oamenii actualului guvern pro-european au recurs la violenţă. Într-adevăr, când situaţia a scăpat de sub control, au fost împuşcaţi şi poliţişti. Dar membrii actualului guvern "n-au cum să demareze o anchetă contra lor înşişi", crede Olena.

În orice caz, forţele democratice proaspăt instalate la conducerea Ucrainei sunt încă prea firave. Vechiul regim Ianukovici încă mai trăieşte în birourile ministerelor de la Kiev.

Furie tot mai mare

Şi, totuşi, ceva s-a schimbat: în prezent, Ucraina se află în război. Conform Naţiunilor Unite, până acum, în conflict, şi-au pierdut viaţa peste 6000 de persoane. Guvernul de la Kiev a mobilizat armata pentru a ţine piept separatiştilor pro-ruşi din estul ţării.

Mulţi dintre demonstranţii care ieşeau pe străzi pentru democraţie şi drepturi au devenit acum soldaţi. La fiecare 45 de zile, conform principiului rotaţiei, se retrag din prima linie a frontului. De pe front s-a întors Sviatoslav acum 12 zile. A fost mobilizat la Lugansk. "Cum e posibil? A trecut un an şi nimeni n-a ajuns la închisoare!" răbufneşte el, referindu-se la victimele "maidanului". Furia lui şi a altor ucraineni faţă de noii aleşi creşte pe zi ce trece.

Sursa: dw.de