Publicaţia britanică „The Economist” dedică un amplu articol Republicii Moldova şi o citează, între altele, pe Alina Inayeh, directoare la Black Sea Trust, organizaţie ce promovează cooperarea regional, care constată că Republica Moldova este „o bombă cu ceas”. În cazul în care aceasta exploadează, a declarat un ministru moldovean sub anonimat, „oamenii vor ieşi în stradă, iar Rusia va captura ţara”.
Publicaţia sintetizează situaţia politică în care se află Republica Moldova, amintind de arestarea lui Vladimir Filat, căderea guvernului condus de Valeriu Streleţ, colapsul coaliţiei pro-europene, rivalitatea Filat-Plahotniuc şi, desigur, furtul miliardului. „The Economist” îl citează pe premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, în opinia căruia Republica Moldova, aşezată între România şi Ucraina, nu poate fi ignorată. „Dacă viitorul guvern va schimba politica pro-europeană a ţării, un premiu strategic va cădea în mânile lui Vladimir Putin, oferit, practic, de partidele numite pro-europene. Acest lucru ar putea submina fragila stabilitate din întreaga regiune”, conchide premierul ucrainean.
Moni Stănilă constată în paginile săptămânalului „Timpul” că Republica Moldova poate intra în cartea recordurilor cu eșecurile sale politice. Motive ar fi destule: ţara a stat doi ani și jumătate fără președinte pentru că aleșii poporului nu au putut să se hotărască şi oamenii sunt în așteptarea celui de-al patrulea guvern într-un singur an. Autoarea schițează tabloul politic din Parlament - socialiștii plâng după anticipate, liberal-democrații stau îmbufnați cu mândria rănită, comuniștii râd în barbă gândindu-se la revenire, democrații aruncă mâța peste gard, liberalii se roagă de liberal-democrați să vină la negocieri. La aproape un an de la alegerile parlamentare, Moldova e la fel de instabilă, e fără guvern. Dacă votul majoritar a fost proeuropean, guvernul e nicicum, conchide Moni Stănilă pentru „Timpul”.
O investigație realizată de „Ziarul Naţional” scoate la iveală faptul că prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace. Mulți dintre judecătorii care au „legalizat” banii negri proveniți din Rusia au mai fost și ulterior implicați în scandaluri. Cu toate acestea, sistemul se încăpățânează să se „curețe”, iar unii dintre judecătorii care au participat în schema de spălare a banilor au fost chiar numiți președinți de instanțe. Schemele folosite de infractori pentru spălările de bani au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți etc. erau unele companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar în calitate de girant era atras un cetățean al R. Moldova. Cine sunt judecătorii implicaţi în aceste scheme aflaţi în „Ziarul Naţional”.
„Războiul nervilor între Occident şi Plahotniuc” – este titlul editorialului semnat de Dmitri Ciubaşenco în ziarul de expresie rusă „Panorama”. Autorul constată că mai devreme sau mai târziu, Occidentul „va scăpa” de Plahotniuc, fapt pe care îl stie chiar dânsul, doar că Vestul mai are nevoie de controversatul om de afaceri pentru alegerile prezidenţiale, or, mesajul lui Plahotniuc este următorul: „Dacă nu eu, atunci Putin. Alegeţi!”. Până când, occidentalii îl tolerează, însă răbdarea e la limită. Singura soluţie pentru Vladimir Plahotniuc ar fi provocarea alegerilor anticipate, crede Dmitrii Ciubaşenco.
Despre „Cum compania naşului lui Vlad Filat a fost favorizată de vamă” scriu reporterii portalului Mold-street.com. Ironic, ei constată că a fost nevoie de patru ani şi jumătate pentru ca autoritatea responsabilă de respectarea legislaţiei concurenţiale să investigheze şi să adopte o decizie în privinţa cazurilor de favorizare a unor companii de către Serviciul Vamal. Printre aceste companii se numără şi cea condusă de Anatol Ghilaş, directorul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, tot el naş al expremierului Vladimir Filat. Companiile, patru la număr, prestează aşa numitele servicii terminale. Problema e că întreprinderile nu au trecut printr-un proces de licitaţie atunci când au fost selectate de Serviciul Vamal pentru a presa servicii terminale. Mai multe pe Mold-street.com
Svetlana Corobceanu de la „Jurnal de Chişinău” o citează pe experta Institutului „Viitorul”, Tatiana Lariuşin, care susţine că actuala criză politică împinge Republica Moldova spre prăpastie. Structurile europene nu pot relua finanţarea ţării în actualele condiţii şi nici România nu poate acorda creditul de 150 de milioane de euro. „Pentru a ieşi din actuala criză politică, trebuie să se producă schimbări în interiorul fiecărui partid, trebuie să fie schimbaţi liderii acestora, nu cei care fac figuraţie, ci adevăraţii patroni. Membrii partidelor să propună soluţii şi să aleagă un guvern tehnocrat, ca în România”, a spus Tatiana Lariuşin.
Portalul Agora.md face trimitere la ultimul raport „Global Gender Gap”, realizat de Forumul Economic Mondial, în care Republica Moldova se situează pe locul 26 din 145 de ţări la capitolul egailtate de gen. Anul trecut, țara noastră se afla pe locul 25. Potrivit studiului, cel mai bine Republica Moldova stă la capitolul oportunități economice (locul 18). Un alt indice este sănătatea. Aici, țara se află pe locul 42. Iar în ceea ce ține de accesul la educaţie, Republica Moldova ocupă poziţia 50. Cel mai prost, ţara stă la capitolul implicarea femeilor în politică (locul 58). Asta din cauza numărului mic de femei în Parlament, dar și în funcții ministeriale. Ţările care conduc clasamentul sunt 1. Islanda, 2. Norvegia, 3. Finlanda, 4. Suedia și 5. Irlanda. Vecinele Republicii Moldova Ucraina și România se află pe pozițiile 67 și 77 respectiv. La coada clasamentului se află 143. Siria, 144. Pakistan, și 145. Yemen.
