Primele consultări publice la Parlament privind crearea postului Moldova 3: între asigurarea accesului la informații și derogările de la lege

Primele consultări publice pe platformă parlamentară pe marginea inițiativei privind crearea canalului Moldova 3 a adus în prim-plan mai multe opinii pro și contra necesității unui post public național de televiziune în limba rusă. În timp ce unii insistă pe necesitatea de a ajunge cu informații calitative la cît mai mulți vorbitori de limbă rusă, alții se întreabă cât de justificate și eficiente ar fi derogările de la legislație propuse pentru a atinge acest scop. 

În cadrul dezbaterilor, unul dintre autorii proiectului de lege a insistat asupra necesității ca autoritățile să ofere tuturor cetățenilor accesul la informații de calitate, indiferent de limba vorbită. „Populația vorbitoare de limbă rusă nu a avut acces la oportunități, noi ca stat nu am avut o politică bună de promovare a limbii în ultimii 30 de ani, în special pe teritoriul transnistrean, unde statul nu a avut acces, iar noi trebuie să ajungem la ei cu mesaje. Crearea unui post public care va emite în limba rusă este o soluție”, a argumentat Eugeniu Sinchevici, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate. 

Unii dintre cei prezenți s-au aliniat acestei viziuni. Ziaristul Ivan Sveatcenko s-a referit la Găgăuzia, unde „trăiesc 150.000 de oameni și 24/7 se transmite propagandă de la Kremlin, fără niciun fel de cote, 100% în limba rusă. Propaganda e acolo chiar și cu toate canalele închise anterior”. Tot el a enumerat zone preponderent vorbitoare de limbă rusă, precum regiunea transnistreană, Bălți, Ocnița, Otaci. 

„Se adună un public de 700.000 de oameni pentru un astfel de canal. Să fie pusă în pericol limba română astfel? Nu cred, pentru că populația noastră se reduce, vorbitori ai ambelor limbi, dar procentul celor vorbitori de română crește. Cred că e un proiect necesar și mai bine e să facem ceva decât nimic. Mult timp nu s-a făcut nimic și trăim în societatea în care trăim. Am dat de vânzare Rusiei spațiul nostru informațional de limbă rusă și acum Cahulul și Ungheniul votează împotriva integrării în UE. Deși oricum nu există siguranță că un post public în limba rusă va schimba semnificativ situația – e an electoral, lucrurile sunt complicate, contează și cine va lucra acolo, și cât va costa asta”, potrivit jurnalistului. 

Alți participanți s-au declarat ferm împotriva ideii. „Faptul că în Găgăuzia continuă să se retransmită niște lucruri sau se fac emisiuni care nu corespund Codului Serviciilor Media Audiovizuale nu înseamnă că noi trebuie să creăm un post TV nou. Asta înseamnă că structurile statului trebuie să facă ordine acolo, iar structuri noi avem multe”, i-a replicat jurnalista Lilia Burakovski. „Vreau să respectăm legea. Nu poți construi un stat de drept prin metode ilegale. Dacă mai creăm un canal, prin derogări de la lege, și îi oferim condiții afectuoase – bani nu doar de la stat, dar și din granturi, acoperire națională, publicitate, prezență pe primele butoane – mi se pare că trebuie revăzută ideea, că nu rezolvați problema care trebuie rezolvată. Problema ține de eficiența utilizării fondurilor publice la Teleradio-Moldova”, a afirmat ea. 

„Este o inițiativă cu impact negativ. Statul nu trebuie să se implice în piața media, dar să vină cu politici care să asigure condiții egale pentru toți actorii. Ei toți luptă pentru aceeași piață de publicitate”, consideră Alexandr Verșinin de la asociația START Moldova. „Există studii sau sondaje care să ilustreze cererea nesatisfăcută pentru un canal public exclusiv în limba rusă, având în vedere că Moldova 1 nu se regăsește nici măcar în top cinci posturi TV?”, a întrebat între altele Victor Pruteanu, reprezentantul partidului MAN, cu referire la ratingul postului public al Teleradio-Moldova.  

Reprezentanții unor televiziuni private au venit cu mai multe sugestii pe marginea prevederilor legislative ce ar urma să fie modificate. Ana Butnariuc s-a referit la reglementările privind produsul local, stipulate acum în Codul serviciilor media audiovizuale: „Un post TV privat național generalist, care este obligat să pună pe post o cotă de opt ore astronomice de produs local, ar însemna că are dreptul să emită o oră și 36 de minute de produs local în limba rusă. Dacă, bunăoară, acest post mai vrea să producă o oră de conținut, doar 12 minute ar fi în limba rusă. Suntem limitați de această cotă de 80% la 20%”. „Într-adevăr, în prezent, mai ales începând cu 2022, cetățenii care nu consumă programe audiovizuale în română au posibilitate foarte limitată să consume emisiuni în limba rusă. Dar cei care se uită în toată ziua pe audiențe văd că programele locale în limba rusă sunt mai vizionate decât cele în limba română”, mai susține reprezentanta One TV. 

Pe de altă parte, Valentin Afteni de la N4 a sugerat modificarea cotelor de produs local pentru a încuraja crearea emisiunilor la posturile TV care deja operează pe piață: „Sunt de acord că vorbitorii de rusă trebuie să aibă mai mult acces la informație, dar astfel ar fi să economisim banii publici”. El s-a mai referit la prevederea potrivit căreia viitoarea televiziune ar urma să fie scutită de obligativitatea să subtitreze emisiunile – „o preferință concurențială nejustificată”, dar și la atitudinea preferențială în ceea ce privește publicitatea. „Vin cu propunerea de a-i fi retras furnizorului public dreptul de a plasa publicitate comercială ținând cont că este finanțat din buget și va fi plasat pe primele trei poziții în grilă”, a sugerat managerul media. 

În cadrul dezbaterilor s-a remarcat și despre faptul că discuțiile au loc fără a se cunoaște suficiente detalii detalii despre viitorul post TV. „Până unde merg derogările? Ce va dori TRM? Să facă un canal generalist, de știri, de nișă? Pentru că de aici vin și niște angajamente juridice. Trebuie dublat volumul de produs de la producători independenți? S-ar putea să prevedem asta în lege, dar să nu se găsească atâta produs pe piața noastră. TRM va veni la concurs pentru a obține licența pentru canal sau nu? Ar fi mai limpede să discutăm dacă ar exista un studiu de fezabilitate mai aprofundat. Pentru că totuși facem un pas important”, a remarcat Ion Bunduchi, președintele Asociației Presei Electronice. 

În același context, Adela Răileanu, deputata Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, s-a referit la informațiile potrivit cărora Moldova 3 ar urma să fie susținut financiar din surse externe. „Aș vrea să înțeleg: partea moldovenească negociază un grant pentru constituirea acestui post de televiziune sau și pentru finanțarea ulterioară? Cum se negociază în contextul în care noi nu știm structura, ce volum de emisie va avea, numărul de angajați, spațiile, necesitatea de producție. Va fi mai degrabă informativ-analitic sau va avea și alte conținuturi? Care va fi grila de salarizare? Cui se va subordona? Dacă vorbim despre bani care vin din exterior, acești bani se raportează cuiva, deci despre ce independență noi vorbim? Ce negociem?”, a întrebat ea. 

„Se duc negocieri referitor la un grant, care sunt în stadiu final. Sper ca, imediat cum vor exista toate detaliile, Guvernul să le expună. Eu nu pot să comentez acum”, i-a răspuns în replică Eugeniu Sinchevici, precizând spre final că vor urma și alte consultări publice pe marginea proiectului de lege. 

CE PREVEDE INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ

Media Azi a scris despre faptul că proiectul de lege, înregistrat la 12 martie 2025, prevede mai multe intervenții în Codul serviciilor media audiovizuale (CSMA) ce ar permite înființarea unui post public de televiziune în limba rusă și ar scuti Teleradio-Moldova de obligația să respecte mai multe prevederi impuse în prezent furnizorilor de servicii media. Este vorba de obligația de a transmite programe audiovizuale locale în proporție de cel puțin 80% în limba română din totalul programelor locale difuzate, precum și traducerea în limba română a programelor transmise în alte limbi – prin dublare, sonorizare ori subtitrare. În plus, distribuitorii de servicii media ar urma să fie obligați să ofere viitorului canal al TRM primele poziții din lista de preselectare automată a serviciilor media audiovizuale „must carry”.

În nota informativă a proiectului de lege, autorii invocă faptul că o televiziune publică națională în limba minorităților naționale este necesară pentru „îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public, în contextul răspândirii falsurilor și a dezinformării cetățenilor”. Între altele, în viziunea deputaților semnatari, inițiativa ar îmbunătăți cadrul legal privind informarea corectă, transparentă, imparțială, echilibrată și completă a publicului, iar „prin dezvoltarea unui serviciu media audiovizual în limba rusă, bazat pe surse naționale verificate, se va asigura accesul acestora la informații obiective și echilibrate, reducând riscul expunerii la dezinformare și promovând integrarea acestora în spațiul informațional național”.