Deși a picat de două ori testul Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea Aliona Bostan a primit aviz pozitiv din partea Comisiei Vetting. Membrii comisiei au propus ca Bostan să promoveze evaluarea integrității etice și financiare și au transmis un raport în acest sens Consiliului Superior al Magistraturii. Într-un comunicat, Comisia de Evaluare a Judecătorilor subliniază că testul Pre-Vetting conține criterii de integritate mai dure decât cele prevăzute în legea în baza căreia sunt evaluați judecătorii în funcție la Curtea de Apel Centru.
Conform deciziei Comisiei Pre-Vetting din decembrie 2022, în privința Angelei Bostan, atunci candidată pentru un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii, au fost identificate două neconformități.
Apartamentul mamei a lăsat semne de întrebare
În timpul audierilor, candidata a fost întrebată despre proveniența banilor pentru apartamentul cumpărat de mama sa în Chișinău, în 2018, la prețul de 973.500 lei. Deși apartamentul este pe numele mamei, candidata a declarat că a locuit temporar acolo, ceea ce a necesitat explicații suplimentare.
Angela Bostan a declarat că mama sa a achiziționat apartamentul din patru surse financiare: economii personale, vânzarea unui apartament în Cahul, sprijin din partea unui membru al familiei care locuiește în străinătate și contribuția unei rude apropiate. Potrivit declarației mamei, o parte din bani proveneau din activitatea de vânzare de produse la piață, însă autoritățile fiscale nu au identificat niciun venit impozabil declarat de aceasta în perioada 2007–2021. Candidata nu a putut indica suma exactă câștigată de mama sa sau economisită, menționând doar că aceasta prefera să păstreze banii în numerar, din lipsă de încredere în bănci.
O altă sursă menționată a fost vânzarea, în anul 2007, a unui apartament moștenit de mama candidatei în Cahul, pentru suma de 108.756 lei. Candidata a prezentat contractul de vânzare-cumpărare ca dovadă. De asemenea, un membru al familiei care locuiește în afara țării a trimis mamei candidatei 6.300 euro prin transfer bancar și 3.000 dolari în numerar în timpul unei vizite în Moldova. Tot acest membru a declarat că, pe parcursul a 10 ani, a oferit mamei candidatei un sprijin financiar cuprins între 7.000 și 10.000 de dolari, însă această afirmație nu a fost susținută de documente suplimentare.
În ceea ce privește contribuția unei rude apropiate, situația a devenit neclară din cauza a două declarații contradictorii. În prima, ruda afirma că a oferit 30.000 euro pentru cumpărarea apartamentului – 20.000 dintr-un împrumut bancar și 10.000 din economii proprii. Însă împrumutul fusese contractat la opt luni după achiziția apartamentului. Confruntată cu această neconcordanță, candidata a prezentat o a doua declarație, conform căreia întreaga sumă de 30.000 euro provenea din economii personale, iar împrumutul fusese folosit ulterior pentru reparații și mobilă. Totuși, nu au fost prezentate documente care să susțină a doua versiune. Candidata a explicat că lucrările de îmbunătățire au avut loc în 2019 și că ruda respectivă s-a ocupat personal de ele.
Candidata nu a declarat inițial dreptul de abitație asupra apartamentului, dar a corectat ulterior declarația. Ea a explicat că în perioada 2018–2019 a locuit acolo ocazional pentru a-și îngriji mama, iar între 2020–2021 a avut reședința în două locuințe: în Chișinău și în Hîncești.
Comisia Pre-Vetting a concluzionat că rămân dubii serioase privind proveniența banilor folosiți pentru cumpărarea apartamentului, întrucât explicațiile oferite de candidată nu sunt susținute de documente clare și coerente.
Încălcare etică?
În 2019, în calitate de președintă a completului specializat al Curții de Apel Chișinău, judecătoarea Angela Bostan a participat la adoptarea unei hotărâri prin care se dispunea convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor.
Ulterior, judecătoarea a luat parte activă la această Adunare: a deschis ședința, a dat citire hotărârii instanței, a constatat existența cvorumului, a propus desfășurarea ședinței conform ordinii de zi și a înaintat o candidatură pentru funcția de președinte al Adunării. De asemenea, și-a exprimat public opinia personală cu privire la starea justiției și necesitatea unor schimbări.
În fața Comisiei, judecătoarea a explicat că „a fost rugată de colegii săi să deschidă Adunarea Generală pentru ai conferi un statut de solemnitate în calitate de președinte al completului care a pronunțat hotărârea privind actul administrativ și care a făcut posibilă convocarea acestei Adunări. În ceea ce privește exprimarea opiniilor personale, candidata a precizat că consideră că este dreptul său de a-și exprima opiniile, inclusiv critice, în raport cu funcționarea sistemului judiciar”, se arată în decizia Comisiei Pre-Vetting.
Chiar dacă judecătoarea a spus că a fost rugată de colegi să deschidă Adunarea pentru a-i da un aer mai oficial, Comisia a considerat că acest lucru nu-i justifică comportamentul. În concluzie, Comisia are îndoieli serioase cu privire la integritatea etică a Angelei Bostan, îndoieli care nu au fost înlăturate prin explicațiile oferite:
„Incidentul a implicat un singur eveniment, dar a fost extrem de public și a avut loc în contextul autoadministrarii judiciare de a fi realizată de Adunarea Generală. Prin urmare, Comisia a considerat că este o încălcare gravă a regulilor de etică și conduită profesională a judecătorilor”.
Membrul Comisiei, Vitalie Miron, a avut opinie separat. Acesta a considerat că Angela Bostan întrunește criteriile de integritate, drept consecință Comisia urma să constate promovarea evaluării respectivului candidat.
Notă negativă și la evaluarea repetată
Judecătoarea Angela Bostan a fost evaluată repetat după ce, la 1 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a anulat mai multe decizii de evaluare a Comisiei Pre-Vetting și a dispus reevaluarea candidaților.
În ianuarie 2024, Comisia Pre-Vetting a anunțat că Bostan a picat evaluarea reluată pentru funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Judecătoarea nu a întrunit criteriul de integritate financiară. Ulterior, judecătoarea a contestat decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar a pierdut procesul împotriva Comisiei Pre-Vetting.
Judecătoare din 2006
Angela Bostan activează în sistemul judecătoresc din 2006, atunci când a fost numită pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hîncești, iar în 2011 a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În 2013, a devenit vicepreședinte al Judecătoriei Hîncești.
Pe 4 februarie 2015, a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău, prin decretul președintelui Nicolae Timofti. Peste o săptămână, a fost transferată, prin hotărârea CSM, la Curtea de Apel Comrat, iar în octombrie a aceluiași an a ajuns președinte al Curții. În prezent, activează la Curtea de Apel Centru (anterior Chișinău).
În 2018 și 2020, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent. Iar în iulie 2020, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor i-a admis candidatura pentru promovare în funcţia de președinte la Curtea de Apel Chișinău sau Curtea de Apel Comrat.
Victima unei scheme de filaj
În anul 2021, judecătoarea ar fi fost victima unei scheme de filaj, iar dosarul, în care figurau șase persoane, a fost trimis în instanță de PCCOCS. Autoritățile spun că informații despre viața sa privată au fost colectate cu mijloace tehnice speciale, iar cei implicați ar avea legături cu omul de afaceri Veaceslav Platon.
Conform procurorilor, aceștia aveau misiunea să o fileze pe Angela Bostan, în gestiunea căruia se afla contestația Comisiei Națională a Pieții Financiare (CNPF), în dosarul Moldasig, după ce Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a emis o sentință prin care controversatul om de afaceri ar fi putut să-și recapete activele.
În contextul aceluiași dosar, la începutul lunii iulie 2021, SIS și PCCOCS au desfășurat percheziții la domiciliul și la locul de muncă al unuia dintre figuranții, care au pus la cale urmărirea judecătoarei. Potrivit legii, încălcarea inviolabilităţii vieţii personale se pedepseşte cu amendă de până la 37.500 lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de până la 240 de ore.
