Cele mai multe activități în mediul online au fost desfășurate de PAS și Maia Sandu (36%), Renato Usatîi (PN – 11%) și Alexandr Stoianoglo (PSRM – 8%), potrivit Promo-LEX.
Îngrijorător este faptul că nu există informații transparente despre sursa reală a acestor finanțări, în special în cazul paginilor anonime care au promovat mesaje electorale. În acest context, Promo-LEX a estimat peste 400 mii de lei neraportați de competitorii electorali pentru publicitatea online.
Autor: Asociația Promo-LEX
Totodată, Promo-LEX subliniază că lipsa unor „mecanisme eficiente de monitorizare” face ca finanțarea campaniilor electorale prin reclame online să fie „aproape imposibil de controlat”.
Google Ads, care include și promovarea pe Youtube, nu oferă rapoarte privind cheltuielile electorale, iar rapoartele publicate de Facebook, în foarte multe cazuri, nu sunt transparente privind finanțatorii reali ai publicității plătite. Nici legislația națională nu prevede reguli clare și detaliate privind publicitatea online. Observatorii Promo-LEX au constat că un volum semnificativ de conținut electoral a fost diseminat prin conturi false sau pagini anonime, dificultăți similare fiind raportate și în scrutinele anterioare.
Autor: Asociația Promo-LEX
O altă problemă evidențiată de raportul Promo-LEX este desfășurarea activităților electorale înainte de începerea oficială a campaniei.
În perioada 21 august – 20 septembrie 2024, cel puțin 15 persoane și-au exprimat intenția de a candida la alegerile prezidențiale, însă promovarea acestora, atât online, cât și offline, a început cu mult înainte de desemnarea oficială, scrie Promo-LEX.
Mai mult, au fost identificate opt competitori care au desfășurat activități electorale mascate înainte de termen, iar în cazul referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, mai multe organizații civice și grupuri apolitice au desfășurat campanii de promovare.
Amintim că legislația actuală nu permite implicarea, în activitățile electorale, altor actori decât partidele politice și blocurile electorale.
CONTEXT. Candidata PAS, Maia Sandu, a fost aleasă în funcția de președinte al R. Moldova în urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie curent. Aceasta l-a învins în al doilea tur de scrutin pe candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, acumulând peste 55% din sufragii.
Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor și a validat mandatul șefului statului ales.
Sandu a depus jurământul de învestitură în funcție, în 24 decembrie.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.