10 februarie 2025, ora 20:29

După o pauză de șapte ani, lucrările de demolare a fostului cinematograf Gaudeamus au fost reluate. Se pregătește construcția unui bloc de locuințe cu 15 etaje ce va pune presiune pe infrastructura din zonă, susține fostul viceprimar și actualul consilier municipal Victor Chironda. Primăria vine să-l contrazică, precizând că nu este vorba de un bloc de apartamente, ci unul cu oficii și spații comerciale. Solicitată de TV8, compania care efectuează lucrările de construcție a declarat ca va reveni în scurt timp cu o reacție la acest subiect.

„Lucrările de amenajare a gardului care va înconjura șantierul sunt în plin proces de desfășurare. Am încercat să discutăm cu cei doi muncitori pe care îi vedeți în spatele meu, dar ei au refuzat să ne ofere detalii, spunând că nu știu nimic”.

Lucrările de instalare a gradului ar fi început ieri, spune fostul viceprimar al capitalei și actualul consilier, Victor Chironda, care deși nu a văzut proiectul în baza căruia a fost emisă autorizația, este convins că acolo va fi ridicat un bloc de locuit. Potrivit lui, în 2023, instanța de judecată a anulat o decizie a CMC din 2020 prin care a fost interzisă construcția blocurilor de locuit în acel loc, dându-i astfel undă verde companiei de a ridica o clădire cu apartamente.

„R7 este zonă locativă unde pot fi construite blocuri cu o înălțime mai mare de nouă etaje. Adică aici nicidecum nu poate fi centru multifuncțional, adică comerciale, oficiii sau alt gen. Dacă noi spunem că e, totuși, autorizația a fost emisă după codul zonei R3, atunci trebuie să ne uităm la dimensiunile terenului. Dimensiunile nu admit un asemenea coeficient de utilizare a terenului. Aici pot fi maxim cinci sau șapte etaje, nicidecum 15”, a menționat consilierul municipal de la Platforma DA, Victor Chironda.

Chironda mai crede că ridicarea unei construcții cu o asemenea înălțime, depășește prevederile urbanistice și urmează să pună presiune pe infrastructura rutieră și socială din zonă. Primăria neagă acuzațiile, dar confirmă că autorizația permite construcția unui edificiu de până la 15 etaje.

„- Au fost eliberate acte permisive pentru construcția unui complex multifuncțional. Deci nu va fi un bloc locativ. Promisiunea este în continuare respectată. - Mai exact câte etaje vor fi?- Încă odată repet, nu vor fi spații locative. Comercial, social, administrativ, altele decât locative. Până la 15 etaje, așa cum sunt în...”, a subliniat viceprimarul capitalei, Ilie Ceban.

Compania Sky House, care urmează să efectueze lucrările de construcție, a declarat că pregătește un comunicat de presă în care urmează să se expună și să răspundă acuzațiilor. 

Părerile chișinăuenilor pe acest subiect sunt împărțite.

„Nu mă miră ce se întâmplă, deoarece aceste vechituri și ruine nu mai trebuiesc aici. Eu am locuit aici în căminele astea pe când eram la universitate, eram oaspete des la cinematograful Gaudeamus. Demult trebuia să ia toată dărâmătura asta de aici”. 

„- Îmi pare rău, nu este bine. Nu sunt de acord cu ideea primăriei. - Ați fi vrut să fie în loc un cinematograf? - Da, cred că asta e o idee mai bună și era să fie binevenit pentru toți tinerii din Chișinău și nu numai”.

„- Ei lasă să fie ce o fi, dar eu cred că nu îi este locul aici. Vedeți sunt alături clădiri rezidențiale bune. - De ce nu-i este locul aici? - Cred că nu se potrivește. Vedeți că deja cineva pune gard”. 

Lucrările de demolare a fostului cinematograf Gaudeamus au început în luna iunie 2018. La scurt timp, viceprimarul de atunci, Nistor Grozavu, a semnat o dispoziție prin care a sistat lucrările. Instanța a decis însă că demolarea se făcea în baza unei autorizații emise legal. Era exact după alegerile locale, astfel că primarul ales de atunci, Andrei Năstase a mers acolo și le-a cerut muncitorilor să se oprească.

Ulterior, în 2020, demolarea s-a reluat, iar consilierii municipali din CMC au anulat decizia prin care destinația pământului pe care se află Gaudeamus a fost schimbată în zonă rezidențială cu densitate medie, fiind posibilă și construcția unui bloc locativ. 

03 aprilie 2025, ora 11:19

Guvernul lansează programul „Bugetul+ Plus”, cel mai mare pachet financiar pentru investiții și creștere economică, în valoare de 8 miliarde de lei. Anunțul a fost făcut de premierul Dorin Recean, în cadrul unei conferințe de presă. Banii, oferiți de Uniunea Europeană, sunt destinați pentru compensații la lumină și căldură, consolidarea eficienței energetice, sprijin social și investiții în drumuri, școli, antreprenoriat și infrastructură locală.

Conform șefului Executivului, banii vor fi alocați pe două dimensiuni.

Primul Pachet presupune:

• compensații în factură la primii 110 kWh;
• compensații monetare pentru încălzire;
• compensații pentru întreprinderi din sectorul agro-alimentar;
• compensații la APL pentru spitale, grădinițe, școli și alte instituții cu menire socială;
• eficiența energetică;
• ajutor pentru familii de Paște.

La rândul său, Pachetul de dezvoltare economică va include:

• 1 miliard de lei pentru drumuri locale în circa 100 de localități, 230 de proiecte locale și regionale în toată țara, modernizarea curților în Chișinău și modernizarea piețelor agricole regionale în Edineț, Bălți, Ungheni, Comrat, Cahul;
• 1 miliard de lei pentru 200 km de drumuri regionale și raionale, care unesc localitățile;
• 200 de milioane de lei pentru toate școlile din țară pentru a avea parte de cantine moderne, dintre care 155 de instituții în Chișinău, și 1046 în afara Capitalei;
• 200 de milioane de lei pentru 700 de antreprenori pentru a face investiții și a deschide locuri de muncă;
• 200 de milioane de lei pentru agricultori;
• 60 de milioane de lei pentru tinerii angajați, adică 3.000 de lei la salariu, la primul loc de muncă acasă pe durata primului an de angajare, în 7 domenii strategice;
• 100 de milioane de lei pentru proiecte de mediu, precum cele 130 de localități care vor putea cumpăra utilaje pentru colectarea gunoiului;
• 85 de milioane de lei pentru calea de acces la podul feroviar Fălciu și reparația segmentului de cale ferată de la Văleni.

Jumătate din cei 8 miliarde de lei vor fi acordate din pachetul de reziliență anunțat de comisara Marta Kos la Chișinău, iar cealaltă jumătate - din pachetul de creștere economică oferit de UE.

„Această alocare bugetară este posibilă doar datorită sprijinului fără precedent pe care-l primim din partea țărilor europene și Uniunii Europene. Anume banii oferiți de UE - gratuiți - ne permit să oferim compensații semnificative la lumină și căldură”, a declarat Recean.

Bugetul+ Plus urmează a fi votat astăzi în Guvern, și adoptat ulterior de către Parlament. Întrebat dacă PAS se lansează în campanie electorală odată cu anunțarea programului respectiv, Dorin Recean a subliniat: 

„Indiferent în ce perioadă a anului, venim cu inițiative pentru a ajuta oamenii sau mediul de afaceri. Noi nu ne oprim, nu contează dacă sunt sau nu alegeri. Noi lucrăm constant ca să aducem mai mulți bani în țară”.

TV8.md amintește că la 6 martie, Comisiile de specialitate ale Parlamentului European au votat pachetul de sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Acordul include două propuneri: un buget de 1,9 miliarde de euro și o pre-finanțare de 315 milioane de euro.

Anterior, pe 4 februarie, în cadrul vizitei la Chișinău a comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, UE a oferit un nou pachet financiar destinat atât populației, cât și sectorului economic. Potrivit acestuia, 30 de milioane de euro urmau a fi acordați ca ajutor de urgență, alți 250 de milioane de euro ca ajutor pe termen mediu pentru populație, iar 60 de milioane ca sprijin pentru malul stâng al Nistrului, dar care, ulterior, a fost refuzat de Tiraspol.