În urma alegerilor prezidențiale și a referendumului de la finele anului 2024, mai mulți cetățeni au fost amendați pentru corupere electorală. Mulți dintre ei fiind reprezentați de un avocat apropiat grupării Șor, au contestat procesele-verbale de contravenție în instanța de judecată. Cele mai multe dosare se află pe rolul Judecătoriei Bălți, sediul central.

În instanța de judecată, s-a invocat faptul că prevederile articolului 47 prim din Codului Contravențional ar contravine Constituției. Judecătorii au admis ridicarea excepției de neconstituționalitate, cerută de avocați, și au trimis sesizarea la Înalta Curte.

Pe 21 ianuarie 2025, CC a declarat inadmisibile cele peste 90 de sesizări privind excepțiile de neconstituționalitate.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 

Avocații vizați consideră că modificarea Codului Contravențional s-a făcut în regim de urgență, cu ignorarea transparenței în procesul decizional, fără avizele necesare și fără dezbateri efective.

Au mai invocat că legea ar fi prea generală și că nu stabilește un mecanism care să verifice dacă persoana vizată, care ar fi pretins sau acceptat mită, a și votat conform pretinselor înțelegeri. 

În sesizări, s-a mai menționat că sancțiunea nu ar fi proporțională cu gravitatea faptei și că ar afecta dreptul de proprietate al persoanei care a comis fapta. 

Cu referire la modul în care a fost modificat Codul Contravențional, CC a menționat că autorii sesizărilor nu au argumentat care principiu constituțional a fost încălcat. 

Cât despre lipsa mecanismului care să verifice dacă alegătorul corupt și-a dat votul pentru candidatul sau partidul care i-a oferit mita, CC a subliniat că existența unui astfel de instrument ar contraveni caracterului secret al votului, garantat de Constituție. 

Înalta Curte a mai menționat că diferența dintre limita minimă și maximă a amenzii îi permit instanței să individualizeze și să aprecieze proporționalitatea sancțiunii conform circumstanțelor cazului. 

De asemenea, CC a precizat că votul secret şi liber exprimat al alegătorilor constituie elementul de bază al alegerilor libere şi democratice şi al dreptului de vot. 

CONTEXT. În luna septembrie 2024, a fost pornită o cauză penală pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă și a concurenților electorali, dar și pentru spălarea de bani săvârșită de un grup criminal organizat, ambele în proporții deosebit de mari.

Anchetatorii au stabilit că, timp de două luni, au fost livrați peste 39 de milioane de dolari în țara noastră prin rețeaua de transferuri bancare PSB Bank din Rusia. Banii ar fi fost oferiți pentru a convinge alegătorii să voteze „NU” la referendumul privind aderarea la UE, dar și să aleagă un anumit candidat la prezidențiale. 

Potrivit procurorului general, Ion Munteanu, „schema de corupere a alegătorilor ar fi fost elaborată de serviciile speciale rusești”, precizând că „mecanismul a fost pus în aplicare de organizația criminală „Șor”, începând cu primăvara anului 2024. 

Persoanele apropiate fugarului Ilan Șor au negat anterior că ar încălca legea.

În noiembrie 2024, Centrul Național Anticorupție anunța că suma amenzilor aplicate pentru corupere electorală pasivă se ridică la cinci milioane de lei.