Linkuri accesibilitate

Ştiri

Primăria Capitalei a anunțat că de la 1 iulie piețele din Chișinău revin la programul normal de activitate

Primăria Capitalei a anunțat că de la 1 iulie piețele din Chișinău revin la programul normal de activitate, de la ora 5 dimineață până la 7 seara, inclusiv în zilele de odihnă. Potrivit portalului Agora.md, primăria a mai anunțat că în incintele piețelor se interzice accesul copiilor până la 7 ani, o prevedere a cărei respectare va trebui să fie supravegheată de administratorii piețelor. Tot de la 1 iulie vor reveni la programul obișnuit centrele comerciale, cu respectarea și monitorizarea strictă a măsurilor de precauție împotriva infectării cu COVID-19. Închiderea piețelor din Chișinău și Bălți, după instituirea stării de urgență, a stârnit mai multe proteste ale comercianților, care s-au plâns că sunt nedreptățiți față de colegii din alte locuri.

Vezi ultimele știri

Încă doi deținuți, eliberați din Transnistria la solicitarea Chișinăului. Unul dintre ei fusese condamnat pentru terorism

Captură de ecran dintr-un reportaj al organelor de forță de la Tiraspol despre atacul lui Alexandr Dimov asupra comisariatului militar din regiune. În imagine, acesta este escortat spre comisariat pentru a explica cum a acționat.
Captură de ecran dintr-un reportaj al organelor de forță de la Tiraspol despre atacul lui Alexandr Dimov asupra comisariatului militar din regiune. În imagine, acesta este escortat spre comisariat pentru a explica cum a acționat.

Așa-zisele autorități transnistrene au eliberat din detenție încă doi bărbați. Unul dintre ei, Alexandr Dimov, din Chișinău, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi încercat incendieze centrul militar din Tiraspol, în 2022.

Informația o fost confirmată Europei Libere de avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile Omului” la asociația Promo-Lex.

Alexandr Dimov a fost reținut pe 18 mai 2022, fiind suspectat că ar fi aruncat două cocktailuri Molotov în centrul de înrolare din Tiraspol, în noaptea de 12 spre 13 mai 2022. Focul a fost stins imediat de pază. Structurile de forță din regiune spuneau că Dimov ar fi acționat la indicația unui „curator” din Chișinău, care ar fi fost colaborator al serviciilor secrete moldovene, și un complice – la fel, din Chișinău.

Pe 24 martie 2023, așa-zisa Curte Supremă de Justiție din Tiraspol l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism. În timpul procesului, Dimov și avocatul său ceruseră ca fapta să fie recalificată în act de huliganism.

Cel de-al doilea deținut eliberat este Stanislav Derebcinschi. El a fost arestat la 3 noiembrie 2024, după ce a publicat un mesaj critic în adresa autorităților separatiste pe o rețea de socializare.

Eliberarea deținuților ilegali a fost una dintre condițiile înaintate de Guvernul de la Chișinău pentru tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană. Primii doi, Anton Malîșev și Stanislav Menzarari, au fost eliberați pe 10 februarie.

Malîșev fusese condamnat în Transnistria la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. După eliberare, el a fost reținut imediat de poliția moldoveană, deoarece a fost condamnat, anterior, de o instanță din Chișinău la 8 ani de detenție pentru fapte similare și anunțat în căutare.

Menzarari fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, al treilea – pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Miniștrii de Externe american și rus s-au întâlnit la Riad. Președintele Ucrainei și-a amânat o vizită acolo pentru a evita „coincidențele”

Imagine de la discuțiile americano-ruse la Riad, cu un bodyguard în prim-plan, 18 februarie 2025.
Imagine de la discuțiile americano-ruse la Riad, cu un bodyguard în prim-plan, 18 februarie 2025.

Miniștrii de Externe din Rusia și SUA au avut marți, la Riad, discuții despre relansarea relațiilor bilaterale și rezolvarea conflictului din Ucraina, dar nu s-au anunțat rezultate mari. De la Ankara, președintele Ucrainei a transmis că nicio decizie despre război nu poate fi luată fără țara sa.

La discuțiile din capitala Arabiei Saudite au participat delegații conduse de Serghei Lavrov, ministrul de Externe veteran al Federației Ruse, și Marco Rubio, secretar de stat american instalat în funcție de numai câteva săptămâni.

După discuțiile care au durat patru ore și jumătate, administrația Trump a spus că a căzut de acord cu Rusia să poarte și alte convorbiri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„SUA și Rusia au învățat să se asculte reciproc din nou”, a spus un membru al delegației ruse, anume Kiril Dimitriev, șeful fondului de investiții al Rusiei, iar un alt reprezentant al Kremlinului - că discuții despre Ucraina „vor avea loc la timpul potrivit”.

Departamentul de Stat SUA a spus că Lavrov și Rubio au căzut de acord să discute mai departe despre cooperarea în „chestiuni geopolitice de interes comun”.

Nu s-a anunțat nici vreo dată pentru o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, care au vorbit recent la telefon.

„Un apel telefonic urmat de o întâlnire nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”, a declarat Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, după întâlnirile din Arabia Saudită.

Diplomații americani au mai spus că se vor forma „echipe” de negociatori pentru rezolvarea conflictului din Ucraina.

În campania electorală, Trump promitea să rezolve conflictul din Ucraina în 24 de ore, dar apoi echipa sa a relativizat acest termen.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că oficialii au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina și să exploreze „oportunități economice și de investiții care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina”. De asemenea, s-au înțeles să restabilească personalul ambasadelor din cele două țări după numeroase expulzări reciproce.

El a subliniat că discuțiile au marcat începutul unei conversații și că trebuie depuse mai multe eforturi pe viitor.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.

Lavrov: Fără soldați NATO, indiferent sub ce steag

Vorbind cu reporterii după întâlnire, primul contact la nivel înalt între Moscova și Washington de la începutul invaziei din Ucraina, ministrul rus de Externe a declarat că conversația a fost „foarte utilă”.

„Nu ne-am ascultat doar, ci ne-am auzit reciproc, și am motive să cred că partea americană a înțeles mai bine poziția noastră”, a spus Serghei Lavrov.

El a mai declarat că Rusia a transmis Statelor Unite că se opune ca orice membru NATO să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei încetări a focului, fie sub un steag național, fie sub cel al Uniunii Europene, afirmând: „Acest lucru este inacceptabil pentru noi, desigur”.

Discuțiile din capitala saudită, a scris Reuters, au subliniat ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

Liderii ucraineni și europeni sunt însă îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Volodimir Zelenski și-a anulat o vizită în Arabia Saudită

Aflat în vizită la Ankara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat marți, până pe 10 martie, o vizită pe care urma să o aibă miercuri în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, sugerând că a dorit să evite „coincidența” cu discuțiile dintre SUA și Rusia.

„Nu am fost invitați la această întâlnire ruso-americană în Arabia Saudită. A fost o surpriză pentru noi, și cred că pentru mulți alții la fel”, a mai spus Zelenski în cea mai aspră declarație din ultimele zile despre tacticile de negociere ale administrației Trump.

El a repetat ceea ce a mai spus în ultimele zile că „decizii despre cum să fie oprit războiul din Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina și nici nu pot fi impuse condiții”.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus într-o conferință de presă comună cu Zelenski că „o gazdă ideală pentru posibilele discuții dintre Rusia, Ucraina și America în viitorul apropiat” ar fi chiar țara sa, Turcia, iar liderul ucrainean a spus că discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice „Europa în sens larg”, inclusiv UE, Marea Britanie și Turcia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

SUA și Rusia se întâlnesc fără Ucraina; Moscova are noi pretenții, legate de NATO

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov (al doilea din stânga), se pregătește să discute cu secretarul de stat SUA, Marco Rubio (centru-dreapta, cu cravată neagră), la 18 februarie 2025.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov (al doilea din stânga), se pregătește să discute cu secretarul de stat SUA, Marco Rubio (centru-dreapta, cu cravată neagră), la 18 februarie 2025.

Oficialii americani și ruși s-au întâlnit marți la Riad pentru primele lor discuții privind încetarea războiului din Ucraina, dar și pe teme economice, în vreme ce Moscova a formulat un nou imperativ, anume ca NATO să renege oficial o promisiune de aderare făcută Ucrainei în 2008.

Discuțiile din capitala saudită, scrie Reuters, ilustrează ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

Liderii ucraineni și europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Ucraina spune că niciun acord de pace nu poate fi încheiat în numele său. „Noi, ca țară suverană, pur și simplu nu vom fi în măsură să acceptăm niciun acord încheiat fără noi”, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski.

La câteva ore după începerea reuniunii de la Riad, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat reporterilor de la Moscova că „nu este suficient” ca NATO să nu admită Ucraina ca membru.

Ea a spus că alianța trebuie să meargă mai departe, revocând oficial promisiunea făcută la summitul de la București din 2008 că Ucraina va adera la o dată viitoare, nespecificată.

„În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a spus ea. Nu a existat un răspuns imediat din partea membrilor NATO sau a Statelor Unite.

La Riad, trei oficiali americani aflați în prima lună de activitate - secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff - au fost contrapuși unui cuplu de veterani ai diplomației ruse. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, ocupă această funcție din 2004, iar Iuri Ușakov este consilierul lui Putin pentru politică externă din 2012.

Alt participant activ din partea rușilor, care a făcut deja mai multe declarații despre posibilitatea reluării legăturilor economice bilaterale, inclusiv în domeniul petrolului, este directorul fondului direct de investiții al Rusiei, Kiril Dimitriev.

Kremlinul a declarat că discuțiile de la Riad ar putea aduce clarificări cu privire la o posibilă întâlnire între Trump și Putin, pe care ambii lideri au declarat că sunt dornici să o aibă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Condiții mai bune de examinare ginecologică pentru femeile din mediul rural

Inaugurarea cabinetului ginecologic de la Centrul de Sănătate Costești. De la stânga la dreapta: Natalia Vița, șefa centrului, Svetlana Nicolaescu, secretară de stat la Ministerul Sănătății și Karina Nersesyan, reprezentanta Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova.
Inaugurarea cabinetului ginecologic de la Centrul de Sănătate Costești. De la stânga la dreapta: Natalia Vița, șefa centrului, Svetlana Nicolaescu, secretară de stat la Ministerul Sănătății și Karina Nersesyan, reprezentanta Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova.

Două sute de cabinete ginecologice din 71 de instituții de asistență medicală primară din R. Moldova au fost modernizate grație sprijinului oferit de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, Comisia Europeană și Guvernul SUA. Întreaga investiție se ridică la 12 milioane de lei.

Evenimentul de inaugurare a avut loc marți, 18 februarie, la Centrul de Sănătate Costești, și marchează o etapă importantă în eforturile de modernizare a sistemului de sănătate din R. Moldova.

Echipa medicului de familie furnizează serviciile de sănătate reproductivă, asistență natală și post-natală, planificare familiară, precum și screening cervical. Modernizarea sălilor ginecologice din cele 71 de instituții medicale primare le va „oferi acces echitabil la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă pentru toate femeile din R. Moldova”.

„Asistența natală și postnatală este cea mai mare responsabilitate a activității noastre. Consider că dotarea centrelor primare cu echipamentele necesare va facilita oferirea serviciilor medicale de calitate”, a spus, la ceremonia festivă, Natalia Vița, șefa Centrului de Sănătate Costești, raionul Ialoveni, care deservește 13 mii de beneficiari, inclusiv refugiați din Ucraina.

Cele 200 de săli de examinare ginecologice reprezintă 25% din totalul instituțiilor medicale primare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

După dvs.: președinta CE și emisarul SUA la întrunirea de marți de la Bruxelles.
După dvs.: președinta CE și emisarul SUA la întrunirea de marți de la Bruxelles.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit marți la Bruxelles cu emisarul SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, pentru a reitera sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev, după ce Washingtonul a dat de înțeles că europenii nu vor participa la eventualele negocieri de pace.

Întâlnirea lor, observă dpa, a avut loc în timp ce diplomații de vârf ai Statelor Unite și ai Rusiei au purtat discuții la Riad cu privire la restabilirea legăturilor bilaterale, mai ales pe plan economic și încetarea războiului din Ucraina - fără prezența reprezentanților Kievului sau ai UE.

Von der Leyen „a reiterat faptul că orice soluție trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, susținută de garanții de securitate puternice”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.

De asemenea, ea „a exprimat dorința UE de a lucra alături de SUA pentru a pune capăt vărsării de sânge și pentru a contribui la asigurarea păcii juste și durabile pe care Ucraina și poporul său o merită”.

Europa a plătit cel mai mult

Țările UE și Ucraina sunt alarmate de perspectiva ca SUA și Rusia să caute o soluție bilaterală de pace fără Bruxelles și Kiev.

Pentru a accelera procesul de negociere cu Moscova, administrația Trump a schițat un plan despre care se crede că ar exclude primirea Ucrainei în NATO, ar acorda Rusiei concesii teritoriale și ar pune soldați europeni, nu americani, de pază la linia de demarcație în cazul unei înțelegeri de pace.

În timpul întâlnirii cu Kellogg, von der Leyen „a subliniat rolul esențial al UE în asigurarea stabilității financiare și a apărării Ucrainei, cu un angajament total de 135 de miliarde de euro - mai mult decât orice alt aliat”.

„Aceasta include 52 de miliarde de dolari în asistență militară, egalând contribuțiile SUA”, a spus președinta CE.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, îl întâmpină pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea reuniunii informale a liderilor europeni pentru a discuta situația din Ucraina și securitatea europeană, Paris, 17 februarie 2025.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, îl întâmpină pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea reuniunii informale a liderilor europeni pentru a discuta situația din Ucraina și securitatea europeană, Paris, 17 februarie 2025.

Chestiunea spinoasă a trupelor europene

În diferite capitale europene s-au auzit din nou marți luări de poziție pe tema trimiterii de soldați europeni ca pacificatori în Ucraina, în cazul ajungerii la pace.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a alăturat marți cancelarului Olaf Scholz, calificând drept prematură dezbaterea actuală cu privire la eventuale trupe europene de menținere a păcii în Ucraina.

„Nici un soldat nu va fi trimis în acest război”, a declarat Baerbock pentru postul public de televiziune ZDF, cu puține zile înaintea alegerilor anticipate din țara sa.

Dezbaterea din capitalele europene, amintește dpa, a fost declanșată de anunțul unilateral al președintelui american Donald Trump privind discuțiile de pace cu Rusia pe tema Ucrainei și de remarcile lui Trump și ale altor înalți oficiali americani potrivit cărora trupele americane nu vor fi implicate în asigurarea eventualului acord de pace în Ucraina.

Baerbock a recunoscut marți că „menținerea păcii este o sarcină europeană”, dar a declarat că este mult prea prematur să se dezbată înainte chiar de începerea negocierilor.

Scholz a făcut comentarii similare după o reuniune a liderilor europeni, convenită pentru a discuta posibile contribuții la un acord de pace în Ucraina, care a avut loc luni la Paris, convocată de președintele francez Emmanuel Macron.

La Paris au existat diviziuni cu privire la disponibilitatea țărilor europene de a contribui cu trupe la o posibilă forță de menținere a păcii pentru a asigura orice acord de încetare a focului.

Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat de acord să trimită trupe britanice și i-a îndemnat pe alții să se alăture, chiar dacă Scholz a descris întreaga dezbatere drept „iritantă” și „complet prematură”.

Președintele francez Macron a făcut valuri în urmă cu câteva luni, sugerând că trupe franceze și europene ar putea fi trimise în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin 17 instalații petroliere din Rusia au fost atacate în 2025

Consecințele atacului cu drone ucrainene asupra unei rafinării din orașul Kstovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, 29 ianuarie 2025.
Consecințele atacului cu drone ucrainene asupra unei rafinării din orașul Kstovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, 29 ianuarie 2025.

De la începutul anului 2025, dronele ucrainene au atacat cel puțin 17 instalații ale industriei petroliere din Rusia. Calculele au fost făcute de agenția ASTRA, care scrie cu regularitate despre aceste atacuri, citând locuitori din regiunile rusești și surse proprii.

Potrivit ASTRA, unul din cele mai distrugătoare atacuri a fost efectuat asupra depozitului de petrol „Kristall” din orașul Engels, regiunea Saratov. Aceasta este o întreprindere cu statut federal, responsabilă de stocarea combustibilului pentru baza aeriană militară Engels-2. Depozitul petrolier, atacat la începutul lunii ianuarie, a ars timp de aproape o săptămână. În timpul stingerii incendiului, doi pompieri ai Ministerului pentru Situații de Urgență și-au pierdut viața.

Regiunea Krasnodar ar fi fost cea mai afectată. Cu o zi înainte, stația de pompare a petrolului „Kropotkinskaia” a consorțiului Caspian Pipeline a fost atacată și scoasă din funcțiune. Anterior, rafinăriile Ilsk și Afip, precum și compania Slaveansk-EKO au fost vizate de dronele ucrainene.

În regiunea Rostov, au fost atacate un depozit de petrol din Kamensk și o stație de pompare a petrolului aparținând companiei Transneft-Privolga.

Depozitul de petrol Iuttek din regiunea de frontieră Belgorod a fost atacat în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat marți ASTRA.

Dronele au atacat, de asemenea, rafinării de petrol, depozite de petrol și stații de pompare în regiunile Volgograd, Saratov, Reazan, Tver, Nijni Novgorod, Smolensk, Kaluga, Volgograd și Oriol.

Autoritățile ruse confirmă cu regularitate atacurile cu drone asupra regiunilor, iar Ministerul Apărării raportează distrugerea a zeci de UAV-uri ucrainene. Dronele care țintesc și lovesc instalații petroliere sunt, de obicei, raportate de localnici, care publică, de asemenea, fotografii și înregistrări video ale incendiilor.

Autoritățile ucrainene comentează periodic atacurile asupra depozitelor de petrol, menționând că acestea sunt implicate în aprovizionarea armatei ruse de ocupație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fost membru al CSP, găsit vinovat de „abuz de putere” la concursul pentru funcția de procuror general

Olesea Vîrlan (în sacou alb) în timpul interviului candidaților pentru funcția de procuror general, februarie 2024.
Olesea Vîrlan (în sacou alb) în timpul interviului candidaților pentru funcția de procuror general, februarie 2024.

Fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, a fost găsită vinovată de abuz de putere în legătură cu concursul pentru funcția de procuror general din 2024. Judecătoria Chișinău i-a aplicat o amendă de 1.500 de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de 3 luni.

Decizia instanței, anunțată de Procuratura Anticorupție (PA) pe 18 februarie, poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen de 15 zile. Dosarul contravențional împotriva Olesiei Vîrlan a fost instrumentat de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Instanța a confirmat că, în timpul concursului pentru funcția de procuror general din februarie 2024, Vîrlan l-a subestimat în mod deliberat pe unul dintre candidați, Ion Munteanu. Potrivit versiunii procurorilor, ea a acționat în interesul unui alt fost membru al Procuraturii Generale, Andrei Roșca, care s-ar fi supărat pe Munteanu după ce acesta nu a fost de acord să îl facă adjunctul său.

După ce s-a dovedit că unul dintre candidați fusese subevaluat în mod nejustificat, rezultatele concursului câștigat de Octavian Iachimovschi au fost anulate, iar Olesea Vîrlan a renunțat la mandatul său în CSP. În luna mai 2024, Consiliul a organizat un nou concurs, care a fost câștigat de Munteanu.

În decizia instanței se afirmă că Vîrlan nu numai că a subminat încrederea publică în procedura de selecție a procurorului general, ci și în procedura de „pre-vetting” la care a fost supusă. Judecătorul a explicat că, deși a fost evaluată favorabil de către comisie, Virlan a încălcat standardele etice.

În plus, instanța a constatat o încălcare gravă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, care prevedea că un nou procuror general trebuia să fie ales până la sfârșitul lunii martie 2024, ceea ce nu s-a întâmplat din cauza „comportamentului defectuos și vicios” al fostului membru al CSP.

Anterior, Olesea Vîrlan a declarat că i-a acordat din greșeală lui Munteanu 3,5 puncte, deși planificase să îi acorde un punctaj de 8,5 puncte. Ea a spus că s-a ghidat de lege în acțiunile sale și a fost imparțială. „Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine”, a spus ea într-un comunicat de presă, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Procurorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusia ar fi eliberat un deținut american, înaintea unor discuții cruciale din Arabia Saudită

Un bărbat identificat drept Kalob Byers Wayne, în vârstă de 28 de ani, a fost înfățișat după gratii la Moscova în această lună.
Un bărbat identificat drept Kalob Byers Wayne, în vârstă de 28 de ani, a fost înfățișat după gratii la Moscova în această lună.

În ajunul discuțiilor dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, Moscova l-a eliberat pe Kalob Wayne Byers, reținut din 7 februarie pentru trafic de droguri, potrivit presei americane și ruse, după un șir de schimburi și eliberări de deținuți efectuate de Moscova în ultimele săptămâni.

Decizia anunțată luni seara târziu, pe 17 februarie, pare a fi o altă măsură menită să reducă tensiunile dintre SUA și Rusia înaintea discuțiilor din Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul își intensifică demersurile diplomatice pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.

The New York Times a citat un oficial de la Kremlin care a declarat că viitoarele discuții sunt menite să îmbunătățească relațiile bilaterale, „astfel încât anumite evenimente pot fi privite în acest context”.

AP a citat reprezentanți ai lui Byers care au afirmat că bărbatul se află la Ambasada SUA în așteptarea unui zbor spre casă. Potrivit agenției, ar fi vorba de o eliberare și nu de un schimb de deținuți. Numele său a fost, de asemenea, menționat de unele surse ca fiind Kalob Byers Wayne.

O instanță rusă a dispus ca Byers, în vârstă de 28 de ani, să fie plasat în detenție după ce a fost reținut pe un aeroport din Moscova sub acuzația de contrabandă cu droguri. Vameșii au susținut că au găsit marmeladă cu canabis în bagajul său.

Potrivit unui mesaj al instanței postat pe Telegram, el se confruntă cu o acuzație care presupune o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani.

Arestarea a avut loc la câteva zile după un schimb de deținuți între SUA și Rusia, pe care Casa Albă l-a descris drept un semn al unui dezgheț diplomatic și un pas spre încheierea războiului din Ucraina.

Statele Unite și alte guverne occidentale au acuzat guvernul președintelui Vladimir Putin că arestează cetățeni ai țărilor occidentale pe baza unor acuzații inventate sau exagerate și îi ține ca „ostatici” pe care îi poate elibera la schimb cu Statele Unite și alte țări.

Discuțiile dintre SUA și Rusia de pe 18 februarie din Arabia Saudită sunt privite ca fiind controversate de către aliații Americii, care se tem că Washingtonul ar putea încheia o înțelegere cu Moscova de natură să submineze preocupările de securitate ale Ucrainei și ale Europei în general.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat reporterilor la Abu Dhabi, unde a efectuat o vizită în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, că țara sa nu va participa la discuții.

Zelenski a declarat anterior că Kievul nu a fost invitat la reuniune și că, în orice caz, consideră că negocierile privind Ucraina fără Ucraina nu au niciun sens.

„Nu putem recunoaște niciun acord despre noi fără noi”, a declarat Zelenski reporterilor în capitala Emiratelor Arabe Unite.

„Și nu vom recunoaște astfel de acorduri”, a adăugat Zelenski, care a călătorit spre Turcia după oprirea sa în Emiratele Arabe Unite.

Trimisul președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat reporterilor că nimeni nu îi va impune lui Zelenski un acord de pace și că el și poporul ucrainean vor fi cei care vor lua această decizie.


„Nimeni nu va impune [un acord de pace] unui lider ales al unei națiuni suverane”, a declarat Kellogg.

Anterior, Kellogg a provocat rumoare atunci când a afirmat că Europa ar putea să nu fie „la masă” dacă Statele Unite vor organiza negocieri pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El a precizat ulterior că, chiar dacă Europa nu ar fi „la masă”, opiniile sale ar fi luate în considerare.

Secretarul de stat Marco Rubio - care va conduce delegația americană în Arabia Saudită - a reluat aceste remarci, afirmând că Ucraina și alte națiuni europene vor fi incluse în orice sesiune de negocieri semnificative, dacă și când acestea vor avea loc.

La 16 februarie, președintele american Donald Trump a declarat, de asemenea, că Zelenski „va fi implicat” în orice negocieri de pace, fără a oferi detalii.

Agenția Bloomberg, citând oficiali anonimi, a relatat la 16 februarie că Trump dorește să asigure o încetare a focului până la Paște, care anul acesta se sărbătorește pe 20 aprilie atât pentru bisericile occidentale, cât și pentru cele ortodoxe.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, au sosit la Riad în seara zilei de 17 februarie pentru a lua parte la discuțiile cu omologii lor americani.

Statele Unite vor fi reprezentate, de asemenea, de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și de trimisul special Steve Witkoff, a confirmat Departamentul de Stat.

Kellogg nu este programat să participe la întâlnirile din Arabia Saudită, dar Zelenski a declarat că acesta va vizita Ucraina pe 20 februarie.

„Vreau să viziteze linia frontului cu mine [...] Ne vom întâlni cu [șeful armatei ucrainene Oleksandr] Sîrski și poate cu câțiva comandanți de brigadă”, a declarat Zelenski.

Kievul a declarat că vizitele lui Zelenski în regiune au ca scop impulsionarea relațiilor economice și că nu există planuri de a se întâlni cu oficiali americani sau ruși.

Liderul ucrainean urmează să călătorească în Arabia Saudită la 19 februarie pentru discuții economice, potrivit Kievului.

Mihailo Podoleak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că nu există planuri ca reprezentanții ucraineni să participe la discuțiile dintre SUA și Rusia.

Zelenski a afirmat că nu se va angaja în negocieri înainte de a se întâlni cu aliații, inclusiv cu liderii europeni, pentru a dezvolta o strategie.

Într-un semn al sprijinului bipartizan din partea Senatului SUA, Jeanne Shaheen - democrata care conduce Comisia pentru relații externe a Senatului - republicanul Thom Tillis și democratul Michael Bennet au încheiat o vizită la Kiev și în alte orașe, pe 17 februarie.

„Este mai important ca niciodată ca Statele Unite să rămână ferme alături de Ucraina”, a declarat Bennet.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Construcția liniei Vulcănești-Chișinău s-a extins în raionul Cimișlia

La șantierul din raionul Cimișlia va activa, începând cu săptămâna viitoare, o echipă de specialiști din Turcia.
La șantierul din raionul Cimișlia va activa, începând cu săptămâna viitoare, o echipă de specialiști din Turcia.

Șantierul de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-a extins luni, 17 februarie, în raionul Cimișlia, la aproape un an de la lansarea lucrărilor de construcție. Autoritățile anunță că numărul muncitorilor a fost suplinit, iar proiectul a fost finalizat în proporție de 50%.

Ministerul Energiei a anunțat, pe 17 februarie, că lucrările de excavare a gropilor de fundație pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-au extins în zona localității Cenac din raionul Cimișlia, iar numărul echipelor de muncitori a fost suplinit.

Totodată, săptămâna viitoare încă o „echipă de specialiști din Turcia” va ajunge în R. Moldova și va continua lucrările în raionul Cimișlia. Lucrările se mai desfășoară în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul (satul Borceag) și Taraclia.

Potrivit ministerului, lucrările de construcție sunt realizate în volum de 22%, iar progresul general al implementării proiectului (care include și proiectare, furnizarea materialelor de construcție etc.) este de circa 50%.

Linia Vulcănești-Chișinău are ca scop interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, ocolind regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025.

Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au fost lansate efectiv în luna aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania indiană KEC International Limited.

La lansarea lucrărilor, președinta Maia Sandu declara că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Mai recent, progresul lucrărilor a fost discutat de premierul moldovean Dorin Recean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul unei ședinței din 16 ianuarie, care a avut loc la Guvern. Recean că proiectul este unul „de importanță strategică” în asigurarea securității energetice a țării și a cerut urgentarea lucrărilor.

Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Papa Francisc rămâne internat în spital cu bronșită. Medicii i-au schimbat tratamentul

Oamenii stau lângă statuia regretatului Papă Ioan Paul al II-lea în fața Spitalului Gemelli, unde Papa Francisc este internat pentru a continua tratamentul pentru bronșită, în Roma, Italia - 16 februarie 2025.
Oamenii stau lângă statuia regretatului Papă Ioan Paul al II-lea în fața Spitalului Gemelli, unde Papa Francisc este internat pentru a continua tratamentul pentru bronșită, în Roma, Italia - 16 februarie 2025.

Papa Francisc urmează să se afle mai multe zile în spital, a spus Vaticanul luni, 17 februarie, adăugând că medicii de la spitalul Gemelli din Roma au fost nevoiți să-i schimbe tratamentul, din cauza unei „situații clinice complexe”.

Serviciul de presă al Vaticanului a spus că rezultatul testelor efectuate în ultimele zile au relevat nevoia unui nou tratament, din cauza evoluției bronșitei de care suveranul pontif suferă, a scris Reuters.

„Toate testele efectuate până în prezent indică o imagine clinică complexă, care va necesita o perioadă adecvată de spitalizare”, se mai spune în comunicatul emis luni.

În vârstă de 88 de ani, Papa se confruntă cu bronșită de mai bine de o săptămână, fiind internat vineri, 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a spus că pontiful „este într-o stare bună”. El nu a precizat dacă papa suferă de o infecție bacteriană sau virală, dar a spus că o actualizare a stării sale de sănătate va fi emisă pe parcursul zilei de luni, 17 februarie.

Medicii pontifului i-au recomandat anterior odihnă completă, fapt pentru care Papa Francisc nu a mai putut susține rugăciunea săptămânală de duminică pentru pelerinii din Piața Sfântul Petru și nici să conducă o masă specială pentru artiști cu ocazia Anului Jubiliar al Bisericii Catolice.

Duminică, 16 februarie, Vaticanul descria starea lui ca fiind „stabilă”.

În timp ce se afla în spital în weekend, papa a continuat să-i sune aproape zilnic pe membrii unei parohii catolice din Gaza, a transmis televiziunea italiană Mediaset.

Unul dintre membrii parohiei a spus că Francisc a sunat atât vineri, cât și sâmbătă și era „în stare bună”, dar suna „puțin obosit”.

Vaticanul a anulat și vizita papei la studiourile de film Cinecitta din Roma, programată pentru luni.

„Mulțumesc pentru afecțiunea, rugăciunea și apropierea cu care mă însoțiți în aceste zile”, a scris papa pe X duminică.

În 2023, Francisc a avut un caz grav de pneumonie, părăsind spitalul după 3 zile și recunoscând diagnosticul după externare, a notat AP. El a fost atunci internat de urgență, după ce a avut dificultăți de respirație și o durere ascuțită în piept.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CEC cere să fie lichidate patru partide, inclusiv unul condus de un susținător al invaziei ruse în Ucraina

Alexandr Kalinin, susținător al invaziei ruse în Ucraina și liderul Partidului Regiunilor, a rămas fără cetățenia R. Moldova, după ce i-a fost retrasă în noiembrie 2023.
Alexandr Kalinin, susținător al invaziei ruse în Ucraina și liderul Partidului Regiunilor, a rămas fără cetățenia R. Moldova, după ce i-a fost retrasă în noiembrie 2023.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a cerut luni, 17 februarie, Ministerului Justiției să dizolve patru partide din R. Moldova și să limiteze activitatea altor două pentru încălcări repetate privind depunerea rapoartelor financiare. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni.

Cele patru formațiuni sunt: Partidul Oamenilor Muncii, condus de Serghei Toma; Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, condus de Vladimir Ţurcan; Partidul Conservator, condus de Natalia Nirca, și Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin.

Politicianul pro-rus Kalinin a rămas, în 2023, fără cetățenia R. Moldova, care i-a fost retrasă printr-un decret al Maiei Sandu. El este anchetat de procurorii moldoveni pentru propaganda războiului după ce a publicat, pe paginile sale de pe rețelele de socializare, zeci de video-uri, potrivit cărora, organizează campanii de sprijin pentru militarii ruși și grupările militare pro-ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate.

Autoritatea electorală a spus, într-un comunicat din 17 februarie, că cele patru partide nu au prezentat rapoartele financiare pentru primul semestru a anului 2024, în condițiile în care activitatea partidelor a fost limitată pentru neprezentarea anterioară a rapoartelor financiare pentru anul 2023.

CEC a amintit că partidele care admit încălcări similare cu cele pentru care le-a fost limitată activitatea riscă să fie dizolvate. Este și cazul Partidului „Șansă”, condus de Alexei Lungu și afiliat fugarului Ilan Șor, dizolvarea căruia a fost cerută de CEC la începutul lunii februarie.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova al cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

Totodată, CEC a cerut Ministrului Justiției să limiteze pe o perioadă de șase luni activitatea a două partide care au prezentat rapoarte financiare pentru anul 2024. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, condus de Victor Morev și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, un alt partid afiliat lui Ilan Șor, condus de Alexandru Beschieru.

Câteva săptămâni mai devreme, CEC a sesizat Ministrul Justiției pentru limitarea activității Partidului Renaștere, afiliat și el oligarhului fugar.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zero cereri pentru cultivarea cânepii industriale 

Guvernul a aprobat în noiembrie 2024 proiectul de hotărâre prin care se permite cultivarea cânepii industriale pentru producerea de semințe, fibre, ulei.
Guvernul a aprobat în noiembrie 2024 proiectul de hotărâre prin care se permite cultivarea cânepii industriale pentru producerea de semințe, fibre, ulei.

Niciun agricultor nu a depus încă cerere la Comitetul de control asupra drogurilor pentru permisiunea de a cultiva cânepă industrială la primăvară. Impedimentul pe care îl invocă e că trebuie să aibă deja un contract de vânzare a recoltei.

Guvernul a dat undă verde la cultivarea cânepii industriale în noiembrie 2024. Noile reglementări prevăd că producătorul trebuie să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor din subordinea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale pentru a obține o autorizație.

Cererile trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii, actelor ce dovedesc deținerea legală a terenului agricol și contractelor de valorificare a producției în industrie sau în alimentație.

Contractul de valorificare este obligatoriu pentru ca autoritățile să poată urmări traseul producției și astfel să se evite „confuziile sociale” legate de cânepă, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului. Dar acesta pare să fie un impediment pentru agricultorii care vor să cultive cânepă industrială.

„În R. Moldova nu sunt producători, procesatori care să prelucreze cânepa. Nu avem pe nimeni care să decorticheze semințele”, a spus Europei Libere reprezentantul Asociației câneparilor din R. Moldova, Alexandru Brătuțel.

El admite că, din această cauză, în această primăvară și nici în anii următori, nimeni nu va planta cânepă. Potrivit lui, acum e perioada în care agricultorii ar trebui să-și pregătească actele ca să poate semăna cânepă în lunile aprilie-mai.

De asemenea, în opinia lui Brătuțel, agricultorii trebuie să depună prea multe eforturi birocratice ca să poată crește cânepă industrială.

Lista de întrebuințări ale cânepii ar putea fi extinsă

De partea cealaltă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că există interes din partea agricultorilor și urmează să fie organizate, prin intermediul Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, trei seminare cu experți internaționali despre tehnologia de cultivare a cânepii industriale.

Secretarul de stat al ministerului de resort, Vasile Șarban, spune că au parvenit chiar și demersuri pentru subvenționarea cânepii industriale, chiar dacă abia a fost permisă cultivarea acesteia.

Responsabilul s-a arătat surprins de argumentul invocat de Asociația Câneparilor, întrucât asociațiile de profil ar fi fost implicate în procesul de modificare a cadrului normativ și nu au pus atunci problema contractului de valorificare.

Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

„Orice producător de ulei din Moldova poate să extragă ulei și din semințe de cânepă. Dacă cineva se avântă să producă semințe de cânepă pentru ulei, trebuie să știe deja unde le va vinde”, a răspuns Șarban.

El afirmă că ministerul urmează să vină cu noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă. Acum, de exemplu, ea nu poate fi produsă pentru biomasă.

„Să fie folosită și la plastic, și la combustibil. Dar trebuie să dezvoltăm industria, pentru că plantarea cânepii industriale este nimic fără industrie”, a spus Europei Libere Vasile Șarban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Putin își trimite ministrul de externe și un consilier să se întâlnească cu oficiali SUA în Arabia Saudită

Ministrul de Externe Lavrov (dreapta) și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, într-o fotografie din noiembrie 2020.
Ministrul de Externe Lavrov (dreapta) și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, într-o fotografie din noiembrie 2020.

Președintele rus, Vladimir Putin, își trimite ministrul de externe și un consilier de la Kremlin să se întâlnească marți cu oficiali americani în Arabia Saudită pentru a discuta despre restabilirea relațiilor și posibile discuții pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Reuters amintește că președintele american Donald Trump a declarat miercuri, după o convorbire telefonică cu Putin, că vor începe imediat discuțiile menite să pună capăt războiului din Ucraina și că au discutat, de asemenea, despre Orientul Mijlociu, energie, locul dolarului american în tranzacțiile globale și inteligența artificială.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, era așteptat în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu oficiali ruși, alături de Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, și Steve Witkoff, emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Serghei Lavrov, ministrul de externe al lui Putin din 2004, și Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al Kremlinului, vor zbura la Riad la cererea lui Putin.

„Ei sunt așteptați să aibă marți o întâlnire cu omologii lor americani, care se va concentra în primul rând pe restabilirea întregului complex al relațiilor ruso-americane”, a declarat Peskov.

„Întâlnirea va fi, de asemenea, consacrată pregătirii unor posibile negocieri privind reglementarea ucraineană și organizării unei întâlniri între cei doi președinți”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Peskov a refuzat să comenteze un raport Reuters potrivit căruia Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, se va întâlni, de asemenea, cu delegația americană.

De asemenea, el a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă Putin și Trump se vor întâlni față în față în Arabia Saudită la sfârșitul acestei luni.

Ucraina nu va participa în această săptămână la discuțiile din Arabia Saudită dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina, a declarat tot luni președintele Volodimir Zelenski.

„Ucraina nu va lua parte. Ucraina nu are cunoștință de așa ceva", a declarat el reporterilor în timpul unui briefing video din Emiratele Arabe Unite, unde se află într-o vizită de stat.

„Ucraina consideră că orice negocieri privind Ucraina fără Ucraina sunt negocieri fără rezultat și nu putem recunoaște ... nici un acord despre noi fără noi”, a mai spus președintele.

Zelenski a adăugat că va vizita Arabia Saudită miercuri, într-o vizită plănuită din timp, fără legătură cu ultimele contacte referitoare la războiul declanșat de ruși împotriva țării sale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderii europeni se îndreaptă spre Paris: Rusia nu trebuie recompensată prin negocieri de pace

Liderii multor țări europene au fost la Paris săptămâna trecută, la un summit AI. Acum, unii revin acolo, pentru o reuniune de urgență pe tema Ucrainei.
Liderii multor țări europene au fost la Paris săptămâna trecută, la un summit AI. Acum, unii revin acolo, pentru o reuniune de urgență pe tema Ucrainei.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat că liderii europeni vor discuta luni, la Paris, cum să prevină ca eventualele negocieri de pace privind Ucraina să sfârșească prin a recompensa agresiunea rusă.

„Un război de agresiune nu poate fi recompensat, nu putem încuraja pe alții să lanseze războaie de agresiune”, a declarat el într-un interviu acordat postului de radio spaniol Onda Cero.

„Eu sunt convins, în aceste moment, că Putin va continua să atace și să bombardeze Ucraina. Așa că nu văd pacea la orizont în acest moment”, a adăugat el, citat de Reuters.

Albares a vorbit înaintea unui summit de urgență al liderilor europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, găzduit de președintele francez Emmanuel Macron pe tema războiului din Ucraina. Summitul a fost convocat după ce oficialii americani au sugerat că Europa nu va avea nici un rol în nici o discuție privind încheierea conflictului.

Președintele american Donald Trump a uimit aliații europeni din NATO și Ucraina săptămâna trecută când a anunțat că a avut o convorbire cu președintele rus Vladimir Putin fără să se consulte cu aceștia și că va începe un proces de pace.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a sosit luni în Arabia Saudită înainte de discuțiile așteptate cu oficialii ruși, care vizează încetarea războiului de aproape trei ani din Ucraina purtat de Moscova.

Marco Rubio sosind în capitala saudită Riyadh la 17 februarie.
Marco Rubio sosind în capitala saudită Riyadh la 17 februarie.

Președintele francez Emmanuel Macron urma să găzduiască lideri din Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, care vor reprezenta țările baltice și scandinave, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuters notează că zeci de summituri similare din trecut au arătat că cele 27 de state membre ale UE sunt ezitante, dezunite și se luptă să elaboreze un plan coerent pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Europenii ar putea trimite trupe

Înaintea summitului de urgență de la Paris, premierul laburist britanic Keir Starmer a devenit primul lider european care a declarat că țara sa este gata să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.

Starmer, care este așteptat să călătorească la Washington pentru a se întâlni cu Trump săptămâna viitoare, a declarat duminică că Europa se confruntă cu un „moment unic într-o generație” pentru securitatea colectivă a continentului și că trebuie să colaboreze strâns cu Statele Unite.

El a declarat că Marea Britanie este pregătită să joace un rol principal în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv să fie pregătită să pună „propriile noastre trupe pe teren, dacă este necesar”.

„Sfârșitul acestui război, atunci când va veni, nu poate deveni doar o pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”, a scris el în ziarul Daily Telegraph.

La rândul ei, Suedia a declarat luni că nu exclude trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă va fi necesar, după ce prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că este pregătit să trimită trupe.

„În primul rând, trebuie să negociem acum o pace echitabilă și durabilă, care respectă dreptul internațional, care respectă Ucraina și care garantează mai presus de toate că Rusia nu se poate retrage, regrupa și ataca Ucraina sau o altă țară în câțiva ani”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, la postul public de radio Sveriges Radio.

„Atunci când vom avea o astfel de pace, aceasta va trebui menținută, iar pentru aceasta guvernul nostru nu exclude nimic”, a spus ea.

Între timp, tot înaintea summitului de urgență de la Paris, un oficial al președinției franceze a declarat că accelerarea diplomației înseamnă că Europa trebuie să „facă mai mult și mai bine”.

„Credem că, ca urmare a accelerării problemei ucrainene și, de asemenea, ca urmare a ceea ce spun liderii americani, este nevoie ca europenii să facă mai mult, mai bine și într-un mod coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a declarat oficialul reporterilor, sub condiția anonimatului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Două drone au survolat spațiul aerian al R. Moldova

Locul exploziei unei drone rusești, căzută pe un câmp din apropiere de Ceadîr-Lunga, pe 13 februarie.
Locul exploziei unei drone rusești, căzută pe un câmp din apropiere de Ceadîr-Lunga, pe 13 februarie.

Două drone au survolat R. Moldova în noaptea de 16-17 februarie, în timpul unui atac al Rusiei asupra regiunii ucrainene Odesa. Incidentul a avut loc la câteva zile după ce căderea unor drone rusești pe câmpurile de la granița cu Ucraina a dus la mustrarea publică a ambasadorului rus la Chișinău.

Autoritățile moldovene spun că prima dronă a fost identificată de Secția Operațiuni Aeriene a Republicii Moldova la ora 22:45, pe direcția Taraclia - Petrovca. Trei minute mai târziu, o altă dronă a fost observată în spațiul aerian al R. Moldova, pe direcția Burlăceni - Vinogradovca.

Ambele aparate de zbor au părăsit spațiul aerian al R. Moldova la 22:54 pe direcția satului Etulia și, respectiv, la 23:20 pe direcția orașului Ceadîr-Lunga.

Ministerul moldovean de Externe a condamnat, printr-o postare pe X, „încălcarea ilegală a spațiului aerian de către drone ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei”.

Incidentul s-a produs la câtva zile după ce alte două drone rusești au explodat în sudul R. Moldova. Autoritățile moldovene au catalogat incidentul drept „cel mai grav” de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat atunci autoritățile.

Pe 17 februarie, Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului rus, Oleg Ozerov, fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.

Ozerov a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză, spunând că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute.

Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vladimir Plahotniuc, pus pe „roșu” de Interpol

Captură de ecran de pe site-ul oficial al Interpolului, unde Vladimir Plahotniuc este listat ca persoană căutată.
Captură de ecran de pe site-ul oficial al Interpolului, unde Vladimir Plahotniuc este listat ca persoană căutată.

Oligarhul moldovean, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc (59 de ani), care a fugit din țară în vara anului 2019, a fost inclus în lista persoanelor pe numele cărora Interpol a emis o Notificare Roșie.

Interpol a publicat informații despre Plahotniuc, iar din acestea rezultă că el este căutat la nivel internațional în baza a trei dosare penale în baza a trei dosare penale, între care acuzații de formare a unei organizații criminale, fraudă, spălare de bani și abuz de putere.

Anterior, Vladimir Plahotniuc, prin avocații săi, a respins acuzațiile aduse de justiția moldoveană.

O Notificare Roșie este o solicitare adresată de Interpol forțelor de ordine din toată lumea în vederea localizării și arestării provizorie a unor fugari căutați la nivel internațional pentru a fi extrădați. Unor asemenea notificări li se dă curs de Interpol la cererea unei țări membre. R. Moldova este membră a Interpol din 1994. Notificarea Roșie e o alertă internațională, dar nu un mandat de arest.

La 7 februarie, Procuratura Anticorupție anunța despre revizuirea de către Interpol a deciziei sale de acum mai bine patru ani prin care blocase solicitarea Chișinăului de anunțare în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc. Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei la sfârșitul lui ianuarie 2024, pe baza informațiilor acumulate de instituție în dosar.

Poate fi extrădat Plahotniuc?

Depinde unde se află. Notificarea Roșie permite celor aproape 200 de țări membre ale Interpol să identifice și să rețină o persoană căutată la nivel internațional în vederea extrădării.

De la fuga sa din R. Moldova, în 2019, după debarcarea PD de la putere, presa a scris că Plahotniuc ar fi călătorit în mai multe țări, inclusiv în România, SUA, Cipru și Turcia.

Se vehiculează intens că Vladimir Plahotniuc s-ar afla în Ciprul de Nord, un teritoriu nerecunoscut ca țară la nivel internațional. Doar Turcia recunoaște Ciprul de Nord ca entitate statală. Dar în situația în care Ciprul de Nord nu are acorduri de extrădare cu R. Moldova și nu colaborează cu Interpol, predarea lui Plahotniuc ar deveni foarte dificilă, însă nu imposibilă. Extrădarea poate avea loc dacă s-ar implica autoritățile turce sau dacă administrația statului de facto ar forța persoana fugară să părăsească teritoriul Ciprului de Nord.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europenii mai degrabă nu vor fi la masa negocierilor de pace pentru Ucraina, spune emisarul lui Trump

Keith Kellogg, emisar special SUA, la Conferința de securitate de la Munchen, pe 15 februarie.
Keith Kellogg, emisar special SUA, la Conferința de securitate de la Munchen, pe 15 februarie.

Trimisul special pentru Ucraina și Rusia al președintelui SUA a părut să confirme sâmbătă temerile europenilor că vor fi lăsați deoparte la eventuale negocieri de pace pentru încheierea războiului declanșat de Moscova prin invadarea pe scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani.

Întrebat la Conferința de securitate de la Munchen dacă europenii ar trebui să aibă un rol în viitoarele discuții, Keith Kellogg a spus că el face parte „din școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla".

„Prietenilor mei europeni, le-aș spune: intrați în dezbatere, nu plângându-vă că ați putea, da sau nu, să fiți la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporiți cheltuielile [pentru apărare]", a declarat Kellogg.

El a mai spus că vede posibilă încheierea conflictului în cel mult „180 de zile” și a lăsat să se înțeleagă că președintele SUA, Donald Trump, vrea o „soluție” cât mai curând. El a mai spus că eforturile anterioare de a soluționa conflictul au eșuat pentru că au participat prea multe țări, într-un alt indiciu că nu vede un rol important pentru Europa.

Financial Times a relatat tot sâmbătă că administrația președintelui republican Donald Trump a trimis țărilor europene din NATO un chestionar în care trebuie să precizeze cum ar putea contribui concret la menținerea păcii după ce se va ajunge la ea.

Kellogg ar urma să meargă zilele următoare la Kiev și în capitalele țărilor NATO ca să discute înainte de negocieri.

Rămâne neclar cine va participa la ele, dar emisarul american a părut să confirme că Ucraina va avea un loc la masă.

Declarația lui Kellogg a venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe europenii, tot la Munchen, că SUA nu vor ține seama de ei la negocieri, și că trebuie să-și creeze propria armată dacă vor să obțină „respectul” lui Trump.

Zelenski a spus că încrederea europenilor, veche de decenii, că America le va sări în ajutor la nevoie, nu mai este la locul ei.

Vineri, vicepreședintele SUA, JD Vance, a părut să sugereze de la tribuna aceleiași reuniuni de la Munchen că administrația Trump nu va apăra țările europene dacă ele continuă să limiteze drepturile grupărilor care nu le convin - fiind vorba de partidele extremiste de dreapta, ca Alternativa pentru Germania, AfD.

Zelenski a avertizat că țara sa, care depinde în prezent în mare măsură de SUA pentru apărare, nu va accepta aranjamente care contravin intereselor sale naționale.

Bloomberg a relatat sâmbătă că o întâlnire între președinții Rusiei și SUA ar putea avea loc în Arabia Saudită înainte de sfârșitul lunii curente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alţi trei ostatici israelieni au fost eliberaţi sâmbătă de Hamas

Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.
Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ostaticii israelieni Sagui Dekel-Chen, Sasha Troufanov şi Iair Horn au fost eliberaţi, sâmbătă dimineaţă, la Khan Younis. Ei au fost scoşi dintr-o dubă albă de către oameni înarmaţi înainte de eliberarea lor şi înainte de a fi predaţi organizaţiei Crucea Roşie.

Ostaticii au fost aduşi pe o scenă pentru a fi prezentaţi mulţimii şi pentru a rosti câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ruso-israelianul Alexander Troufanov, în vârstă de 29 de ani, argentiniano-israelianul Yair Horn, în vârstă de 46 de ani, şi americano-israelianul Sagui Dekel-Chen, în vârstă de 36 de ani, au fost cu toții capturați în kibbutzul Nir Oz, aflat la marginea Fâșiei Gaza.

Hamas a declarat că cei trei bărbați vor fi eliberați în schimbul celor 369 de deținuți palestinieni, înlăturând temerile că acordul de armistiţiu din 19 ianuarie se va prăbuşi înainte de sfârşitul celor 42 de zile ale procesului.

Inițial, Hamas a declarat că nu va elibera ostatici în acest weekend, acuzând Israelul pentru presupusele încălcări ale încetării focului.

Israelul a spus că, dacă ostaticii nu sunt eliberați până la prânz (ora locală) sâmbătă, va relua atacurile asupra Gazei.

Forțele de Apărare ale Israelului spun că cei trei ostatici sunt acum însoțiți de forțele israeliene.

Într-o declarație de sâmbătă, Hamas spune că eliberarea ostaticilor arată că nu există nicio modalitate de a elibera ostaticii ținuți în Gaza decât prin negocieri și prin aderarea la cerințele acordului de încetare a focului.


Hamas adaugă: „Spunem lumii întregi: «Nu există migrație decât la Ierusalim.»”, un răspuns la sugestia președintelui american Donald Trump de a muta întreaga populație din Gaza în țările vecine.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fostă europarlamentară româncă, numită la conducerea Institutului de Justiție din Chișinău

Ramona Strugariu, în biroul Europei Libere din Chișinău, decembrie 2023.
Ramona Strugariu, în biroul Europei Libere din Chișinău, decembrie 2023.

Institutul Național al Justiției (INJ) de la Chișinău a anunțat, la 14 februarie, că Ramona Strugariu a fost desemnată în postul de director al instituției.

Numirea Ramonei Strugariu, o fostă deputată în Parlamentul European din partea României, a fost aprobată, cu „votul majorității”, de Consiliul INJ, după desfășurarea probei interviului. Pentru acest post au mai candidat Anatolie Munteanu și avocata Natalia Balaban, care însă s-au retras, pe rând, din concurs.

Ramona Strugariu, care a absolvit dreptul la Iași, a fost vicepreședintă a delegației Parlamentului European în Comisia parlamentară de asociere UE – Republica Moldova. Este unul dintre liderii formațiunii politice REPER din România.

Într-un interviu acordat anterior Europei Libere, Ramona Strugariu declara, între altele, că, indiferent de formula guvernamentală de la București, România are obligația să ajute R. Moldova, „lucru care nu s-a întâmplat suficient de bine” în anumite perioade.

De la finele anului trecut și până la numirea Ramonei Strugariu, interimatul funcției de director al INJ a fost exercitat de Ecaterina Popa, șefă a Direcției instruire și cercetare de la aceeași instituție.

INJ funcționează din anul 2007, fiind principala instituție de formare profesională a angajaților din sistemul judecătoresc și de procuratură, inclusiv a magistraților și procurorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”

Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.
Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.

Feroviarii din R. Moldova se declară „foarte dezamăgiți” de atitudinea și felul în care autoritățile au tratat protestele din 14 februarie și revendicările de a achita salariile restante de mai bine de jumătate de an. Potrivit lor, protestele vor continua, dacă guvernarea nu va veni cu soluții.

La 14 februarie, câteva sute de feroviari au protestat la Chișinău, în fața Guvernului, Parlamentului și instituției prezidențiale. Feroviarii au protestat în aceeași zi, și la cele mai importante noduri feroviare din regiuni. Protestatarii, angajați ai companiei de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), au revendicat achitarea salariilor restante.

Feroviarii nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei.

Ei n-au ce mânca”

Ion Zaporojan, liderul federației sindicale a feroviarilor, a comunicat Europei Libere, pe 15 februarie, că protestatarii nu au primit un răspuns clar din partea autorităților în ce privește remedierea problemei cu salariile. Suntem deciși să protestăm în continuare, spune liderul sindical, dar am putea renunța la ele, dacă autoritățile vor întreprinde acțiuni. Ion Zaporojan a spus că protestele vor reîncepe la sfârșitul lunii februarie și ar putea continua în lunile următoare.

„Ei n-au ce mânca”, a afirmat liderul sindical în discuția cu Europa Liberă, referindu-se la situația în care s-au pomenit unii angajați de la CFM. „Am tot fost hrăniți cu promisiuni, iar acum nu a ieșit nimeni în fața noastră [la proteste]”, cu excepția lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), care gestionează și domeniul transporturilor, a susținut Ion Zaporojan.

Feroviarii acuză că statul nu-și onorează obligațiile financiare în ceea ce privește investițiile în infrastructura feroviară și transportul de pasageri. Ei afirmă că, după adoptarea, acum un an, a noului Cod feroviar, valoarea totală a investițiilor statului ar trebui să alcătuiască 480 de milioane de lei. Autoritățile spun, la rândul lor, că aceste fonduri au fost sugerate de experți în unele studii, astfel că nu sunt „reglementate” sau „bătute în cuie.”

Fostul director al CFM, Oleg Tofilat, acum director al Asociației Patronale a Uniuni Transportatorilor și Drumarilor, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile nu înțeleg suficient de bine problemele din transportul feroviar. Potrivit lui, problema curentă a CFM constă în deficitul de lichidități, iar guvernul trebuie să-și asume obligația să facă această „injecție financiară.” Tofilat mai spune că actualul cadru legislativ pentru reglementarea vânzărilor activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat „practic te leagă de mâini și picioare.”

CFM are aproape 5000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1200 de kilometri de cale ferată.

Ce spun autoritățile?

Vicepremierul Vladimir Bolea s-a adresat feroviarilor protestatari pe pagina sa de Facebook, exprimându-și „regretul enorm” că s-au acumulat restanțe care face să sufere familiile feroviarilor. Demnitarul susține că problemele de la CFM s-au acumulat cu anii și că autoritățile caută soluții. El a spus că vor fi vândute active ale CFM care nu mai sunt necesare, sugerând că vor fi operate optimizări. Bolea a dat vina pe „managementul anterior de a lua decizii complicate, dar necesare.”

Șeful interimar al CFM, Serghei Tomșa, s-a adresat și el feroviarilor pe Facebook, enumerând câteva soluții și dând asigurări că, în curând, administrația companiei va veni cu „detalii clare despre următorii pași” și despre etapa în care va începe lichidarea restanțelor salariale.

Agenția Proprietății Publice (APP), care este fondator al CFM, nu a reacționat la protestele feroviarilor. Anterior, însă, a anunțat că a creat o „comisie de cenzori” și un „comitet de audit” pentru „identificarea problemelor companiei.” APP spune că urmărește creșterea transparenței și eficienței CFM.

Vorbind, la 14 februarie, în fața protestatarilor, secretarul de stat la MIRD, Mircea Păscăluță, a declarat că autoritățile sunt angajate, între altele, în discuții cu România și Ucraina pentru a asigura volume de mărfuri transportate pe calea ferată moldoveană, astfel încât să genereze venituri.

Geneza crizei de la CFM

Invitat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Mircea Păscăluță a declarat că volumul mărfurilor transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024 – un volum „derizoriu”.

Mircea Păscăluță dădea asigurări la Europa Liberă că falimentul sau darea în concesiune a CFM nu vor fi admise și că autoritățile sunt în căutarea unei „modalități urgente” de subvenționare a întreprinderii de stat. Din cauza situației complicate de la CFM, în 2024 s-a operat cu optimizări de personal, cu suspendarea unor curse de tren naționale și comasarea anumitor stații. Măsurile au generat economisiri de peste 105 milioane de lei, iar în acest an vor fi aplicate alte acțiuni de optimizare ce vor aduce economisiri estimate la circa 60 de milioane de lei.

Actuala guvernare spune că situația de la CFM s-a creat din cauza investițiilor insuficiente din ultimii 10-15 ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De la 800.000 la 300.000 de lei – CSJ reduce daunele morale pentru șefa Curții Constituționale

Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova.
Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va primi compensații morale de 300 de mii și nu de 800 de mii de lei, așa cum stabiliseră anterior instanțele de la Chișinău. Hotărârea este irevocabilă și a fost emisă la 14 februarie de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Este vorba despre un dosar ce vizează acțiunile ilicite ale procurorilor împotriva Domnicăi Manole din 2016, în perioada în care aceasta era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

Hotărârea CSJ a fost emisă în lipsa părților.

Domnica Manole nu a comentat, deocamdată, hotărârea CSJ. Inițial, ea ceruse despăgubiri în valoare de 1 milion de lei.

Ce a stabilit hotărârea CSJ

Hotărârea CSJ notează că au fost admise recursurile Procuraturii Generale şi ale Ministerului Justiţiei – instituții chemate în instanță de Domnica Manole având drept temei „repararea prejudiciului moral”, cauzat de „acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanţelor judecătoreşti”. Documentul descrie amănunțit, pe aproape 30 de pagini, fondul dosarului și dictează „diminuarea sumei” de la 800.000 de lei la 300.000 de lei, menținând restul prevederilor hotărârilor anterioare ale instanțelor ierarhic inferioare – Curtea de Apel Chişinău (13 iunie 2023) şi Judecătoria Chişinău, sediul Centru (08 februarie 2023).

Completul de trei magistrați de la CSJ a stabilit, între altele, că suma de 800.000 de lei, încasată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, „este una disproporționată în situația juridică analizată.”

Instanța a mai stabilit că despăgubirile trebuie să aibă „efect compensatoriu”, dar nu să constituie „nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.” Judecătorii au mai stabilit că în privința Domnicăi Manole nu au fost comise anumite încălcări procesuale care să justifice acordarea unor despăgubiri mai mari decât în alte situații comparabile juridic.

Pe ce s-a plâns Domnica Manole

Europa Liberă a scris anterior despre etapele examinării dosarului Domnicăi Manole. Reamintim că aceasta reclamase că fusese urmărită penal ilegal în 2016, când încă era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

Ea obligase, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) în contextul în care opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Referendumul așa și nu a mai fost organizat.

Procurorii au acuzat-o că a luat o decizie nedreaptă și, prin urmare, judecătoarea a fost demisă. Acuzatorii de stat au susținut că hotărârea judecătorească luată de Domnica Manole a fost scrisă de Andrei Năstase, liderul de atunci al PDA.

Pretențiile Domnicăi Manole au ajuns într-un dosar abia în 2018. În iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Domnica Manole a declarat atunci că o astfel de decizie ar fi fost imposibilă dacă în R. Moldova nu s-ar fi schimbat guvernarea, în situația în care blocul politic ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate cu Platforma Demnitate și Adevăr) împreună cu Partidul Socialiștilor preluaseră puterea de la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

După ce a fost achitată, Domnica Manole a candidat pentru postul de judecător la Curtea Constituțională (CC). Concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a fost câștigat de Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, însă deputații i-au numit în funcțiile de judecători la CC pe Vladimir Țurcan și Domnica Manole.

În martie 2020, Domnica Manole a devenit președintă a CC, în locul lui Vladimir Țurcan.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele SUA Vance critică guvernele europene pentru că ar limita dreptul la exprimare

JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.
JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.

Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a folosit vineri discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen pentru a critica Europa pentru „cenzurarea” libertății de exprimare. El a mai spus că asta ar fi principala amenințare a Europei, una „internă”, iar despre războiul din Ucraina nu a vorbit.

În mai multe momente ale discursului său, Vance a minimalizat temerile europene de interferență politică din partea Rusiei, adoptând o poziție similară cu cea a președintelui american, Donald Trump. Acesta a contestat, în trecut, semnalele agențiilor de informații americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit de partea sa în alegerile din 2016.

Vance a sugerat că guvernele europene, inclusiv cel al țării în care se afla, Germania, s-ar teme de alegători, cochetând cu anularea alegerilor, după exemplul României.

„M-a frapat faptul că un fost comisar european a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin. El a avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”, a mai spus vicepreședintele SUA.

La sfârșitul anului trecut, România a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale după ce un candidat cu șanse puține, pro-rusul Călin Georgescu, l-a câștigat în mod neașteptat. A fost invocată manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.

JD Vance a făcut referire, la Munchen, la declarația fostului comisar european Thierry Breton, din ianuarie, în care s-a referit la posibilitatea anulării alegerilor din Germania, după ce, în România, Curtea Constituțională a anulat alegerile.

„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar”, a spus Thierry Breton, potrivit unei publicații franceze citată de Europa Liberă România.

„Când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat", a mai spus Vance.

El a adăugat că dacă democrația din România a fost amenințată de o manevră pe net cu doar câteva sute de mii de dolari, atunci n-a fost de la bun început o democrație autentică.

Europa Liberă România a consemnat după discurs reacția unui lider ultranaționalist din partidul AUR, care a fost de acord cu criticile oficialului american. Guvernul de la București nu a comentat imediat acuzațiile.

Fără remarci despre Ucraina

Reuters observă că viitorul Ucrainei se afla în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump și liderul rus, Vladimir Putin, în această săptămână, în care s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, dar Vance nu a abordat deloc acest subiect.

În schimb, el a acuzat Bruxelles-ul pentru amenințarea de a închide rețele de socializare din cauza conținutului instigator la ură, a atacat Germania pentru ceea ce el a descris ca fiind „raiduri” împotriva propriilor cetățeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, a criticat Suedia pentru condamnarea unui activist creștin și a criticat Regatul Unit pentru regresul în ceea ce privește drepturile religioase.

„În întreaga Europă, libertatea de exprimare, mă tem, este în retragere", a spus Vance, criticând în același timp administrația fostului președinte american, Joe Biden, din Statele Unite pentru „cenzura” platformelor de socializare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei cetățeni moldoveni, reținuți pentru că ar fi luptat de partea rusă în estul Ucrainei

Reținerea unuia dintre cei trei cetățeni moldoveni suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina.
Reținerea unuia dintre cei trei cetățeni moldoveni suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina.

Trei cetățeni moldoveni, suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina, au fost reținuți de poliția moldoveană, într-o amplă operațiune internațională, realizată în comun cu instituții de forță de la Kiev, sub egida Europol.

Potrivit poliției moldovene, bărbații sunt originari din Chișinău, Bălți și Ialoveni, și au cu vârste de 32 și 33 de ani.

Din 2014 până în 2023, aceștia ar fi participat la lupte pentru aeroportul din Donețk și capturarea orașului Bahmut, în cadrul fostului grup de mercenari „Wagner”, al batalionului „Somali” și al altor grupuri armate din autoproclamata republică populară Donețk din estul Ucrainei și din Rusia, a precizat poliția ucraineană.

Operațiunea internațională „Avengers” pentru reținerea celor trei suspecți a implicat participarea a peste 200 de ofițeri de poliție din Ucraina și Republica Moldova, în cooperare cu Procuratura Generală de la Kiev și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de la Chișinău.

În cadrul operațiunii desfășurate sub egida Europol și cu sprijinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, au avut loc peste 50 de percheziții care au vizat și alte persoane suspectate de mercenariat, cu vârste între 25-45 de ani, în diferite raioane ale R. Moldova, printre acestea fiind și persoane originare din stânga Nistrului.

În urma perchezițiilor au fost sechestrate documente, telefoane și alte echipamente electronice cu corespondențe, fotografii și înregistrări video, care conțin informații despre recrutare, condițiile de serviciu în grupul „Wagner” și participarea suspecților operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.

Cei trei bărbați reținuți sunt doar primii din cei 85 de cetățeni moldoveni, identificați de unitățile operative ale poliției ucrainene, care ar fi participat la război de partea rusă.

Poliția de la Kiev a mai anunțat că documentează toate faptele privind recrutarea, instruirea, finanțarea și participarea lor în operațiuni militare împotriva Ucrainei.

Potrivit legislației moldovene, participarea în calitate de mercenari la conflicte armate, acțiuni militare sau acte violente îndreptate împotriva ordinii constituționale sau integrității teritoriale a statului se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Feroviarii au ieșit la protest, cerând achitarea uriașelor restanțe salariale

Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.
Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.

Feroviarii din Republica Moldova au ieșit la proteste în capitală și alte localități pentru a cere achitarea uriașelor restanțe salariale și măsuri urgente de redresare a situației critice din sector.

Câteva sute de feroviari s-au adunat mai întâi în fața Guvernului, iar apoi au mers la Parlament și Președinție, cerând autorităților „acțiuni concrete, și nu promisiuni”. Acțiuni de protest urmau să aibă loc și la nodurile feroviare din localitățile Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești.

Federația sindicală a feroviarilor, care a organizat manifestațiile, spune că angajații nu și-au primit retribuția de șase luni, restanțele salariale depășind 190 de milioane de lei.

Cei aproape 5 000 de angajații de la Calea Ferată din Moldova (CFM) amenință să nu revină la muncă, dacă nu vor fi plătite restanțele. În acest caz, un nou protest ar urma să fie organizat pe 28 februarie, a declarat Europei Libere, liderul federației sindicale a feroviarilor, Ion Zaporojan.

Protestatarii solicită, de asemenea, acordarea subvențiilor pentru sectorul feroviar și măsuri pentru stoparea „exodului” angajaților Căii Ferate din Moldova (CFM).

În fața manifestanților adunați la Guvern a ieșit secretarul de stat Mircea Păscăluță, responsabil de domeniul transporturilor la Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. El le-a spus că ministerul, împreună cu managementul de la CFM, analizează „soluții pe termen scurt”, dar nu a oferit detalii.

Directorul interimar al CFM, Serghei Tomșa, a lansat un apel către angajați, vineri, cerându-le să aibă „încredere” că situația gravă de la întreprinderea de stat va fi redresată.

„În curând, vom veni cu detalii clare despre următorii pași și, mai ales, despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”, a scris Tomșa, într-un mesaj pe Facebook.

Șeful de la CFM a recunoscut că angajații întreprinderii trec „printr-o perioadă extrem de dificilă, iar lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el a menționat că „situația actuală a CFM nu este una pe care am creat-o noi” și că „întreprinderea a fost gestionată defectuos ani la rând”.

Potrivit lui, în ultimele luni, CFM și ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au depus eforturi comune pentru a obține sprijin financiar, a eficientiza cheltuielile și a atrage investiții.

„Am accelerat toate acțiunile necesare pentru a redresa CFM”, a mai spus Serghei Tomșa.

Datoriile salariale la CFM au început să se acumuleze din luna august 2024, iar din septembrie a fost introdus un program de lucru de patru zile pe săptămână. Motivul invocat de administrația întreprinderii este scăderea semnificativă a transporturilor de marfă și, respectiv, scăderea veniturilor.

Sindicatul de ramură cere implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile la plată.

O altă revendicare este majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la de la 3.500 la 5.500 de lei.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Zelenski: O dronă rusească a lovit sarcofagul centralei nucleare de la Cernobîl

„Sarcofagul” centralei de la Cernobîl, după atacul din 14 februarie 2025
„Sarcofagul” centralei de la Cernobîl, după atacul din 14 februarie 2025

O dronă rusească cu muniție explozivă a lovit așa-numitul sarcofag - cupola de protecție de deasupra Unității 4 a centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina, unde în aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria umanității.

Atacul a fost anunțat de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care va participa vineri, 14 februarie, la Conferința anuală de securitate de la Munchen.

Potrivit lui Zelenski, deteriorarea sarcofagului este „semnificativă”. Atacul a provocat un incendiu, însă acesta a fost eliminat. Nu sunt raportate victime, a adăugat liderul de la Kiev.

„Fondul de radiații nu a crescut, acesta este monitorizat constant”, a mai spus Zelenski, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru loviturile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.

Reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au confirmat informațiile despre incendiu și au mai spus că nu au fost înregistrate scurgeri de radiații.

În Ucraina funcționează cinci centrale nucleare: Rivne, Hmelnițki, Ucraina de Sud, Cernobîl, parțial dezafectată, și Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie 2022.

Instalațiile nucleare au fost atacate în mod repetat de la începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina. AIEA și comunitatea internațională sunt îngrijorate de posibilitatea scurgerilor de radiații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG