Documentar Radio Moldova: Energia regenerabilă

Ştiri

Sursa imaginii: imagine simbol

Postat de: Golban Ionela

Ştiri / Economic

29 Apr. 2020 / 13:21

Documentar Radio Moldova: Energia regenerabilă

Energia regenerabilă, practic inepuizabilă şi, în acelaşi timp, curată. Vântul, soarele, apele curgătoare sunt sursele naturale de energie, care pot fi din plin explorate şi în Republica Moldova. Cum poate fi produsă energia verde în Republica Moldova şi ce spun specialiştii în domeniu, aflăm din emisiunea „Pe Verde”, realizată de jurnalista Tatiana Bunduchi.

Ivan Rabei, specialist în domeniul energie regenerabile: Energia regenerabilă este inepuizabilă. Dacă utilizăm energia vântului, pentru a produce energie electrică, spre exemplu, vântul va continua să sufle. Dacă ardem 1 kilogram de cărbune pentru a ne încălzi, kilogramul acela trebuie să-l cumpărăm, şi el, eventual, se va termina. Şi asta, de fapt, defineşte energia regenerabilă, practic inepuizabilă şi, în acelaşi timp, curată. Vântul, soarele, energia apelor curgătoare - noi, în Moldova, nu avem foarte multe de acest gen. Şi, totuşi, s-ar putea să fie utilizată energia apelor curgătoare şi la noi, pentru că avem 2 râuri mari – Nistru şi Prut. Şi mai este şi energia geotermală – energia Pământului. Pentru că la o adâncime anumită, la câţiva metri, Pământul are o temperatură constantă. Temperatura este energie şi această energie o putem utiliza. În special, pe timp de iarnă, la încălzirea caselor. Dar, deocamdată, este relativ scumpă.

Bineînţeles, sunt unele opţiuni de energie regenerabilă care pot fi mai ieftine. Şi când spun ieftine, pot să spun şi simple. Pentru că e important pentru oameni - să fie simple. Şi uşor de lucrat cu ele. Mai este şi aspectul care ţine de ecologie. Pentru că noi ştim că sursele tradiţionale poluează şi chestia asta o vedem din ce în ce mai mult, în ultimul timp. De exemplu, schimbarea vremii, care este diferită, de cum era 20 de ani în urmă.

Atâta timp cât avem soare, de ce nu l-am folosi? Şi soarele e în ograda noastră. Nu trebuie să cumpărăm ceva de la cineva. Cu atât mai mult, că putem să avem multă energie doar de la soare. Fără să luăm în consideraţie vântul, care este o altă opţiune pentru anumite locuri. Probabil, că e bine de vorbit şi despre dezavantajele energiei regenerabile. Că vântul nu bate întotdeauna, şi soare tot nu este întotdeauna. Vom avea nevoie să stocăm energia, pe care o obţinem. Ca s-o folosim pe timp de noapte, sau când nu bate vântul sau când nu este soare. Acesta este un dezavantaj al energiei regenerabile. Şi, probabil, o cauză, din care nu sunt până acum implementate pe larg aceste tipuri de energii.

Radio Moldova: Ivan Rabei este la per tu cu energia regenerabilă. A făcut doctoratul la Universitatea Tehnică din Moldova. Colaborează cu EcoVisio - un ONG de mediu din ţară. Împreună promovează energia verde.

Ivan Rabei, specialist în domeniul energie regenerabile: Eu, personal, sunt foarte optimist în sensul acesta. Nu neapărat într-o perioadă scurtă, dar pe perioadă medie, 10-20 de ani, tipul acesta de energie o să fie preluat, utilizat. Pentru că va deveni din ce în ce mai accesibil, din punct de vedere al preţului. Se fac acum foarte multe cercetări în domeniul stocării de energie. Şi atunci când metodele de stocare vor deveni accesibile, atunci vom vedea un bum al energiei regenerabile.

Tot mai des văd colectoare solare pentru încălzirea apei, care sunt foarte eficiente. Şi au o perioadă de răscumpărare relativ bună. Şi panouri fotovoltaice. Văd turbine eoliene, care transformă energia vântului. În special, în partea de nord a republicii sunt turbine, care produc destul de mult. Ar putea să fie mai multe scenarii pe viitor. Oamenii ar putea să devină independenţi din punct de vedere energetic. Să nu mai fie nevoie să cumpere energie de la companii. Ar putea să-şi producă energia proprie. Sau, cel mai probabil, vor apărea comunităţi mici, în care oamenii vor face schimb de energie. Spre exemplu, mie mi s-a terminat energia, dar tu ai în bateriile tale energie, aşi putea s-o cumpăr de la tine sau să-ţi dau mâine..

Alt scenariu ar fi că am putea să folosim reţeaua existentă de energie. Şi ar fi o combinaţie dintre producătorii mici de energie şi producătorii mari sau reţelele de energie. Acesta ar putea fi viitorul. O să vedem.

Radio Moldova:Producerea energiei electrice din vânt sau soare costă mai scump decât cea tradiţională. Suntem puşi în faţa dilemei – ieftin, dar nociv, scump, dar durabil. Lumea progresistă a ales durabilitatea.

Pionieri ai energiei verzi sunt danezii. Aceştea, în 1976, au adoptat o lege care sprijinea industria verde. Prin lege, au fost susţinute cercetările şi dezvoltarea tehnologiilor noi, prin fonduri provenite din taxele pentru utilizarea energiei electrică.

În anii ‘90 ai secolului trecut, majoritatea ţărilor europene au elaborat programe naţionale de promovare a energiilor verzi.

În anul 2001, Uniunea Europeană a adoptat primul act normativ de reglementare în domeniu, denumit şi „Directiva Energiei Regenerabile”.
Documentul stabilea o ţintă de 12% din consumul total de electricitate, provenit din energia verde.

În 2009, prin Directiva privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, UE îşi trasează un obiectiv şi mai ambiţios –20 % de energie verde - până în 2020.

În 2018, adoptă un alt document, cu denumire identică cu cel din 2009, prin care îşi propune către anul 2030 să atingă obiectivul de producere a cel puţin 32 % a energiei verzi.

Radio Moldova: Octav Ivanov este un promotor al utilizării energiei regenerabile. Locuieşte în satul Criva, raionul Briceni şi este membru al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova, organizaţie reprezentativă, instituită în 2010.

Octav Ivanov, membru al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova: Componenta de energie regenerabilă este un element care permite, în primul rând, de a creşte independenţa energetică. În al 2-lea rând, permite de a micşora presiunea asupra mediului înconjurător. Şi, nu în ultimul rând, este un factor care ar permite o gestiune durabilă a localităţilor, o gestiune durabilă a ţării, în întregime, sub aspectul consumului de energie.

Dacă am face o analiză comparativă, am vedea, că noi, în Republica Moldova, avem sursele de energie.

Cele actuale pe care le folosim, sunt fosile. Ele sunt consumabile. Şi într-o perioadă de timp o să apară problema, când omenirea n-o să aibă acces la aceste surse. Şi de aceea, de pe acum, este important să mărim şi independenţa energetică, dar şi cota de energii regenerabile în mixul acesta de consum al nostru. Atât la nivel de ţară, regiune, oraş, sat, cât şi gospodărie personală.

Radio Moldova: Legislația națională, politicile şi strategiile în domeniul energiei și mediului, se dezvoltă, reieșind din angajamentele politice internaționale, asumate de Republica Moldova - Acordul de Asociere RM-UE şi Acordul de la Paris.

În 2007 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Legea energiei regenerabile, care a fost actualizată pe parcurs - în 2010, 2016 şi 2018.

La fel, în 2007 este aprobată Strategia energetică 2020 a Republicii Moldova, care prevede atingerea cotei de 20% de energie regenerabilă, iar în 2013 - Strategia energetică 2030.

Octav Ivanov, membru al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova:

Dacă am lua toate documentele strategice care sunt elaborate la nivel de stat, energia ocupă un loc de bază în aceste programe. Energia este menţionată ca un element strategic şi important pentru stat.

Avem un cadrul legal care a fost dezvoltat destul de consecvent în ultimii ani, care este reflectat şi în Legea eficienţei energetice, legile, care ţin de organizarea modului, în care se gestionează acest complex. Există o abordare a administraţiei publice centrale, dar există şi la nivel raional, şi la nivel de primării sau majoritatea primăriilor. Cadru legal îl avem.

E altă problemă că nu avem instrumente, mecanisme, cu care să implementăm aceste strategii.

În general, la noi, în Republica Moldova, implementarea strategiilor este un punct slab. Avem multe strategii, care au grad foarte mic de implementare în viaţă. Ar fi importante mecanisme concrete de implementare. Principalul - ca oamenii să simtă. Agenţii economici, oamenii, la nivel local, să simtă impactul, efectul acestor schimbări, măsuri de eficienţă energetică.

Radio Moldova: Pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică şi de mediu, în 2015 a fost ratificat Acordul de contribuţie dintre Guvernul Republicii Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acest document le-a oferit autorităţilor administrative centrale şi locale accesul la granturi în valoare de până la 20 milioane de Euro, şi la credite în valoare de 100 de milioane de Euro pentru dezvoltarea proiectelor de eficienţă energetică şi mediu.

Octav Ivanov, membru al Congresului Autorităţilor Locale din Moldova: Dacă ne uităm la acţiunile şi activităţile la nivel naţional, regional şi la nivel local, se realizează foarte multe lucruri. Şi, în primul rând, este foarte activ sectorul asociativ, care prin intermediul diferitor seminare, instruiri îi informează pe oameni, ca ei să cunoască instrumentele, să înceapă a gândi - „verde„. Există conceptul de oraş „verde„. Atunci când începi planificarea la nivel de oraş, de comunitate, iei în consideraţie şi natura, iei în consideraţie toţi factorii, ca prin toate activităţile să fii mai aproape de natură. E important ca abordarea să fie complexă. Când realizăm nişte activităţi, e important să fie şi aspectul de mediu, protecţia mediului, şi aspectul schimbărilor climatice. Pentru că, de consumul de energie este legat direct impactul creşterii de CO2 şi a altor gaze emise în atmosferă, care duc la încălzirea globală şi alte fenomene negative. Este important şi pentru supravieţuirea omenirii şi pentru un trai mai bun. Şi, în afară de aceasta, schimbările climatice au un impact negativ asupra ţărilor care se ocupă cu agricultura, ţărilor în curs de dezvoltare, mai sărace.

Noi suntem direct interesaţi de implementarea acestor tehnologii, de trecerea de la folosirea energiei tradiţionale la una alternativă. Dar alternativa poate fi numai cea legată de natură. Cum ar fi energiile regenerabile.

Radio Moldova: UE a oferit zeci de milioane de euro Guvernului Republicii Moldova pentru implementarea reformelor în sectorul energetic, cu accent pe eficienţa energetică şi energia regenerabilă.

Trecerea la energia verde este o consecinţă directă a suportului acordat în ultimii ani de Uniunea Europeană Republicii Moldova, prin intermediul Proiectului Energie şi Biomasă. În prezent, peste 200 de şcoli, grădiniţe, centre comunitare şi spitale beneficiază de sisteme moderne de încălzire cu biomasă, 48 de grădiniţe şi spitale au instalate panouri solare, iar numărul total al beneficiarilor a crescut până la peste 200,000 de persoane. Eforturile privind racordarea instituţiilor publice la sistemele de încălzire cu biomasă au generat, de asemenea, peste 600 de locuri de muncă noi şi au contribuit la o reducere anuală cu 40,000 de tone a emisiilor de CO2.

Angela Ursachi, primara satului Mateuţi, raionul Rezina: Am reuşit să implementăm câteva proiecte în domeniul energiei regenerabile. Deja am simţit pe pielea proprie rezultatele şi beneficiul acestei energii. Ne interesează foarte mult şi vrem să dezvoltăm această direcţie în localitatea noastră.

Am reuşit să reconstruim grădiniţa de copii din temelie, practic, ţinând cont de toate condiţiile ce ţin de eficienţa energetică. Am izolat termic clădirea, podul, podeaua. Şi în această iarnă am simţit câtă economie poate aduce această izolare termică. Poate, mai mult de 50 de procente.

Dacă anterior în clădire erau 2 sobe, şi se încălzeau 2 dormitoare, acum avem un confort extraordinar, se încălzeşte toată grădiniţa. Este o grădiniţă model în raionul Rezina. Apă caldă la robinete în fiecare grupă, grup sanitar, spălătorie, bucătărie.

Este un confort pe care copiii nu l-au avut până acum.

Din alt proiect, de la programul Naţiunilor Unite, am reuşit să instalăm pe acoperişul grădiniţei cinci panouri solare. Şi toată vara am avut apă caldă la robinete absolut gratis, fără să cheltuim energie. Am achitat energia pentru lunile de vară – doar 500-800 de lei. Comparativ cu anii trecuţi, când se cheltuia pentru energia electrică câte patru mii de lei pentru că se pregăteau bucatele la nişte plite electrice foarte vechi. Încălzirea era, la fel, din energia electrică, şi se cheltuiau alte patru mii de lei. Aşa că în lunile de iarnă cheltuiam opt mii de lei pentru pregătirea bucatelor şi încălzire. Dar vă spun că nu era practic încălzit. Era un dezastru.

Tot cu banii Naţiunilor Unite am reuşit să construim o cazangerie pe biomasă la sediul primăriei. Mai devreme, toamna, iarna era un frig de-ţi îngheţau degetele. Le îngheţa stiloul în mână şi-mi era ruşine să le cer. Era un dezastru. Astfel în vara anului 2016 am început să accesez proiecte.

Primul a fost cazangeria la sediul Primăriei. După care a urmat grădiniţa de copii.

La fel, am reuşit să extindem iluminatul stradal. Dar confortul trebuie să-l dezvoltăm. Să le prestăm oamenilor servicii publice de calitate, ca oamenii să fie mulţumiţi. Dar aceasta costă scump. Aşa că în paralel cu extinderea serviciilor şi calitatea lor, trebuie să căutăm soluţii optime ca să reducem costurile acestor servicii.

RADIO MOLDOVA: Republica Moldova are resurse naturale pentru a produce energie verde, dar duce lipsa expertizei şi a practicilor de implementare. Drept urmare, tranziţia la energia verde în sectorului energetic în ţara noastră depinde în mare măsură de colaborarea cu ţările industrial-dezvoltate, care au experienţă în implementarea noilor tehnologii şi exemple de bune practici. Pentru a uşura dialogul între reprezentanţii localităţilor locale din Republica Moldova şi Germania în ce priveşte sursele de energie regenerabilă şi procesele durabile, ONG EcoVisio, în parteneriat cu câteva organizaţii din Germania, a desfăşurat în 2018 Forumul Energetic Moldo-German. Evenimentul a inclus şi 2 vizite de studiu şi schimb de experienţă în Republica Moldova şi în Germania.

Primara satului Mateuţi Angela Ursachi a făcut parte din delegaţia moldovenească.

Angela Ursachi, prmarul satului Mateuţi, Rezina: Am vizitat oraşul Wolfhagen, care este oraş model pentru implementarea energiei regenerabile. Această localitate are patru staţii eoliene şi un teren de trei hectare cu panouri fotovoltaice. Astfel, că întreg orăşelul este aprovizionat independent cu energie electrică. Se autoaprovizionează. Toate instituţiile publice au apă caldă. Grădiniţele, şcolile. Este ceva deosebit.

Am văzut acolo o staţie pe bio gaz, care încălzeşte toate instituţiile publice din acel orăşel. Proiectul este implementat de primarul care are deja cinci mandate.

Dacă am reuşi să implementăm măcar zece procente din ceea ce am văzut în Germania, va fi un pas înainte pentru 50 de ani.

Întrucât Republica Moldova nu are nici gaze naturale, nici nu este producător de energie electrică, cred că asta este soluţia noastră. Pentru a nu depinde de ţările furnizoare, ar trebui să ne axam mai mult pe energia regenerabilă. Atât în administraţiile publice locale, cât şi în fiecare gospodărie, fiecare familie.

Conform statisticilor, gospodăriile individuale consumă mai mult de 50 de procente din energia importată.

Aşa că dacă oamenii o să-şi schimbe mentalitatea şi o să-şi redirecţioneze priorităţile în domeniul energiei regenerabile, o să fie un plus mare.

Satul Mateuţi este situat la înălţime. Aici este situat cel mai înalt punct din Republica Moldova. Cred că staţiile eoliene ar fi foarte binevenite. Dacă aşi reuşi vreo dată să instalez o staţie eoliană pe teritoriul satului. Din câte am înţeles, ea poate asigura localitatea mea cu energie electrică. Dacă am atinge asemenea rezultate, acesta ar fi apogeul succesului.

Radio Moldova: La sfârşitul lui ianuarie 2020, Republica Moldova s-a angajat să reducă necondiţionat, până în anul 2030, emisiile de gaze cu efect de seră cu 70 % faţă de anul 1990.

Aceste prevederi au fost elaborate pentru Republica Moldova odată cu aderarea la Acordul de la Paris.

Deşi ţara noastră este responsabilă de mai puţin de 0,026 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră, totuşi, suntem afectaţi de încălzirea globală, de rând cu toate ţările. Prognozele arată că sectoarele cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt agricultura, resursele de apă, silvicultura, sănătatea, energetica şi transportul.

Reamintesc, că pentru a menţine încălzirea globală în limitele a 2 grade Celsius faţă de perioada preindustrială, 197 de ţări au semnat Acordul de la Paris.

Pactul ecologic european este parte integrantă a strategiei Comisiei Europene de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Iar obiectivele reafirmă angajamentul nostru internaţional de a pune capăt sărăciei, în mod continuu, peste tot. Ele sunt ambiţioase, în asigurarea că nimeni nu este exclus. Şi, mult mai important, ele ne implică în construirea unei planete mai sigure, mai durabile, mai prospere pentru întreaga omenire.