Curtea a mai precizat că judecătorii constituționali nu pot fi percheziționați, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, reținuți, arestați, trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a plenului CC. Aceștia pot fi însă trași la răspundere penală pentru infracțiunile care nu au legătură cu înfăptuirea justiției constituționale.
„Judecătorii CC nu pot fi traşi la răspundere pentru voturile şi opiniile exprimate în exerciţiul funcţiunii, inclusiv după expirarea mandatului. Curtea a subliniat că această soluție se explică prin necesitatea de a le permite judecătorilor constituționali să pronunțe o hotărâre motivată fără teama de a fi urmăriți penal după încheierea mandatului lor. Beneficiarul imunității funcționale nu este persoana însăși, ci independența instanței. Este o exigență importantă care derivă din însăși natura și calitatea independenței, imparțialității și transparenței judiciare”, se menționează în interpretarea oferită de instituție.
AGORA amintește că pe 20 iunie 2019, fostul președinte al Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, și-a dat demisia. La scurt timp, i-au urmat exemplul și ceilalți judecători de la Înalta Curte. Totul după ce Comisia de la Veneția a constatat că instabilitatea politică din țară „a fost cauzată de acțiunea coordonată la viteza luminii a Partidului Democrat și a Curții Constituționale din 7 iunie 2019”.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.