Juriști, despre tragerea la răspundere a presei pentru știri false: Cazurile trebuie examinate atent, iar răspunderea penală nu este justificată

Juriști, despre tragerea la răspundere a presei pentru știri false: Cazurile trebuie examinate atent, iar răspunderea penală nu este justificată

Cazurile de eventuală penalizare a instituțiilor media care distribuie știri false la subiectul epidemiei cu virusul COVID-19 ar trebui examinate cu maximă atenție, pentru a nu fi îngrădită libertatea de exprimare, iar răspunderea penală în astfel de situații nu ar fi justificată. Astfel au comentat juriștii, la solicitarea Media Azi, propunerea lansată recent de  președintele Igor Dodon privind tragerea la răspundere a presei care promovează falsuri despre coronavirus.

Avocatul Vitalie Zama, care apară jurnaliștii în instanțele de judecată, susține că fiecare caz privind un eventual fals informațional ar trebui să fie „examinat individual pentru a nu îngrădi nejustificat libertatea de exprimare și pentru a nu permite abuzuri”. „Nu cred că se impune răspundere penală în niciun caz. Bun, apare un fake-news. Ar trebui răspundere penală în acest caz? Cu închisoare? Poate sancțiuni pecuniare, dar nicidecum răspundere penală”, a subliniat Vitalie Zama.

În opinia avocatului Vadim Vieru de la Asociația Promo-LEX, statul este obligat să identifice și să pedepsească subiecții care răspândesc știri false, dar cu condiția ca aceste cazuri să fie calificate atent. Și asta pentru a nu admite abuzuri „sub perdeaua pedepsirii persoanelor care răspândesc știri false și, de fapt, să limiteze libertatea de exprimare a presei care critică acțiunile Guvernului în situații de criză, acțiunile președintelui sau ale Comisiei pentru situații excepționale, odată ce aceasta reprezintă o poziție critică a unui jurnalist sau a unui portal de știri”.

Juristul adaugă că toate acțiunile statului, întreprinse în raport cu mass-media, ar trebui să treacă un test – „dacă măsurile de limitare sunt proporționale, legale și necesare într-un stat de drept”.

„De exemplu, o instituție media publică o știre despre faptul că sunt puține teste pentru COVID-19 și informații de la surse exacte nu sunt. Aveți presupuneri că sunt puține teste și publicați această informație, iar subiecții care vor fi responsabili pentru lupta cu asemenea fapte o să considere că ați publicat o știre falsă pe motiv că nu s-a făcut referire la surse oficiale. Dacă se trece asta prin test, de principiu, pedepsirea instituției media o să fie disproporționată și ilegală, din considerentul că problema cu privire la numărul mic de teste este abordată de mai mulți subiecți publici. Într-adevăr, Comisia nu vrea să comunice câte teste are în realitate, deci este o problemă de interes public și importantă în contextul crizei. Chiar dacă nu se face referire la sursă, asta nu poate fi calificat ca știre falsă”, a explicat Vieru.

Amintim că președintele Igor Dodon a spus că autoritățile pregătesc o inițiativă legislativă, astfel încât presa care răspândește știri false sau noutăți care provoacă panica să fie trasă la răspundere penală.

Menționăm că, pe timpul stării de urgență, regim care a fost instituit deja în Republica Moldova, autoritățile pot „introduce reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații”.

Reacții la acest articol
Spațiu rezervat vizitatorilor Agora.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.