Linkuri accesibilitate

Ştiri

Cinci polițiști afgani au murit într-un atac al milițiilor Taliban

O patrulă a forțelor afgane la Helmand
O patrulă a forțelor afgane la Helmand

Cinci polițiști afgani au murit într-un atac al milițiilor Taliban, la un punct de control de lângă o mină de cupru marți, la o zi după ce militanții au decis să reia atacurile împotriva forțelor guvernamentale. Militanții participaseră la o săptămână de „reducerea violențelor” înainte să semneze un acord de retragere a trupelor cu Statele Unite, sâmbătă, la Doha. Dar potrivit unor surse citate de Reuters, militanții au decis să pună capăt neagresiunii în ce privește forțele locale, afgane, continuând să-l respecte în cazul americanilor și altor militari străini. O purtătoare de cuvânt a ministerului afgan de interne a spus că în 24 de ore milițiile Taliban au atacat de 33 de ori forțele afgane din 16 provincii, omorând cinci civili. Ea nu a precizat însă câți membri ai forțelor de securitate afgane au murit.

Vezi ultimele știri

Centrul rus de la Chișinău va mai activa încă cel puțin câteva luni, spune ministrul de Externe

Pe 13 februarie, Ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.
Pe 13 februarie, Ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.

Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a spus miercuri că Centrul Cultural Rus de la Chișinău își va continua activitatea încă cel puțin „câteva luni” până vor fi încheiate toate etapele de denunțare a acordului moldo-rus. Rusia se arată convinsă că instituția va funcționa până în 2026.

Ministrul Popșoi a explicat că instituția își va sista activitatea abia după denunțarea unui acord moldo-rus, semnat în 1998 și ratificat trei ani mai târziu – procedură care va dura „câteva luni” pentru că autoritățile moldovene vor respecta „toate etapele legale” ale dreptul internațional.

„Durata denunțării depinde de viteza cu care va fi depus proiectul la Guvern, apoi Parlament, apoi urmează notificarea părții ruse. E vorba de câteva luni”, a spus ministrul răspunzând la întrebarea Europei Libere după ședința de Guvern din 19 februarie.

Ministrul Popșoi despre închiderea Centrului Cultural rus din Chișinău
Așteptați
Ministrul Popșoi despre închiderea Centrului Cultural rus din Chișinău

Nici o sursă media

0:00 0:00:59 0:00

Pe 13 februarie, Ministerul moldovean de Externe a anunțat că va iniția măsurile pentru sistarea activității Centrului Cultural Rus din Chișinău, cunoscut drept „Casa rusă”, ca răspuns la explozia a două drone rusești pe teritoriul R. Moldova.

Potrivit lui Popșoi, procedura de denunțare va începe „în cel mai scurt timp” prin elaborarea de către Ministerul Culturii (care este responsabil de acest acord) a unui proiect de denunțare, care va fi prezentat Guvernului.

Dacă cabinetul de miniștri va da aviz pozitiv proiectului, atunci acesta va ajunge la deputați, care trebuie să-l aprobe în două lecturi. Abia după aceasta, Ministerul Afacerilor Externe va putea notifica partea rusă privind denunțarea acordului.

Moscova a transmis pe 18 februarie, prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, că autoritățile ruse încă „nu au primit notificare privind denunțarea acordului” din partea Chișinăului, iar centrul ar urma să activeze până „la mijlocul anului 2026”. Zaharova a criticat inițiativa Chișinăului, spunând că închiderea centrului este „manifestare a cursului antirusesc” al autorităților moldovene.

La rândul său, Popșoi a catalogat criticile ruse drept „propagandistice” și a subliniat că autoritățile moldovene „nu au nimic împotriva limbii și culturii ruse”, iar închiderea centrului este legată de activitatea „subversivă” a acestuia, împotriva suveranității R. Moldova.

Acordul din 1998 nu are un termen limită și se prelungește automat la fiecare cinci ani. Următoarea prelungire ar trebui să aibă loc la mijlocul anului 2026.

Potrivit prevederilor documentului, dacă Chișinăul nu mai vrea prelungirea acordului, atunci acesta este obligat să notifice Moscova cu cel puțin jumătate de an înaintea prelungirii automate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski îi răspunde lui Trump, care a pledat pentru alegeri în Ucraina

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul conferinței de presă de la Kiev din 19 februarie 2025.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în timpul conferinței de presă de la Kiev din 19 februarie 2025.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că Donald Trump s-ar afla într-un „spațiu al dezinformării”, răspunzând astfel afirmațiilor președintelui american, potrivit căruia cota de popularitate a lui Zelenski ar fi de numai 4%.

„Din păcate, președintele Trump, pentru care avem un mare respect în calitate de lider al poporului american, trăiește în acest spațiu al dezinformării”, a spus Zelenski la o conferință de presă la Kiev, acuzând Moscova că îl induce în eroare pe liderul de la Washington.

Făcând referire la rezultatele unui sondaj de opinie al institutul KMIS din Kiev, care au fost publicate tot pe 19 februarie, Zelenski a spus că are un nivel de încredere de 57%.

„Dacă cineva vrea să mă schimbe chiar acum - nu va funcționa”, a spus Zelenski.

El a afirmat, de asemenea, că discuțiile între reprezentanții SUA și Rusiei, care au avut loc pe 18 februarie în capitala saudită Riad, ar fi dus la scoaterea Moscovei din izolarea internațională. Totodată, el și-a exprimat nemulțumirea față de ceea ce anumit „relaxarea” poziției SUA față de Rusia. Potrivit lui Zelenski, doar 1% din populația ucraineană sprijină concesiile față de Rusia, fără să numească sursa acestor date.

„Statele Unite l-au ajutat pe Putin să iasă din mulți ani de izolare... Suntem pregătiți pentru orice, iar afirmațiile că 90% din toată asistența vine din partea Statelor Unite - înțelegem că adevărul este puțin diferit, deși suntem cu siguranță recunoscători pentru ajutor. De aceea, aș dori să văd mai mult adevăr din partea echipei Trump, pentru că toate acestea cu siguranță nu au un impact pozitiv asupra Ucrainei, dar au un impact asupra a ceea ce fac ei pentru a-l izola pe Putin”, a spus Zelenski, citat de serviciul ucrainean al RFE/RL.

Președintele american Donald Trump a susținut o conferință de presă pe 18 februarie la reședința sa de la Mar-a-Lago, Florida, în timpul căreia a părut să fi dat vina pe Volodimir Zelenski pentru invazia Moscovei în Ucraina, spunând că a fost „dezamăgit” că președintele ucrainean s-a plâns că a fost exclus de la discuțiile SUA-Rusia din Arabia Saudită pentru încheierea războiului.

„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să-l începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.

Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale președintelui rus Vladimir Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.

Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.

Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.

Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.

Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.

La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul extinde compensațiile la energie pentru întreprinderi

Întreprinderile cu cel mai mare consum de electricitate reprezintă sectorul industrial - 28% din consumul sectorului real al economiei.
Întreprinderile cu cel mai mare consum de electricitate reprezintă sectorul industrial - 28% din consumul sectorului real al economiei.

Guvernul de la Chișinău a extins Programul de compensații la energia electrică pentru întreprinderi până la sfârșitul anului 2025. Bugetul programului este de 300 de milioane de lei și va fi finanțat din fondurile Uniunii Europene.

Potrivit deciziei aprobate în ședința din 19 februarie, guvernul va continua să asigure compensarea a 50% din creșterea tarifului la energia electrică (fără TVA) pentru companiile eligibile. Valoarea maximă a compensației pentru un beneficiar nu va depăși 5 milioane de lei.

Inițial, executivul prevăzuse compensații pentru primele trei luni ale anului.

Totodată, executivul a eliminat unul din criteriile de eligibilitate și anume ca, în 2024, cheltuielile pentru energia electrică să fi reprezentat cel puțin 3% din veniturile întreprinderii.

Modificările vin la o săptămână după expirarea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în legătură cu sistarea livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.

Programul de compensații este destinat mai ales întreprinderilor din sectorul agricol și industria de prelucrare, care folosesc energia electrică în procesul de producție. Scopul acestuia este să sprijine producătorii locali, dar și să tempereze creșterea prețurilor și presiunile inflaționiste generate de scumpirea resurselor energetice.

Întreprinderile cu cel mai mare consum de electricitate reprezintă sectorul industrial - 28% din consumul sectorului real al economiei.

Companiilor din industria alimentară le revine 48% din consumul total al sectorului industrial, iar producătorilor de materiale de construcție (sticlă, ciment, var, articole din beton etc.) - 20%.

Altor activități industriale le revin 8,5%, industriei textile și de pielărie – 6,4%; industriei chimice și petrochimice (inclusiv industria farmaceutică) - 4,3%, industriei constructoare de mașini – 3% din consumul total al sectorului industrial.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Emisarul lui Trump, la Kiev, în vreme ce relațiile cu Zelenski se răcesc vizibil

Emisarul american K. Kellogg la întâlnirea cu președintele polonez Andrzej Duda miercuri, la Varșovia.
Emisarul american K. Kellogg la întâlnirea cu președintele polonez Andrzej Duda miercuri, la Varșovia.

Emisarul special al președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a sosit la Kiev miercuri, la o zi după ce șefii diplomațiilor americană și rusă s-au întâlnit în Arabia Saudită, căzând de acord să reia cooperarea bilaterală și să discute în continuare despre pace în Ucraina.

Kellogg s-a aflat în ultimele zile într-un turneu prin capitalele europene, încercând să afle cum ar putea contribui membrii europeni ai alianței nord-atlantice la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la o înțelegere de pace.

Marți, la Riadh, secretarul de stat SUA Marco Rubio și ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-au întâlnit în premieră, având pe agendă relațiile bilaterale și ajungerea la pace în Ucraina. În paralel, diplomații ruși și americani au discutat tot acolo despre eventuale cooperări economice, iar rușii au anunțat apoi că s-ar prefigura asemenea acțiuni comune în Antarctica.

S-au anunțat de asemenea măsuri pentru reluarea relațiilor diplomatice dintre SUA și Rusia, prin trimiterea de ambasadori, ceea ce potrivit presei semnalează sfârșitul „înghețului” de după invadarea Ucrainei de către Rusia, de la care se vor împlini curând trei ani.

„A avut la dispoziție trei ani”

Discuțiile americano-ruse de la Riadh au fost urmate de o adâncire și mai mare a diferențelor de opinii între președinții Ucrainei și SUA pe tema răspunderii pentru războiul din Ucraina și a căilor de oprire a lui.

În declarații făcute presei americane, Donald Trump și-a repetat dorința de a se întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin în această lună și a ridicat semne de întrebare privind felul cum președintele Zelenski a folosit ajutoarele americane de până acum. „A avut la dizpoziție trei ani”, a spus Trump despre Zelenski, părând să-i reproșeze că nu a făcut eforturi spre pace și chiar că ar fi alimentat războiul.

„Le-am dat cam 350 de miliarde de dolari, iar ei nici măcar nu au facturi despre asta”, a mai spus Trump, care a mai observat, printre altele, că popularitatea lui Zelenski la el în țară este în scădere - o aluzie că ar trebui să permită ținerea de alegeri noi.

Ziare cu informații despre contacte la vârf ruso-americane la o un chioșc din Moscova, la 13 februarie.
Ziare cu informații despre contacte la vârf ruso-americane la o un chioșc din Moscova, la 13 februarie.

„Nu vrem să devenim un centru de materii prime”

Într-un interviu acordat marți presei din Turcia, unde s-a aflat în vizită, Volodimir Zelenski s-a plâns din nou de faptul că Ucraina nu este consultată când se pun la cale discuții ruso-americane despre ea („Noi am aflat din presă”, a spus Zelenski), și a confirmat că a respins un proiect de acord cu SUA despre investiții americane în minerale rare care se găsesc în Ucraina.

„Am spus: acest document nu este gata, nu îl vom semna. Continuați să lucrați la acest document", ar fi declarat Zelenski unor publicații turce după discuțiile purtate marți la Ankara.

„Sunt întotdeauna deschis să investiți în țara noastră, în resursele noastre naturale. Dar dacă trebuie să dăm ceva, trebuie să primim ceva", a mai declarat el, citat de agenția de presă de stat Anadolu.

„Nu vrem să devenim un centru de materii prime pentru niciun continent", a mai spus liderul de la Kiev.

Ostilitățile continuă

Sosirea lui Kellogg la Kiev a avut loc la câteva ore după ce bombardamentele din orașul Odesa din sudul Ucrainei au lăsat peste noapte zeci de mii de oameni fără energie electrică, a declarat președintele Zelenski.

„Cel puțin 160.000 de locuitori din Odesa sunt acum fără căldură și electricitate", a scris el pe social media. „Treisprezece școli, o grădiniță și mai multe spitale au rămas, de asemenea, fără curent sau încălzire."


Guvernatorul regional a declarat că patru persoane au fost rănite, inclusiv un copil.

„Ca urmare a unei lovituri inamice masive asupra unei zone dens populate a orașului, nu există energie electrică, apă și încălzire într-o mare parte a cartierelor rezidențiale", a declarat Ghenadi Truhanov pe Telegram.

El a informat într-o postare separată că 14 școli și peste 500 de case au rămas fără curent electric, adăugând că cel puțin o persoană a fost spitalizată.

Un comunicat al forțelor aeriene a declarat că orașul Odesa a fost lovit de un atac nocturn, adăugând că din 167 de drone, 106 au fost interceptate, în timp ce alte 56 au fost „pierdute” în zonă, fără a provoca pagube.

În ultimii trei ani, Rusia a țintit infrastructura energetică a Ucrainei, precum și orașele și satele acesteia.

În Rusia, guvernatorul regiunii Samara a declarat că dronele rusești au atacat rafinăria de petrol Sizran, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie tot mai mare de atacuri ucrainene asupra infrastructurii energetice rusești.

Ieri, la Riadh, diplomații ruși au spus că s-ar fi vorbit despre un posibil moratoriu asupra atacurilor asupra infrastructurilor energetice în conflictul din Ucraina, dar ele, deocamdată, continuă neabătut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump este „mai încrezător” că se va ajunge la un acord privind Ucraina după discuțiile de la Riad

Președintele american Donald Trump susține o conferință de presă la Mar-a-Lago. (fotografie de arhivă)
Președintele american Donald Trump susține o conferință de presă la Mar-a-Lago. (fotografie de arhivă)

Președintele american Donald Trump a declarat că se simte „mult mai încrezător” că se va ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina după discuțiile purtate la 18 februarie în Arabia Saudită între emisarii americani și ruși.

Trump a făcut comentariile după încheierea discuțiilor de la Riad dintre secretarul de stat american Marco Rubio și alți oficiali americani și o delegație rusă condusă de ministrul de externe Serghei Lavrov.

„Cred că am puterea de a pune capăt acestui război”, a declarat el reporterilor, vorbind la o conferință de presă la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida.

El a declarat că s-ar putea întâlni cu președintele rus Vladimir Putin în această lună și că nu se va opune unei inițiative europene de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, o idee discutată în timpul unui summit european la Paris pe 17 februarie.

„Dacă vor să facă asta, sunt de acord”, a declarat Trump, adăugând că Statele Unite nu intenționează să contribuie cu trupe la niciun contingent trimis în Ucraina pentru a oferi garanții de securitate.

De asemenea, el a respins îngrijorarea Ucrainei cu privire la faptul că a fost lăsată în afara discuțiilor din Arabia Saudită, repetându-și afirmația că, dacă ar fi fost președinte în 2022, ar fi putut încheia o înțelegere cu Rusia pentru a evita invazia.

„Astăzi am auzit, oh, ei bine, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani”, a spus Trump, referindu-se la Ucraina. „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată. Ați fi putut face o înțelegere”.

Trump nu a clarificat ce a vrut să spună, dar a dat adesea vina pentru război pe dorința Ucrainei de a adera la NATO. Experții spun că invazia la scară largă a Rusiei a fost determinată de ambițiile imperiale ale lui Putin, mai degrabă decât de ambiția Ucrainei de a intra în NATO, care a avut puțin sprijin din partea Occidentului la acea vreme.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.

Trump a adăugat că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, spunând: „Nu este o preocupare a Rusiei, este ceva care vine din partea mea și din partea multor alte țări”.

Alți oficiali americani au sugerat că Ucraina ar putea organiza alegeri în urma unui acord de încetare a focului și că acest lucru ar fi „bun pentru democrație”.

Constituția Ucrainei interzice însă organizarea de alegeri în cadrul legii marțiale, care a fost impusă atunci când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022 și care continuă și în prezent, după prelungiri repetate.

Mandatul de cinci ani al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski urma să se încheie în mai 2024, după alegerile din martie, iar Putin a declarat că nu va negocia cu Zelenski deoarece acesta nu ar avea autoritatea de a semna un acord de pace.

La discuțiile de la Riad, primele discuții oficiale la nivel înalt între Washington și Moscova de la invazia din 2022, Rusia și Statele Unite au convenit să înființeze echipe de negociere a unei căi de încheiere a războiului „cât mai curând posibil”, a declarat Rubio.

Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pentru politică externă, a confirmat înțelegerea privind echipele de negociere, dar a declarat că este „dificil” să se vorbească despre o dată pentru o potențială întâlnire Trump-Putin.

Rubio a declarat că Uniunea Europeană „va trebui să fie la masă la un moment dat” din cauza sancțiunilor pe care blocul le-a impus.

Sancțiunile au fost impuse ca urmare a conflictului, a spus el, vorbind într-un interviu cu Associated Press și CNN. „Pentru a pune capăt oricărui conflict, trebuie să existe concesii făcute de toate părțile”.

Rubio a remarcat necesitatea îmbunătățirii modului în care ambasadele SUA și Rusiei „sunt capabile să lucreze” pentru a crea misiuni care să sprijine negocierile de pace, relațiile bilaterale și cooperarea în general.

„Dacă canalele noastre diplomatice sunt întrerupte, va fi foarte dificil să ne angajăm în mod consecvent pe o serie de subiecte, inclusiv unele iritante, care nu au legătură și ar putea deraia discuțiile mai ample privind Ucraina”, a declarat Rubio.

El a făcut apel la o acțiune rapidă pentru restabilirea „normalității” la ambasade, adăugând că ar fi „important să pregătim terenul pentru celelalte două lucruri pe care dorim să le facem”.

Unii lideri europeni, alarmați de schimbarea radicală a politicii americane privind relațiile cu Rusia, se tem că Washingtonul va face concesii serioase și va rescrie acordul de securitate al continentului.

Zelenski, care a amânat până luna viitoare o vizită în Arabia Saudită planificată pentru 19 februarie, a declarat că orice discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice țările europene, inclusiv Turcia - care s-a oferit să găzduiască negocierile.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-a întâlnit marți, 19 februarie, la Ankara cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, în timp ce Kievul încearcă să-și consolideze poziția ca răspuns la discuțiile dintre SUA și Rusia.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan s-a întâlnit marți, 19 februarie, la Ankara cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski, în timp ce Kievul încearcă să-și consolideze poziția ca răspuns la discuțiile dintre SUA și Rusia.

Consilierul american pentru securitate națională, Michael Waltz, a declarat că orice garanție de pace postbelică ar trebui să fie „condusă de Europa”, reluând apelurile oficialilor americani pentru ca aliații europeni să crească cheltuielile de apărare și lăudând Marea Britanie și Franța pentru că „vorbesc despre o contribuție mai puternică la securitatea Ucrainei”.

În timpul summitului din 17 februarie de la Paris, liderii europeni și-au exprimat dorința de a oferi garanții de securitate Ucrainei, dar au avertizat că nivelul acestor garanții se va baza pe participarea Washingtonului în cazul unui acord de pace global.

Franța va găzdui o a doua reuniune la 19 februarie pentru a discuta despre războiul din Ucraina și securitatea europeană. De această dată, vor participa Canada și alte țări europene care nu au fost prezente la summitul de urgență anterior.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noul ministru al Energiei a depus jurământul

Dorin Junghietu (stânga), alături de președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, la ceremonia de depunere a jurământului, la Președinție, 19 februarie 2025.
Dorin Junghietu (stânga), alături de președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean, la ceremonia de depunere a jurământului, la Președinție, 19 februarie 2025.

Noul ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a depus jurământul de învestire miercuri, 19 februarie,  după ce fusese desemnat în ajun de premierul Dorin Recean.

Dorin Junghietu este expert în domeniul gazelor și energiei, are o experiență profesională internațională de peste 16 ani și a coordonat proiecte majore în domeniul energetic, potrivit șefului executivului.

Junghietu preia portofoliul după încheierea stării de urgență în domeniul energetic, care a durat 60 de zile și a fost instituită în Republica Moldova în legătură cu sistarea, la începutul anului, a livrărilor de gaze rusești în stânga Nistrului. Criza energetică din regiunea transnistreană, care a fost aplanată cu sprijinul Chișinăului și al UE, a dus la o majorare bruscă a prețurilor la energie pe malul drept al Nistrului.

Noul ministru l-a succedat pe Victor Parlicov, demis la începutul lunii decembrie pe motiv că nu ar fi asigurat achizițiile de gaze pentru R. Moldova în timp util. În această perioadă, interimatul funcției a fost asigurat de premierului Dorin Recean.

Potrivit șefului guvernului, prioritățile ministrului Dorin Junghietu vor fi consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, asigurarea stabilității și previzibilității în livrările de gaze și energie electrică la tarife avantajoase, precum și accelerarea proiectelor mari de investiții, inclusiv cele legate de energia regenerabilă, eficientizarea energetică și, în special, finalizarea conform termenelor a liniei Vulcănești-Chișinău.

În toamna anului 2024, Dorin Junghietu a câștigat concursul pentru funcția de președinte al Consiliului de administrație al Moldovagaz, însă acționarul majoritar, concernul rus Gazprom, nu a aprobat această schimbare. „Sunt convins că, în aceste condiții, este mai util să beneficiem de experiența domnului Junghietu în calitatea sa de ministru”, a declarat premierul Dorin Recean.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Veronica Dragalin pleacă de la șefia Procuraturii Anticorupție. Deputații nu renunță la comasarea procuraturilor

Veronica Dragalin, la conferința de presă în care și-a prezentat bilanțul activității pentru 2024.
Veronica Dragalin, la conferința de presă în care și-a prezentat bilanțul activității pentru 2024.

Veronica Dragalin și-a anunțat demisia din funcția de șefă a Procuraturii Anticorupție pe 19 februarie, într-un live pe Facebook. Ea spune că a luat această decizie din cauza planurilor guvernării PAS de a unifica procuraturile specializate în combaterea corupției și crimei organizate.

Cererea este adresată procurorului general, Ion Munteanu, care ar urma să o aprobe. „Am depus cererea către procurorul general în speranța că această inițiativă nu va merge mai departe”, a declarat Dragalin, în adresarea de pe Facebook.

„Eu nu pot să rămân în funcție, știind că munca pe care am depus-o și rezultatele pe care le-am obținut ar putea fi anulate de o lege care va face mai greu, dacă nu imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte nivele”, a spus ea.

Te-ar putea interesa și: Procuraturile specializate vor fi comasate, mandatele șefilor vor înceta. Cum se va numi și cu ce se va ocupa noua instituție

Procuroarea crede că, prin această inițiativă legislativă, deputații PAS „transmit mesajul că justiția poate fi influențată din capricii politice”. Ea a îndemnat parlamentarii să nu susțină lichidarea celor două procuraturi specializate.

„Legea propusă de 29 de deputați în Parlament, care propune lichidarea Procuraturii Anticorupție este un atac asupra sistemului de justiție. El subminează progresul pe care l-am făcut, compromite independența justiției și slăbește capacitatea țării noastre de tragere la răspundere penală pe cei care încalcă legea”, a spus Dragalin.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a refuzat să comenteze demisia Veronicăi Dragalin, dar a dat asigurări că autoritățile „vor continua eforturile necesare în vederea eficientizării activității procuraturilor specializate”.

Ea a mai spus că Guvernul și Parlamentul vor ține cont de avizele Procuraturii Generale și Consiliului Suprem al Procurorilor „pentru a înlătura riscurile semnalate” privind proiectul de lege propus de deputații PAS.

Ministra a ținut să precizeze că acesta vizează reorganizarea procuraturilor specializate, și nu comasarea lor, prin crearea unei noi procuraturi.

Deputații nu renunță la proiect: „Nu e despre o persoană”

La o oră distanță după anunțul Veronicăi Dragalin, în Parlament a avut loc a două rundă a consultărilor publice pe marginea proiectului de lege criticat de ea.

Șefa comisiei juridice, deputata PAS Veronica Roșca, a spus că autorii propun Biroului permanent al Parlamentului să-l introducă pe ordinea de zi a ședinței plenare din ziua următoare, 20 februarie. Ea a precizat că, în prima lectură, deputații vor aproba conceptul, iar până la lectura finală, textul va fi îmbunătățit.

Roșca a mai spus că deputații vor solicita opiniile instituțiilor internaționale. Ea a explicat că deputații „conștientizează vulnerabilitățile proiectului” și sunt dispuși să organizeze mai multe consultări.

La rândul său, președintele Parlamentului, liderul PAS Igor Grosu, a declarat că acest proiect „nu este despre o persoană” și a anunțat că deputații sunt hotărâți să construiască o nouă procuratură specializată, care urmează „să facă față amenințărilor fără precedent asupra țării noastre din partea grupărilor criminale și să livreze dreptate pentru oameni”.

„Nu ne jucăm de-a țara, dar apărăm țara”, a scris Grosu pe Facebook.

Mărul discordiei - comasarea procuraturilor

Proiectul de lege privind comasarea a două procuraturi specializate și crearea „Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO)” a fost prezentat de deputatul PAS Igor Chiriac pe 13 februarie. Potrivit proiectului, când va apărea această instituție, mandatele șefilor celor două procuraturi vor înceta de drept.

Pe 18 februarie, în Parlament a avut loc o primă rundă de consultări pe marginea proiectului, la care au participat și conducătorii Procuraturii Anticorupție. În aceeași zi, Procuratura Anticorupție a publicat opinia sa, spunând că noua lege „prezintă un pericol pentru securitatea statului, pentru că va duce la creșterea criminalității, inclusiv corupția la nivel înalt și crima organizată”.

Pe de altă parte, deputații susțin că au venit cu această inițiativă pentru a consolida „eforturile de combatere a corupției și a criminalității organizate”.

Autoritățile o acuză pe Dragalin și instituția pe care o conduce că nu au oprit corupția electorală la alegerile prezidențiale din 2024 și nu au contracarat influența Rusiei în treburile interne ale R. Moldova. De asemenea, guvernanții nu sunt mulțumiți de rezultatele activității Procuraturii Anticorupție.

Veronica Dragalin susține, însă, că eficiența instituției nu poate fi judecată pentru faptul că nu a oprit influența Federației Ruse asupra Republicii Moldova. „Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție, cu 37 de procurori, opri această influență”, a explicat ea.

Dragalin spune că, sub conducerea ei, procuratura a obținut rezultate măsurabile, de exemplu, valoarea bunurilor confiscate a crescut cu 600% și a ajuns la 74 de milioane de lei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încă doi deținuți, eliberați din Transnistria la solicitarea Chișinăului. Unul dintre ei fusese condamnat pentru terorism

Captură de ecran dintr-un reportaj al organelor de forță de la Tiraspol despre atacul lui Alexandr Dimov asupra comisariatului militar din regiune. În imagine, acesta este escortat spre comisariat pentru a explica cum a acționat.
Captură de ecran dintr-un reportaj al organelor de forță de la Tiraspol despre atacul lui Alexandr Dimov asupra comisariatului militar din regiune. În imagine, acesta este escortat spre comisariat pentru a explica cum a acționat.

Așa-zisele autorități transnistrene au eliberat din detenție încă doi bărbați. Unul dintre ei, Alexandr Dimov, din Chișinău, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi încercat incendieze centrul militar din Tiraspol, în 2022.

Informația o fost confirmată Europei Libere de avocatul Vadim Vieru, directorul programului „Drepturile Omului” la asociația Promo-Lex.

Alexandr Dimov a fost reținut pe 18 mai 2022, fiind suspectat că ar fi aruncat două cocktailuri Molotov în centrul de înrolare din Tiraspol, în noaptea de 12 spre 13 mai 2022. Focul a fost stins imediat de pază. Structurile de forță din regiune spuneau că Dimov ar fi acționat la indicația unui „curator” din Chișinău, care ar fi fost colaborator al serviciilor secrete moldovene, și un complice – la fel, din Chișinău.

Pe 24 martie 2023, așa-zisa Curte Supremă de Justiție din Tiraspol l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pentru terorism. În timpul procesului, Dimov și avocatul său ceruseră ca fapta să fie recalificată în act de huliganism.

Cel de-al doilea deținut eliberat este Stanislav Derebcinschi. El a fost arestat la 3 noiembrie 2024, după ce a publicat un mesaj critic în adresa autorităților separatiste pe o rețea de socializare.

Eliberarea deținuților ilegali a fost una dintre condițiile înaintate de Guvernul de la Chișinău pentru tranzitarea gazelor spre regiunea transnistreană. Primii doi, Anton Malîșev și Stanislav Menzarari, au fost eliberați pe 10 februarie.

Malîșev fusese condamnat în Transnistria la 21 de ani de închisoare pentru trafic de droguri. După eliberare, el a fost reținut imediat de poliția moldoveană, deoarece a fost condamnat, anterior, de o instanță din Chișinău la 8 ani de detenție pentru fapte similare și anunțat în căutare.

Menzarari fusese răpit în 2020 de pe teritoriul Republicii Moldova, alături de alți trei bărbați, și acuzat de „spionaj”. Doi dintre ei au fost eliberați în aceeași zi, al treilea – pe 7 aprilie 2023, însă Menzarari a rămas în detenție.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Miniștrii de Externe american și rus au discutat la Riad despre Ucraina. Ucraina nu se bucură

Imagine de la discuțiile americano-ruse la Riad, cu un bodyguard în prim-plan, 18 februarie 2025.
Imagine de la discuțiile americano-ruse la Riad, cu un bodyguard în prim-plan, 18 februarie 2025.

Miniștrii de Externe din Rusia și SUA au avut marți, la Riad, discuții despre relansarea relațiilor bilaterale și rezolvarea conflictului din Ucraina, dar nu s-au anunțat rezultate mari. De la Ankara, președintele Ucrainei a transmis că nicio decizie despre război nu poate fi luată fără țara sa.

La discuțiile din capitala Arabiei Saudite au participat delegații conduse de Serghei Lavrov, ministrul de Externe veteran al Federației Ruse, și Marco Rubio, secretar de stat american instalat în funcție de numai câteva săptămâni.

După discuțiile care au durat patru ore și jumătate, administrația Trump a spus că a căzut de acord cu Rusia să poarte și alte convorbiri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„SUA și Rusia au învățat să se asculte reciproc din nou”, a spus un membru al delegației ruse, anume Kiril Dimitriev, șeful fondului de investiții al Rusiei, iar un alt reprezentant al Kremlinului - că discuții despre Ucraina „vor avea loc la timpul potrivit”.

Departamentul de Stat SUA a spus că Lavrov și Rubio au căzut de acord să discute mai departe despre cooperarea în „chestiuni geopolitice de interes comun”.

Nu s-a anunțat nici vreo dată pentru o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și cel rus, Vladimir Putin, care au vorbit recent la telefon.

„Un apel telefonic urmat de o întâlnire nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”, a declarat Tammy Bruce, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, după întâlnirile din Arabia Saudită.

Diplomații americani au mai spus că se vor forma „echipe” de negociatori pentru rezolvarea conflictului din Ucraina.

În campania electorală, Trump promitea să rezolve conflictul din Ucraina în 24 de ore, dar apoi echipa sa a relativizat acest termen.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a spus că oficialii au convenit să creeze o echipă la nivel înalt care să sprijine discuțiile de pace cu Ucraina și să exploreze „oportunități economice și de investiții care vor apărea în urma încheierii cu succes a conflictului din Ucraina”. De asemenea, s-au înțeles să restabilească personalul ambasadelor din cele două țări după numeroase expulzări reciproce.

El a subliniat că discuțiile au marcat începutul unei conversații și că trebuie depuse mai multe eforturi pe viitor.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, și ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la discuțiile de la Palatul Diriyah, din Riad, din 18 februarie 2025. Între ei, consilierul prezidențial rus, Iuri Ușakov.

Lavrov: Fără soldați NATO, indiferent sub ce steag

Vorbind cu reporterii după întâlnire, primul contact la nivel înalt între Moscova și Washington de la începutul invaziei din Ucraina, ministrul rus de Externe a declarat că conversația a fost „foarte utilă”.

„Nu ne-am ascultat doar, ci ne-am auzit reciproc, și am motive să cred că partea americană a înțeles mai bine poziția noastră”, a spus Serghei Lavrov.

El a mai declarat că Rusia a transmis Statelor Unite că se opune ca orice membru NATO să trimită trupe în Ucraina ca parte a unei încetări a focului, fie sub un steag național, fie sub cel al Uniunii Europene, afirmând: „Acest lucru este inacceptabil pentru noi, desigur”.

Discuțiile din capitala saudită, a scris Reuters, au subliniat ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

Liderii ucraineni și europeni sunt însă îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Volodimir Zelenski și-a anulat o vizită în Arabia Saudită

Aflat în vizită la Ankara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a amânat marți, până pe 10 martie, o vizită pe care urma să o aibă miercuri în Arabia Saudită, în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, sugerând că a dorit să evite „coincidența” cu discuțiile dintre SUA și Rusia.

„Nu am fost invitați la această întâlnire ruso-americană în Arabia Saudită. A fost o surpriză pentru noi, și cred că pentru mulți alții la fel”, a mai spus Zelenski în cea mai aspră declarație din ultimele zile despre tacticile de negociere ale administrației Trump.

El a repetat ceea ce a mai spus în ultimele zile că „decizii despre cum să fie oprit războiul din Ucraina nu pot fi luate fără Ucraina și nici nu pot fi impuse condiții”.

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a spus într-o conferință de presă comună cu Zelenski că „o gazdă ideală pentru posibilele discuții dintre Rusia, Ucraina și America în viitorul apropiat” ar fi chiar țara sa, Turcia, iar liderul ucrainean a spus că discuții menite să pună capăt războiului ar trebui să fie „corecte” și să implice „Europa în sens larg”, inclusiv UE, Marea Britanie și Turcia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

SUA și Rusia se întâlnesc fără Ucraina; Moscova are noi pretenții, legate de NATO

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov (al doilea din stânga), se pregătește să discute cu secretarul de stat SUA, Marco Rubio (centru-dreapta, cu cravată neagră), la 18 februarie 2025.
Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov (al doilea din stânga), se pregătește să discute cu secretarul de stat SUA, Marco Rubio (centru-dreapta, cu cravată neagră), la 18 februarie 2025.

Oficialii americani și ruși s-au întâlnit marți la Riad pentru primele lor discuții privind încetarea războiului din Ucraina, dar și pe teme economice, în vreme ce Moscova a formulat un nou imperativ, anume ca NATO să renege oficial o promisiune de aderare făcută Ucrainei în 2008.

Discuțiile din capitala saudită, scrie Reuters, ilustrează ritmul rapid al eforturilor SUA de a opri conflictul, la mai puțin de o lună după ce președintele Donald Trump și-a preluat mandatul și la șase zile după ce a vorbit la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin.

Liderii ucraineni și europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump ar putea încheia o înțelegere pripită cu Moscova, care să ignore interesele lor de securitate, să recompenseze Rusia pentru invadarea vecinului său și să-l lase pe Putin liber să amenințe Ucraina sau alte țări în viitor.

Criticii spun că echipa lui Trump, excluzând aderarea Ucrainei la NATO și spunând că dorința Kievului de a-și recâștiga toate teritoriile pierdute este o iluzie, a făcut concesii majore în avans. Oficialii americani spun că nu fac decât să recunoască realitatea.

Ucraina spune că niciun acord de pace nu poate fi încheiat în numele său. „Noi, ca țară suverană, pur și simplu nu vom fi în măsură să acceptăm niciun acord încheiat fără noi”, a declarat săptămâna trecută președintele Volodimir Zelenski.

La câteva ore după începerea reuniunii de la Riad, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat reporterilor de la Moscova că „nu este suficient” ca NATO să nu admită Ucraina ca membru.

Ea a spus că alianța trebuie să meargă mai departe, revocând oficial promisiunea făcută la summitul de la București din 2008 că Ucraina va adera la o dată viitoare, nespecificată.

„În caz contrar, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a spus ea. Nu a existat un răspuns imediat din partea membrilor NATO sau a Statelor Unite.

La Riad, trei oficiali americani aflați în prima lună de activitate - secretarul de stat, Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională, Mike Waltz, și trimisul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff - au fost contrapuși unui cuplu de veterani ai diplomației ruse. Ministrul de externe, Serghei Lavrov, ocupă această funcție din 2004, iar Iuri Ușakov este consilierul lui Putin pentru politică externă din 2012.

Alt participant activ din partea rușilor, care a făcut deja mai multe declarații despre posibilitatea reluării legăturilor economice bilaterale, inclusiv în domeniul petrolului, este directorul fondului direct de investiții al Rusiei, Kiril Dimitriev.

Kremlinul a declarat că discuțiile de la Riad ar putea aduce clarificări cu privire la o posibilă întâlnire între Trump și Putin, pe care ambii lideri au declarat că sunt dornici să o aibă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Condiții mai bune de examinare ginecologică pentru femeile din mediul rural

Inaugurarea cabinetului ginecologic de la Centrul de Sănătate Costești. De la stânga la dreapta: Natalia Vița, șefa centrului, Svetlana Nicolaescu, secretară de stat la Ministerul Sănătății și Karina Nersesyan, reprezentanta Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova.
Inaugurarea cabinetului ginecologic de la Centrul de Sănătate Costești. De la stânga la dreapta: Natalia Vița, șefa centrului, Svetlana Nicolaescu, secretară de stat la Ministerul Sănătății și Karina Nersesyan, reprezentanta Fondului ONU pentru Populație (UNFPA) în R. Moldova.

Două sute de cabinete ginecologice din 71 de instituții de asistență medicală primară din R. Moldova au fost modernizate grație sprijinului oferit de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație, Comisia Europeană și Guvernul SUA. Întreaga investiție se ridică la 12 milioane de lei.

Evenimentul de inaugurare a avut loc marți, 18 februarie, la Centrul de Sănătate Costești, și marchează o etapă importantă în eforturile de modernizare a sistemului de sănătate din R. Moldova.

Echipa medicului de familie furnizează serviciile de sănătate reproductivă, asistență natală și post-natală, planificare familiară, precum și screening cervical. Modernizarea sălilor ginecologice din cele 71 de instituții medicale primare le va „oferi acces echitabil la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă pentru toate femeile din R. Moldova”.

„Asistența natală și postnatală este cea mai mare responsabilitate a activității noastre. Consider că dotarea centrelor primare cu echipamentele necesare va facilita oferirea serviciilor medicale de calitate”, a spus, la ceremonia festivă, Natalia Vița, șefa Centrului de Sănătate Costești, raionul Ialoveni, care deservește 13 mii de beneficiari, inclusiv refugiați din Ucraina.

Cele 200 de săli de examinare ginecologice reprezintă 25% din totalul instituțiilor medicale primare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

UE este gata să ajute Kievul și mai mult, îi spune Ursula von der Leyen emisarului SUA

După dvs.: președinta CE și emisarul SUA la întrunirea de marți de la Bruxelles.
După dvs.: președinta CE și emisarul SUA la întrunirea de marți de la Bruxelles.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit marți la Bruxelles cu emisarul SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, pentru a reitera sprijinul Uniunii Europene pentru Kiev, după ce Washingtonul a dat de înțeles că europenii nu vor participa la eventualele negocieri de pace.

Întâlnirea lor, observă dpa, a avut loc în timp ce diplomații de vârf ai Statelor Unite și ai Rusiei au purtat discuții la Riad cu privire la restabilirea legăturilor bilaterale, mai ales pe plan economic și încetarea războiului din Ucraina - fără prezența reprezentanților Kievului sau ai UE.

Von der Leyen „a reiterat faptul că orice soluție trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, susținută de garanții de securitate puternice”, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei.

De asemenea, ea „a exprimat dorința UE de a lucra alături de SUA pentru a pune capăt vărsării de sânge și pentru a contribui la asigurarea păcii juste și durabile pe care Ucraina și poporul său o merită”.

Europa a plătit cel mai mult

Țările UE și Ucraina sunt alarmate de perspectiva ca SUA și Rusia să caute o soluție bilaterală de pace fără Bruxelles și Kiev.

Pentru a accelera procesul de negociere cu Moscova, administrația Trump a schițat un plan despre care se crede că ar exclude primirea Ucrainei în NATO, ar acorda Rusiei concesii teritoriale și ar pune soldați europeni, nu americani, de pază la linia de demarcație în cazul unei înțelegeri de pace.

În timpul întâlnirii cu Kellogg, von der Leyen „a subliniat rolul esențial al UE în asigurarea stabilității financiare și a apărării Ucrainei, cu un angajament total de 135 de miliarde de euro - mai mult decât orice alt aliat”.

„Aceasta include 52 de miliarde de dolari în asistență militară, egalând contribuțiile SUA”, a spus președinta CE.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, îl întâmpină pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea reuniunii informale a liderilor europeni pentru a discuta situația din Ucraina și securitatea europeană, Paris, 17 februarie 2025.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, îl întâmpină pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, înaintea reuniunii informale a liderilor europeni pentru a discuta situația din Ucraina și securitatea europeană, Paris, 17 februarie 2025.

Chestiunea spinoasă a trupelor europene

În diferite capitale europene s-au auzit din nou marți luări de poziție pe tema trimiterii de soldați europeni ca pacificatori în Ucraina, în cazul ajungerii la pace.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, s-a alăturat marți cancelarului Olaf Scholz, calificând drept prematură dezbaterea actuală cu privire la eventuale trupe europene de menținere a păcii în Ucraina.

„Nici un soldat nu va fi trimis în acest război”, a declarat Baerbock pentru postul public de televiziune ZDF, cu puține zile înaintea alegerilor anticipate din țara sa.

Dezbaterea din capitalele europene, amintește dpa, a fost declanșată de anunțul unilateral al președintelui american Donald Trump privind discuțiile de pace cu Rusia pe tema Ucrainei și de remarcile lui Trump și ale altor înalți oficiali americani potrivit cărora trupele americane nu vor fi implicate în asigurarea eventualului acord de pace în Ucraina.

Baerbock a recunoscut marți că „menținerea păcii este o sarcină europeană”, dar a declarat că este mult prea prematur să se dezbată înainte chiar de începerea negocierilor.

Scholz a făcut comentarii similare după o reuniune a liderilor europeni, convenită pentru a discuta posibile contribuții la un acord de pace în Ucraina, care a avut loc luni la Paris, convocată de președintele francez Emmanuel Macron.

La Paris au existat diviziuni cu privire la disponibilitatea țărilor europene de a contribui cu trupe la o posibilă forță de menținere a păcii pentru a asigura orice acord de încetare a focului.

Premierul britanic Keir Starmer s-a declarat de acord să trimită trupe britanice și i-a îndemnat pe alții să se alăture, chiar dacă Scholz a descris întreaga dezbatere drept „iritantă” și „complet prematură”.

Președintele francez Macron a făcut valuri în urmă cu câteva luni, sugerând că trupe franceze și europene ar putea fi trimise în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin 17 instalații petroliere din Rusia au fost atacate în 2025

Consecințele atacului cu drone ucrainene asupra unei rafinării din orașul Kstovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, 29 ianuarie 2025.
Consecințele atacului cu drone ucrainene asupra unei rafinării din orașul Kstovo, regiunea Nijni Novgorod, Rusia, 29 ianuarie 2025.

De la începutul anului 2025, dronele ucrainene au atacat cel puțin 17 instalații ale industriei petroliere din Rusia. Calculele au fost făcute de agenția ASTRA, care scrie cu regularitate despre aceste atacuri, citând locuitori din regiunile rusești și surse proprii.

Potrivit ASTRA, unul din cele mai distrugătoare atacuri a fost efectuat asupra depozitului de petrol „Kristall” din orașul Engels, regiunea Saratov. Aceasta este o întreprindere cu statut federal, responsabilă de stocarea combustibilului pentru baza aeriană militară Engels-2. Depozitul petrolier, atacat la începutul lunii ianuarie, a ars timp de aproape o săptămână. În timpul stingerii incendiului, doi pompieri ai Ministerului pentru Situații de Urgență și-au pierdut viața.

Regiunea Krasnodar ar fi fost cea mai afectată. Cu o zi înainte, stația de pompare a petrolului „Kropotkinskaia” a consorțiului Caspian Pipeline a fost atacată și scoasă din funcțiune. Anterior, rafinăriile Ilsk și Afip, precum și compania Slaveansk-EKO au fost vizate de dronele ucrainene.

În regiunea Rostov, au fost atacate un depozit de petrol din Kamensk și o stație de pompare a petrolului aparținând companiei Transneft-Privolga.

Depozitul de petrol Iuttek din regiunea de frontieră Belgorod a fost atacat în noaptea de vineri, 14 februarie, a informat marți ASTRA.

Dronele au atacat, de asemenea, rafinării de petrol, depozite de petrol și stații de pompare în regiunile Volgograd, Saratov, Reazan, Tver, Nijni Novgorod, Smolensk, Kaluga, Volgograd și Oriol.

Autoritățile ruse confirmă cu regularitate atacurile cu drone asupra regiunilor, iar Ministerul Apărării raportează distrugerea a zeci de UAV-uri ucrainene. Dronele care țintesc și lovesc instalații petroliere sunt, de obicei, raportate de localnici, care publică, de asemenea, fotografii și înregistrări video ale incendiilor.

Autoritățile ucrainene comentează periodic atacurile asupra depozitelor de petrol, menționând că acestea sunt implicate în aprovizionarea armatei ruse de ocupație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fostă membră a CSP, găsită vinovată de „abuz de putere” la concursul pentru funcția de procuror general

Olesea Vîrlan (în sacou alb) în timpul interviului candidaților pentru funcția de procuror general, februarie 2024.
Olesea Vîrlan (în sacou alb) în timpul interviului candidaților pentru funcția de procuror general, februarie 2024.

Fosta membră a Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), Olesea Vîrlan, a fost găsită vinovată de abuz de putere în legătură cu concursul pentru funcția de procuror general din 2024. Judecătoria Chișinău i-a aplicat o amendă de 1.500 de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de 3 luni.

Decizia instanței, anunțată de Procuratura Anticorupție (PA) pe 18 februarie, poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel în termen de 15 zile. Dosarul contravențional împotriva Olesiei Vîrlan a fost instrumentat de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin.

Instanța a confirmat că, în timpul concursului pentru funcția de procuror general din februarie 2024, Vîrlan l-a subestimat în mod deliberat pe unul dintre candidați, Ion Munteanu. Potrivit versiunii procurorilor, ea a acționat în interesul unui alt fost membru al Procuraturii Generale, Andrei Roșca, care s-ar fi supărat pe Munteanu după ce acesta nu a fost de acord să îl facă adjunctul său.

După ce s-a dovedit că unul dintre candidați fusese subevaluat în mod nejustificat, rezultatele concursului câștigat de Octavian Iachimovschi au fost anulate, iar Olesea Vîrlan a renunțat la mandatul său în CSP. În luna mai 2024, Consiliul a organizat un nou concurs, care a fost câștigat de Munteanu.

În decizia instanței se afirmă că Vîrlan nu numai că a subminat încrederea publică în procedura de selecție a procurorului general, ci și în procedura de „pre-vetting” la care a fost supusă. Judecătorul a explicat că, deși a fost evaluată favorabil de către comisie, Virlan a încălcat standardele etice.

În plus, instanța a constatat o încălcare gravă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova, care prevedea că un nou procuror general trebuia să fie ales până la sfârșitul lunii martie 2024, ceea ce nu s-a întâmplat din cauza „comportamentului defectuos și vicios” al fostului membru al CSP.

Anterior, Olesea Vîrlan a declarat că i-a acordat din greșeală lui Munteanu 3,5 puncte, deși planificase să îi acorde un punctaj de 8,5 puncte. Ea a spus că s-a ghidat de lege în acțiunile sale și a fost imparțială. „Nu mă simt bucuroasă că s-au strecurat anumite greșeli în evaluarea efectuată de către mine”, a spus ea într-un comunicat de presă, publicat pe site-ul Consiliului Superior al Procurorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rusia ar fi eliberat un deținut american, înaintea unor discuții cruciale din Arabia Saudită

Un bărbat identificat drept Kalob Byers Wayne, în vârstă de 28 de ani, a fost înfățișat după gratii la Moscova în această lună.
Un bărbat identificat drept Kalob Byers Wayne, în vârstă de 28 de ani, a fost înfățișat după gratii la Moscova în această lună.

În ajunul discuțiilor dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită, Moscova l-a eliberat pe Kalob Wayne Byers, reținut din 7 februarie pentru trafic de droguri, potrivit presei americane și ruse, după un șir de schimburi și eliberări de deținuți efectuate de Moscova în ultimele săptămâni.

Decizia anunțată luni seara târziu, pe 17 februarie, pare a fi o altă măsură menită să reducă tensiunile dintre SUA și Rusia înaintea discuțiilor din Arabia Saudită, în timp ce Washingtonul își intensifică demersurile diplomatice pentru a pune capăt luptelor din Ucraina.

The New York Times a citat un oficial de la Kremlin care a declarat că viitoarele discuții sunt menite să îmbunătățească relațiile bilaterale, „astfel încât anumite evenimente pot fi privite în acest context”.

AP a citat reprezentanți ai lui Byers care au afirmat că bărbatul se află la Ambasada SUA în așteptarea unui zbor spre casă. Potrivit agenției, ar fi vorba de o eliberare și nu de un schimb de deținuți. Numele său a fost, de asemenea, menționat de unele surse ca fiind Kalob Byers Wayne.

O instanță rusă a dispus ca Byers, în vârstă de 28 de ani, să fie plasat în detenție după ce a fost reținut pe un aeroport din Moscova sub acuzația de contrabandă cu droguri. Vameșii au susținut că au găsit marmeladă cu canabis în bagajul său.

Potrivit unui mesaj al instanței postat pe Telegram, el se confruntă cu o acuzație care presupune o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani.

Arestarea a avut loc la câteva zile după un schimb de deținuți între SUA și Rusia, pe care Casa Albă l-a descris drept un semn al unui dezgheț diplomatic și un pas spre încheierea războiului din Ucraina.

Statele Unite și alte guverne occidentale au acuzat guvernul președintelui Vladimir Putin că arestează cetățeni ai țărilor occidentale pe baza unor acuzații inventate sau exagerate și îi ține ca „ostatici” pe care îi poate elibera la schimb cu Statele Unite și alte țări.

Discuțiile dintre SUA și Rusia de pe 18 februarie din Arabia Saudită sunt privite ca fiind controversate de către aliații Americii, care se tem că Washingtonul ar putea încheia o înțelegere cu Moscova de natură să submineze preocupările de securitate ale Ucrainei și ale Europei în general.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat reporterilor la Abu Dhabi, unde a efectuat o vizită în cadrul unui turneu în Orientul Mijlociu, că țara sa nu va participa la discuții.

Zelenski a declarat anterior că Kievul nu a fost invitat la reuniune și că, în orice caz, consideră că negocierile privind Ucraina fără Ucraina nu au niciun sens.

„Nu putem recunoaște niciun acord despre noi fără noi”, a declarat Zelenski reporterilor în capitala Emiratelor Arabe Unite.

„Și nu vom recunoaște astfel de acorduri”, a adăugat Zelenski, care a călătorit spre Turcia după oprirea sa în Emiratele Arabe Unite.

Trimisul președintelui SUA pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a declarat reporterilor că nimeni nu îi va impune lui Zelenski un acord de pace și că el și poporul ucrainean vor fi cei care vor lua această decizie.


„Nimeni nu va impune [un acord de pace] unui lider ales al unei națiuni suverane”, a declarat Kellogg.

Anterior, Kellogg a provocat rumoare atunci când a afirmat că Europa ar putea să nu fie „la masă” dacă Statele Unite vor organiza negocieri pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. El a precizat ulterior că, chiar dacă Europa nu ar fi „la masă”, opiniile sale ar fi luate în considerare.

Secretarul de stat Marco Rubio - care va conduce delegația americană în Arabia Saudită - a reluat aceste remarci, afirmând că Ucraina și alte națiuni europene vor fi incluse în orice sesiune de negocieri semnificative, dacă și când acestea vor avea loc.

La 16 februarie, președintele american Donald Trump a declarat, de asemenea, că Zelenski „va fi implicat” în orice negocieri de pace, fără a oferi detalii.

Agenția Bloomberg, citând oficiali anonimi, a relatat la 16 februarie că Trump dorește să asigure o încetare a focului până la Paște, care anul acesta se sărbătorește pe 20 aprilie atât pentru bisericile occidentale, cât și pentru cele ortodoxe.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov și consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Ușakov, au sosit la Riad în seara zilei de 17 februarie pentru a lua parte la discuțiile cu omologii lor americani.

Statele Unite vor fi reprezentate, de asemenea, de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și de trimisul special Steve Witkoff, a confirmat Departamentul de Stat.

Kellogg nu este programat să participe la întâlnirile din Arabia Saudită, dar Zelenski a declarat că acesta va vizita Ucraina pe 20 februarie.

„Vreau să viziteze linia frontului cu mine [...] Ne vom întâlni cu [șeful armatei ucrainene Oleksandr] Sîrski și poate cu câțiva comandanți de brigadă”, a declarat Zelenski.

Kievul a declarat că vizitele lui Zelenski în regiune au ca scop impulsionarea relațiilor economice și că nu există planuri de a se întâlni cu oficiali americani sau ruși.

Liderul ucrainean urmează să călătorească în Arabia Saudită la 19 februarie pentru discuții economice, potrivit Kievului.

Mihailo Podoleak, un consilier principal al lui Zelenski, a declarat că nu există planuri ca reprezentanții ucraineni să participe la discuțiile dintre SUA și Rusia.

Zelenski a afirmat că nu se va angaja în negocieri înainte de a se întâlni cu aliații, inclusiv cu liderii europeni, pentru a dezvolta o strategie.

Într-un semn al sprijinului bipartizan din partea Senatului SUA, Jeanne Shaheen - democrata care conduce Comisia pentru relații externe a Senatului - republicanul Thom Tillis și democratul Michael Bennet au încheiat o vizită la Kiev și în alte orașe, pe 17 februarie.

„Este mai important ca niciodată ca Statele Unite să rămână ferme alături de Ucraina”, a declarat Bennet.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Construcția liniei Vulcănești-Chișinău s-a extins în raionul Cimișlia

La șantierul din raionul Cimișlia va activa, începând cu săptămâna viitoare, o echipă de specialiști din Turcia.
La șantierul din raionul Cimișlia va activa, începând cu săptămâna viitoare, o echipă de specialiști din Turcia.

Șantierul de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-a extins luni, 17 februarie, în raionul Cimișlia, la aproape un an de la lansarea lucrărilor de construcție. Autoritățile anunță că numărul muncitorilor a fost suplinit, iar proiectul a fost finalizat în proporție de 50%.

Ministerul Energiei a anunțat, pe 17 februarie, că lucrările de excavare a gropilor de fundație pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-au extins în zona localității Cenac din raionul Cimișlia, iar numărul echipelor de muncitori a fost suplinit.

Totodată, săptămâna viitoare încă o „echipă de specialiști din Turcia” va ajunge în R. Moldova și va continua lucrările în raionul Cimișlia. Lucrările se mai desfășoară în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul (satul Borceag) și Taraclia.

Potrivit ministerului, lucrările de construcție sunt realizate în volum de 22%, iar progresul general al implementării proiectului (care include și proiectare, furnizarea materialelor de construcție etc.) este de circa 50%.

Linia Vulcănești-Chișinău are ca scop interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, ocolind regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025.

Deși proiectul a fost inițiat în 2020, lucrările de construcție a liniei au fost lansate efectiv în luna aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania indiană KEC International Limited.

La lansarea lucrărilor, președinta Maia Sandu declara că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.

Mai recent, progresul lucrărilor a fost discutat de premierul moldovean Dorin Recean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul unei ședinței din 16 ianuarie, care a avut loc la Guvern. Recean că proiectul este unul „de importanță strategică” în asigurarea securității energetice a țării și a cerut urgentarea lucrărilor.

Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Papa Francisc rămâne internat în spital cu bronșită. Medicii i-au schimbat tratamentul

Oamenii stau lângă statuia regretatului Papă Ioan Paul al II-lea în fața Spitalului Gemelli, unde Papa Francisc este internat pentru a continua tratamentul pentru bronșită, în Roma, Italia - 16 februarie 2025.
Oamenii stau lângă statuia regretatului Papă Ioan Paul al II-lea în fața Spitalului Gemelli, unde Papa Francisc este internat pentru a continua tratamentul pentru bronșită, în Roma, Italia - 16 februarie 2025.

Papa Francisc urmează să se afle mai multe zile în spital, a spus Vaticanul luni, 17 februarie, adăugând că medicii de la spitalul Gemelli din Roma au fost nevoiți să-i schimbe tratamentul, din cauza unei „situații clinice complexe”.

Serviciul de presă al Vaticanului a spus că rezultatul testelor efectuate în ultimele zile au relevat nevoia unui nou tratament, din cauza evoluției bronșitei de care suveranul pontif suferă, a scris Reuters.

„Toate testele efectuate până în prezent indică o imagine clinică complexă, care va necesita o perioadă adecvată de spitalizare”, se mai spune în comunicatul emis luni.

În vârstă de 88 de ani, Papa se confruntă cu bronșită de mai bine de o săptămână, fiind internat vineri, 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma.

Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a spus că pontiful „este într-o stare bună”. El nu a precizat dacă papa suferă de o infecție bacteriană sau virală, dar a spus că o actualizare a stării sale de sănătate va fi emisă pe parcursul zilei de luni, 17 februarie.

Medicii pontifului i-au recomandat anterior odihnă completă, fapt pentru care Papa Francisc nu a mai putut susține rugăciunea săptămânală de duminică pentru pelerinii din Piața Sfântul Petru și nici să conducă o masă specială pentru artiști cu ocazia Anului Jubiliar al Bisericii Catolice.

Duminică, 16 februarie, Vaticanul descria starea lui ca fiind „stabilă”.

În timp ce se afla în spital în weekend, papa a continuat să-i sune aproape zilnic pe membrii unei parohii catolice din Gaza, a transmis televiziunea italiană Mediaset.

Unul dintre membrii parohiei a spus că Francisc a sunat atât vineri, cât și sâmbătă și era „în stare bună”, dar suna „puțin obosit”.

Vaticanul a anulat și vizita papei la studiourile de film Cinecitta din Roma, programată pentru luni.

„Mulțumesc pentru afecțiunea, rugăciunea și apropierea cu care mă însoțiți în aceste zile”, a scris papa pe X duminică.

În 2023, Francisc a avut un caz grav de pneumonie, părăsind spitalul după 3 zile și recunoscând diagnosticul după externare, a notat AP. El a fost atunci internat de urgență, după ce a avut dificultăți de respirație și o durere ascuțită în piept.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

CEC cere să fie lichidate patru partide, inclusiv unul condus de un susținător al invaziei ruse în Ucraina

Alexandr Kalinin, susținător al invaziei ruse în Ucraina și liderul Partidului Regiunilor, a rămas fără cetățenia R. Moldova, după ce i-a fost retrasă în noiembrie 2023.
Alexandr Kalinin, susținător al invaziei ruse în Ucraina și liderul Partidului Regiunilor, a rămas fără cetățenia R. Moldova, după ce i-a fost retrasă în noiembrie 2023.

Comisia Electorală Centrală (CEC) a cerut luni, 17 februarie, Ministerului Justiției să dizolve patru partide din R. Moldova și să limiteze activitatea altor două pentru încălcări repetate privind depunerea rapoartelor financiare. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni.

Cele patru formațiuni sunt: Partidul Oamenilor Muncii, condus de Serghei Toma; Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, condus de Vladimir Ţurcan; Partidul Conservator, condus de Natalia Nirca, și Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin.

Politicianul pro-rus Kalinin a rămas, în 2023, fără cetățenia R. Moldova, care i-a fost retrasă printr-un decret al Maiei Sandu. El este anchetat de procurorii moldoveni pentru propaganda războiului după ce a publicat, pe paginile sale de pe rețelele de socializare, zeci de video-uri, potrivit cărora, organizează campanii de sprijin pentru militarii ruși și grupările militare pro-ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate.

Autoritatea electorală a spus, într-un comunicat din 17 februarie, că cele patru partide nu au prezentat rapoartele financiare pentru primul semestru a anului 2024, în condițiile în care activitatea partidelor a fost limitată pentru neprezentarea anterioară a rapoartelor financiare pentru anul 2023.

CEC a amintit că partidele care admit încălcări similare cu cele pentru care le-a fost limitată activitatea riscă să fie dizolvate. Este și cazul Partidului „Șansă”, condus de Alexei Lungu și afiliat fugarului Ilan Șor, dizolvarea căruia a fost cerută de CEC la începutul lunii februarie.

„Șansă” este și primul partid din R. Moldova al cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.

Totodată, CEC a cerut Ministrului Justiției să limiteze pe o perioadă de șase luni activitatea a două partide care au prezentat rapoarte financiare pentru anul 2024. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, condus de Victor Morev și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, un alt partid afiliat lui Ilan Șor, condus de Alexandru Beschieru.

Câteva săptămâni mai devreme, CEC a sesizat Ministrul Justiției pentru limitarea activității Partidului Renaștere, afiliat și el oligarhului fugar.

În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zero cereri pentru cultivarea cânepii industriale 

Guvernul a aprobat în noiembrie 2024 proiectul de hotărâre prin care se permite cultivarea cânepii industriale pentru producerea de semințe, fibre, ulei.
Guvernul a aprobat în noiembrie 2024 proiectul de hotărâre prin care se permite cultivarea cânepii industriale pentru producerea de semințe, fibre, ulei.

Niciun agricultor nu a depus încă cerere la Comitetul de control asupra drogurilor pentru permisiunea de a cultiva cânepă industrială la primăvară. Impedimentul pe care îl invocă e că trebuie să aibă deja un contract de vânzare a recoltei.

Guvernul a dat undă verde la cultivarea cânepii industriale în noiembrie 2024. Noile reglementări prevăd că producătorul trebuie să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor din subordinea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale pentru a obține o autorizație.

Cererile trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii, actelor ce dovedesc deținerea legală a terenului agricol și contractelor de valorificare a producției în industrie sau în alimentație.

Contractul de valorificare este obligatoriu pentru ca autoritățile să poată urmări traseul producției și astfel să se evite „confuziile sociale” legate de cânepă, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului. Dar acesta pare să fie un impediment pentru agricultorii care vor să cultive cânepă industrială.

„În R. Moldova nu sunt producători, procesatori care să prelucreze cânepa. Nu avem pe nimeni care să decorticheze semințele”, a spus Europei Libere reprezentantul Asociației câneparilor din R. Moldova, Alexandru Brătuțel.

El admite că, din această cauză, în această primăvară și nici în anii următori, nimeni nu va planta cânepă. Potrivit lui, acum e perioada în care agricultorii ar trebui să-și pregătească actele ca să poate semăna cânepă în lunile aprilie-mai.

De asemenea, în opinia lui Brătuțel, agricultorii trebuie să depună prea multe eforturi birocratice ca să poată crește cânepă industrială.

Lista de întrebuințări ale cânepii ar putea fi extinsă

De partea cealaltă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că există interes din partea agricultorilor și urmează să fie organizate, prin intermediul Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, trei seminare cu experți internaționali despre tehnologia de cultivare a cânepii industriale.

Secretarul de stat al ministerului de resort, Vasile Șarban, spune că au parvenit chiar și demersuri pentru subvenționarea cânepii industriale, chiar dacă abia a fost permisă cultivarea acesteia.

Responsabilul s-a arătat surprins de argumentul invocat de Asociația Câneparilor, întrucât asociațiile de profil ar fi fost implicate în procesul de modificare a cadrului normativ și nu au pus atunci problema contractului de valorificare.

Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare
Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

„Orice producător de ulei din Moldova poate să extragă ulei și din semințe de cânepă. Dacă cineva se avântă să producă semințe de cânepă pentru ulei, trebuie să știe deja unde le va vinde”, a răspuns Șarban.

El afirmă că ministerul urmează să vină cu noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă. Acum, de exemplu, ea nu poate fi produsă pentru biomasă.

„Să fie folosită și la plastic, și la combustibil. Dar trebuie să dezvoltăm industria, pentru că plantarea cânepii industriale este nimic fără industrie”, a spus Europei Libere Vasile Șarban.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Putin își trimite ministrul de externe și un consilier să se întâlnească cu oficiali SUA în Arabia Saudită

Ministrul de Externe Lavrov (dreapta) și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, într-o fotografie din noiembrie 2020.
Ministrul de Externe Lavrov (dreapta) și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, într-o fotografie din noiembrie 2020.

Președintele rus, Vladimir Putin, își trimite ministrul de externe și un consilier de la Kremlin să se întâlnească marți cu oficiali americani în Arabia Saudită pentru a discuta despre restabilirea relațiilor și posibile discuții pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Reuters amintește că președintele american Donald Trump a declarat miercuri, după o convorbire telefonică cu Putin, că vor începe imediat discuțiile menite să pună capăt războiului din Ucraina și că au discutat, de asemenea, despre Orientul Mijlociu, energie, locul dolarului american în tranzacțiile globale și inteligența artificială.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, era așteptat în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu oficiali ruși, alături de Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, și Steve Witkoff, emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Serghei Lavrov, ministrul de externe al lui Putin din 2004, și Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al Kremlinului, vor zbura la Riad la cererea lui Putin.

„Ei sunt așteptați să aibă marți o întâlnire cu omologii lor americani, care se va concentra în primul rând pe restabilirea întregului complex al relațiilor ruso-americane”, a declarat Peskov.

„Întâlnirea va fi, de asemenea, consacrată pregătirii unor posibile negocieri privind reglementarea ucraineană și organizării unei întâlniri între cei doi președinți”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Peskov a refuzat să comenteze un raport Reuters potrivit căruia Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, se va întâlni, de asemenea, cu delegația americană.

De asemenea, el a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă Putin și Trump se vor întâlni față în față în Arabia Saudită la sfârșitul acestei luni.

Ucraina nu va participa în această săptămână la discuțiile din Arabia Saudită dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina, a declarat tot luni președintele Volodimir Zelenski.

„Ucraina nu va lua parte. Ucraina nu are cunoștință de așa ceva", a declarat el reporterilor în timpul unui briefing video din Emiratele Arabe Unite, unde se află într-o vizită de stat.

„Ucraina consideră că orice negocieri privind Ucraina fără Ucraina sunt negocieri fără rezultat și nu putem recunoaște ... nici un acord despre noi fără noi”, a mai spus președintele.

Zelenski a adăugat că va vizita Arabia Saudită miercuri, într-o vizită plănuită din timp, fără legătură cu ultimele contacte referitoare la războiul declanșat de ruși împotriva țării sale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Liderii europeni se îndreaptă spre Paris: Rusia nu trebuie recompensată prin negocieri de pace

Liderii multor țări europene au fost la Paris săptămâna trecută, la un summit AI. Acum, unii revin acolo, pentru o reuniune de urgență pe tema Ucrainei.
Liderii multor țări europene au fost la Paris săptămâna trecută, la un summit AI. Acum, unii revin acolo, pentru o reuniune de urgență pe tema Ucrainei.

Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat că liderii europeni vor discuta luni, la Paris, cum să prevină ca eventualele negocieri de pace privind Ucraina să sfârșească prin a recompensa agresiunea rusă.

„Un război de agresiune nu poate fi recompensat, nu putem încuraja pe alții să lanseze războaie de agresiune”, a declarat el într-un interviu acordat postului de radio spaniol Onda Cero.

„Eu sunt convins, în aceste moment, că Putin va continua să atace și să bombardeze Ucraina. Așa că nu văd pacea la orizont în acest moment”, a adăugat el, citat de Reuters.

Albares a vorbit înaintea unui summit de urgență al liderilor europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, găzduit de președintele francez Emmanuel Macron pe tema războiului din Ucraina. Summitul a fost convocat după ce oficialii americani au sugerat că Europa nu va avea nici un rol în nici o discuție privind încheierea conflictului.

Președintele american Donald Trump a uimit aliații europeni din NATO și Ucraina săptămâna trecută când a anunțat că a avut o convorbire cu președintele rus Vladimir Putin fără să se consulte cu aceștia și că va începe un proces de pace.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a sosit luni în Arabia Saudită înainte de discuțiile așteptate cu oficialii ruși, care vizează încetarea războiului de aproape trei ani din Ucraina purtat de Moscova.

Marco Rubio sosind în capitala saudită Riyadh la 17 februarie.
Marco Rubio sosind în capitala saudită Riyadh la 17 februarie.

Președintele francez Emmanuel Macron urma să găzduiască lideri din Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, care vor reprezenta țările baltice și scandinave, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Reuters notează că zeci de summituri similare din trecut au arătat că cele 27 de state membre ale UE sunt ezitante, dezunite și se luptă să elaboreze un plan coerent pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Europenii ar putea trimite trupe

Înaintea summitului de urgență de la Paris, premierul laburist britanic Keir Starmer a devenit primul lider european care a declarat că țara sa este gata să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.

Starmer, care este așteptat să călătorească la Washington pentru a se întâlni cu Trump săptămâna viitoare, a declarat duminică că Europa se confruntă cu un „moment unic într-o generație” pentru securitatea colectivă a continentului și că trebuie să colaboreze strâns cu Statele Unite.

El a declarat că Marea Britanie este pregătită să joace un rol principal în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv să fie pregătită să pună „propriile noastre trupe pe teren, dacă este necesar”.

„Sfârșitul acestui război, atunci când va veni, nu poate deveni doar o pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”, a scris el în ziarul Daily Telegraph.

La rândul ei, Suedia a declarat luni că nu exclude trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă va fi necesar, după ce prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că este pregătit să trimită trupe.

„În primul rând, trebuie să negociem acum o pace echitabilă și durabilă, care respectă dreptul internațional, care respectă Ucraina și care garantează mai presus de toate că Rusia nu se poate retrage, regrupa și ataca Ucraina sau o altă țară în câțiva ani”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, la postul public de radio Sveriges Radio.

„Atunci când vom avea o astfel de pace, aceasta va trebui menținută, iar pentru aceasta guvernul nostru nu exclude nimic”, a spus ea.

Între timp, tot înaintea summitului de urgență de la Paris, un oficial al președinției franceze a declarat că accelerarea diplomației înseamnă că Europa trebuie să „facă mai mult și mai bine”.

„Credem că, ca urmare a accelerării problemei ucrainene și, de asemenea, ca urmare a ceea ce spun liderii americani, este nevoie ca europenii să facă mai mult, mai bine și într-un mod coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a declarat oficialul reporterilor, sub condiția anonimatului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Două drone au survolat spațiul aerian al R. Moldova

Locul exploziei unei drone rusești, căzută pe un câmp din apropiere de Ceadîr-Lunga, pe 13 februarie.
Locul exploziei unei drone rusești, căzută pe un câmp din apropiere de Ceadîr-Lunga, pe 13 februarie.

Două drone au survolat R. Moldova în noaptea de 16-17 februarie, în timpul unui atac al Rusiei asupra regiunii ucrainene Odesa. Incidentul a avut loc la câteva zile după ce căderea unor drone rusești pe câmpurile de la granița cu Ucraina a dus la mustrarea publică a ambasadorului rus la Chișinău.

Autoritățile moldovene spun că prima dronă a fost identificată de Secția Operațiuni Aeriene a Republicii Moldova la ora 22:45, pe direcția Taraclia - Petrovca. Trei minute mai târziu, o altă dronă a fost observată în spațiul aerian al R. Moldova, pe direcția Burlăceni - Vinogradovca.

Ambele aparate de zbor au părăsit spațiul aerian al R. Moldova la 22:54 pe direcția satului Etulia și, respectiv, la 23:20 pe direcția orașului Ceadîr-Lunga.

Ministerul moldovean de Externe a condamnat, printr-o postare pe X, „încălcarea ilegală a spațiului aerian de către drone ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei”.

Incidentul s-a produs la câtva zile după ce alte două drone rusești au explodat în sudul R. Moldova. Autoritățile moldovene au catalogat incidentul drept „cel mai grav” de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat atunci autoritățile.

Pe 17 februarie, Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului rus, Oleg Ozerov, fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.

Ozerov a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză, spunând că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute.

Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vladimir Plahotniuc, pus pe „roșu” de Interpol

Captură de ecran de pe site-ul oficial al Interpolului, unde Vladimir Plahotniuc este listat ca persoană căutată.
Captură de ecran de pe site-ul oficial al Interpolului, unde Vladimir Plahotniuc este listat ca persoană căutată.

Oligarhul moldovean, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc (59 de ani), care a fugit din țară în vara anului 2019, a fost inclus în lista persoanelor pe numele cărora Interpol a emis o Notificare Roșie.

Interpol a publicat informații despre Plahotniuc, iar din acestea rezultă că el este căutat la nivel internațional în baza a trei dosare penale în baza a trei dosare penale, între care acuzații de formare a unei organizații criminale, fraudă, spălare de bani și abuz de putere.

Anterior, Vladimir Plahotniuc, prin avocații săi, a respins acuzațiile aduse de justiția moldoveană.

O Notificare Roșie este o solicitare adresată de Interpol forțelor de ordine din toată lumea în vederea localizării și arestării provizorie a unor fugari căutați la nivel internațional pentru a fi extrădați. Unor asemenea notificări li se dă curs de Interpol la cererea unei țări membre. R. Moldova este membră a Interpol din 1994. Notificarea Roșie e o alertă internațională, dar nu un mandat de arest.

La 7 februarie, Procuratura Anticorupție anunța despre revizuirea de către Interpol a deciziei sale de acum mai bine patru ani prin care blocase solicitarea Chișinăului de anunțare în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc. Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei la sfârșitul lui ianuarie 2024, pe baza informațiilor acumulate de instituție în dosar.

Poate fi extrădat Plahotniuc?

Depinde unde se află. Notificarea Roșie permite celor aproape 200 de țări membre ale Interpol să identifice și să rețină o persoană căutată la nivel internațional în vederea extrădării.

De la fuga sa din R. Moldova, în 2019, după debarcarea PD de la putere, presa a scris că Plahotniuc ar fi călătorit în mai multe țări, inclusiv în România, SUA, Cipru și Turcia.

Se vehiculează intens că Vladimir Plahotniuc s-ar afla în Ciprul de Nord, un teritoriu nerecunoscut ca țară la nivel internațional. Doar Turcia recunoaște Ciprul de Nord ca entitate statală. Dar în situația în care Ciprul de Nord nu are acorduri de extrădare cu R. Moldova și nu colaborează cu Interpol, predarea lui Plahotniuc ar deveni foarte dificilă, însă nu imposibilă. Extrădarea poate avea loc dacă s-ar implica autoritățile turce sau dacă administrația statului de facto ar forța persoana fugară să părăsească teritoriul Ciprului de Nord.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europenii mai degrabă nu vor fi la masa negocierilor de pace pentru Ucraina, spune emisarul lui Trump

Keith Kellogg, emisar special SUA, la Conferința de securitate de la Munchen, pe 15 februarie.
Keith Kellogg, emisar special SUA, la Conferința de securitate de la Munchen, pe 15 februarie.

Trimisul special pentru Ucraina și Rusia al președintelui SUA a părut să confirme sâmbătă temerile europenilor că vor fi lăsați deoparte la eventuale negocieri de pace pentru încheierea războiului declanșat de Moscova prin invadarea pe scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani.

Întrebat la Conferința de securitate de la Munchen dacă europenii ar trebui să aibă un rol în viitoarele discuții, Keith Kellogg a spus că el face parte „din școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla".

„Prietenilor mei europeni, le-aș spune: intrați în dezbatere, nu plângându-vă că ați putea, da sau nu, să fiți la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporiți cheltuielile [pentru apărare]", a declarat Kellogg.

El a mai spus că vede posibilă încheierea conflictului în cel mult „180 de zile” și a lăsat să se înțeleagă că președintele SUA, Donald Trump, vrea o „soluție” cât mai curând. El a mai spus că eforturile anterioare de a soluționa conflictul au eșuat pentru că au participat prea multe țări, într-un alt indiciu că nu vede un rol important pentru Europa.

Financial Times a relatat tot sâmbătă că administrația președintelui republican Donald Trump a trimis țărilor europene din NATO un chestionar în care trebuie să precizeze cum ar putea contribui concret la menținerea păcii după ce se va ajunge la ea.

Kellogg ar urma să meargă zilele următoare la Kiev și în capitalele țărilor NATO ca să discute înainte de negocieri.

Rămâne neclar cine va participa la ele, dar emisarul american a părut să confirme că Ucraina va avea un loc la masă.

Declarația lui Kellogg a venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe europenii, tot la Munchen, că SUA nu vor ține seama de ei la negocieri, și că trebuie să-și creeze propria armată dacă vor să obțină „respectul” lui Trump.

Zelenski a spus că încrederea europenilor, veche de decenii, că America le va sări în ajutor la nevoie, nu mai este la locul ei.

Vineri, vicepreședintele SUA, JD Vance, a părut să sugereze de la tribuna aceleiași reuniuni de la Munchen că administrația Trump nu va apăra țările europene dacă ele continuă să limiteze drepturile grupărilor care nu le convin - fiind vorba de partidele extremiste de dreapta, ca Alternativa pentru Germania, AfD.

Zelenski a avertizat că țara sa, care depinde în prezent în mare măsură de SUA pentru apărare, nu va accepta aranjamente care contravin intereselor sale naționale.

Bloomberg a relatat sâmbătă că o întâlnire între președinții Rusiei și SUA ar putea avea loc în Arabia Saudită înainte de sfârșitul lunii curente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alţi trei ostatici israelieni au fost eliberaţi sâmbătă de Hamas

Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.
Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ostaticii israelieni Sagui Dekel-Chen, Sasha Troufanov şi Iair Horn au fost eliberaţi, sâmbătă dimineaţă, la Khan Younis. Ei au fost scoşi dintr-o dubă albă de către oameni înarmaţi înainte de eliberarea lor şi înainte de a fi predaţi organizaţiei Crucea Roşie.

Ostaticii au fost aduşi pe o scenă pentru a fi prezentaţi mulţimii şi pentru a rosti câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ruso-israelianul Alexander Troufanov, în vârstă de 29 de ani, argentiniano-israelianul Yair Horn, în vârstă de 46 de ani, şi americano-israelianul Sagui Dekel-Chen, în vârstă de 36 de ani, au fost cu toții capturați în kibbutzul Nir Oz, aflat la marginea Fâșiei Gaza.

Hamas a declarat că cei trei bărbați vor fi eliberați în schimbul celor 369 de deținuți palestinieni, înlăturând temerile că acordul de armistiţiu din 19 ianuarie se va prăbuşi înainte de sfârşitul celor 42 de zile ale procesului.

Inițial, Hamas a declarat că nu va elibera ostatici în acest weekend, acuzând Israelul pentru presupusele încălcări ale încetării focului.

Israelul a spus că, dacă ostaticii nu sunt eliberați până la prânz (ora locală) sâmbătă, va relua atacurile asupra Gazei.

Forțele de Apărare ale Israelului spun că cei trei ostatici sunt acum însoțiți de forțele israeliene.

Într-o declarație de sâmbătă, Hamas spune că eliberarea ostaticilor arată că nu există nicio modalitate de a elibera ostaticii ținuți în Gaza decât prin negocieri și prin aderarea la cerințele acordului de încetare a focului.


Hamas adaugă: „Spunem lumii întregi: «Nu există migrație decât la Ierusalim.»”, un răspuns la sugestia președintelui american Donald Trump de a muta întreaga populație din Gaza în țările vecine.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG