Judecătorii, HĂRȚUIȚI de procurori? 62 de procese penale intentate magistraților în anul 2019: „O parte poate fi calificată drept mijloc represiv față de judecătorii care nu dădeau soluțiile solicitate de procurori”


Procuratura Anticorupție a înregistrat, pe parcursul anului trecut, 62 de procese penale cu privire la pretinse fapte prejudiciabile săvârșite de către judecători, anunță Procuratura Generală (PG) care a examinat adresarea unui grup de magistrați de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, cu privire la presiunile exercitate de către procurori în scopul influențării deciziilor judecătorești.
Marea majoritate a proceselor respective, 55 la număr, au fost înregistrate în a doua jumătate a anului trecut, iar PG susține că o parte dintre acestea poate fi calificată drept „mijloc represiv” față de judecătorii care nu „dădeau soluțiile solicitate” de către procurori în demersuri, ceea ce reprezintă o „formă voalată de imixtiune în activitatea de înfăptuire a justiției”.
„Spre exemplu, respingerea de către judecători a demersului cu privire la aplicarea arestul preventiv era catalogat de procurorii anticorupție ca „încheiere ilegală”, în condițiile în care nu exista o decizie a Curţii de Apel sau o sentință definitivă pe caz”, cităm dintr-un comunicat al Procuraturii Generale.
Urmăririle penale pe numele judecătorilor erau inițiate fie pentru pretinse falsuri în declarații la completarea şi depunerea declarațiilor anuale de avere şi interese pentru anul 2018, sesizate de către deputați, fie în baza rapoartelor de autosesizare a procurorilor Procuraturii Anticorupţie despre pretinse acțiuni ilegale ale judecătorilor, manifestate prin pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii: „Din cele 20 de procese penale, înregistrate de procurorii anticorupție sub acest aspect, 11 au vizat acţiunile şi deciziile magistraților de la Curtea de Apel Chişinău şi judecătoria Chişinău, sediul Ciocana”.
Procuratura Generală susține că acțiunile procurorilor anticorupție, deşi se încadrau aparent în limitele legii, erau „la limita legalității, dând de bănuit că interesul acestor procurori a fost de a pune presiune pe judecători şi a obţine decizii „confortabile” pentru organul de urmărire penală”.
Procurorul general Alexandr Stoianoglo a solicitat tuturor procurorilor-șefi să ia act de cele constatate și să nu admită, pe viitor, astfel de practici, atâta timp cât cauza nu este soluționată prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.
Menționăm că, la începutul lunii decembrie 2019, adică la puțin timp după ce magistrații s-au plâns conducerii statului pe acțiunile procurorilor, Procuratura Anticorupție, condusă la acea vreme de Viorel Morari, își exprima „nedumerirea” față de scrisoarea magistraților, menționând că „alegațiile invocate în document reprezintă nimic altceva decât o victimizare colectivă sub paravanul căreia semnatarii vor să-și ascundă acțiunile și deciziile incompatibile cu legea”.









































































