Expulzarea celor șapte cetățeni turci din R. Moldova cu un an în urmă a distrus șapte familii și a lăsat 18 copii fără tată, se arată într-un mesaj trimis astăzi autorităților de reprezentanții Liceului Orizont la care lucrau cei expulzați. Trei dintre ei au fost deja condamnați la închisoare în Turcia, unde regimul președintelui Recep Tayyip Erdogan îi consideră membri ai unei organizații teroriste. Iar R. Moldova a pierdut deja un proces la CEDO în urma expulzării. Este și unul din subiectele retrospectivei săptămânii.
Procuratura Generală a anunțat astăzi că un ex-vicedirector SIS a fost reținut pentru 72 de ore și pus sub învinuire în cazul expulzării celor șapte profesori turci în urmă cu un an, iar directorul Biroului Migrație și Azil a fost pus sub învinuire, fiind cerută suspendarea provizorie din funcție.
Potrivit unui comunicat al Procuraturii, la baza deciziei a stat inclusiv hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, din iunie, care constata că Republica Moldova a încălcat drepturile cetățenilor turci. Curtea a dispus achitarea a câte 25 de mii de euro fiecărui reclamant, cu titlu de prejudicii morale. Potrivit concluziilor judecătorilor CtEDO, privarea de libertare a cetățenilor turci în septembrie 2018 nu a fost nici legală, şi nici necesară.
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, crede că anunțul Procuraturii Generale reprezintă un prim pas în tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de extrădarea profesorilor, însă în continuare îl tratează cu scepticism:
„Guvernarea actuală trebuie să facă dovada că Republica Moldova este un stat de drept și că drepturile omului sunt prioritare, iar respectarea lor este pusă în capul mesei. O dovadă a faptului că statul nostru vrea să fie un stat de drept și că astfel de cazuri, de expulzări abuzive nu se vor mai întâmpla ar reprezenta ducerea până la capăt anchetele.
Or, finalizarea anchetelor pe acest caz și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de aceste grave încălcări ale drepturilor omului, de fapt, va contribui cumva la restabilirea imaginii foarte grav afectate a Republicii Moldova pe plan internațional legat de acest caz”.
Una dintre criticile formulate de comunitatea internațională în septembrie anul trecut e că fosta guvernare s-a bazat pe probe extrem de subțiri atunci când a acceptat extrădarea, iar ex-speakerul democrat Andrian Candu a fost acuzat de mai mulți apărători ai drepturilor omului de ignoranță după ce, într-o emisiune la N4, rugat să comenteze întemnițarea profesorilor turci, a răspuns scurt: „Viața este viață. Multă sănătate tuturor”.
Ca o încercare de a reabilita imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor internaționali a fost văzută și recenta vizită la Bruxelles a președintelui Igor Dodon. La NATO, șeful statului a insistat că R. Moldova este o țară neutră, care nu are drept obiectiv aderarea la Alianța Nord-Atlantică, dar a susținut că neutralitatea nu înseamnă și izolare. În cadrul unei întrevederi cu Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, lui Igor Dodon i s-au cerut progrese în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva corupției.
Politologul Dionis Cenușă observă că șeful statului a avut la Bruxelles un discurs pragmatic, însă deloc sincer:
„Pentru că, după cum a spus cu mai multe ocazii, el nu crede într-o eventuală aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și pentru el proiectul european este mai degrabă o fereastră de oportunitate pentru a căpăta acele resurse de care Republica Moldova nu dispune pentru a implementa anumite politici acasă.
Din păcate, Uniunea Europeană este văzută de Igor Dodon și partenerii lui în Parlament drept un fond de investiții de care Republica Moldova are nevoie pentru că bugetul țării este unul deficitar. Respectiv, pragmatismul lui față de Uniunea Europeană rezultă din capacitatea acesteia de a furniza asistență Republicii Moldova, fie sub formă de bani, fie sub formă de ajutor tehnic”.
Dionis Cenușă a mai observat că Federica Mogherini i-a amintit Președintelui Igor Dodon că Uniunea Europeană este în continuare în așteptare „depolitizării instituțiilor statului”. Deloc întâmplător, crede politologul, și asta că până acum s-au văzut doar o serie de eșecuri la acest capitol, în special în ce privește numirea șefului CNA și a judecătorilor la Curtea Constituțională.
