Dupa un an de la adoptarea Planului de actiuni anticoruptie in domeniul Sanatatii, Ministerul Sanatatii mimeaza transparenta peste tot pe unde poate, iar in domeniile sensibile unde exista cele mai multe riscuri de coruptie, se justifica ca nu poate desecretiza anumite date si informatii pe motiv ca legea nu permite, scrie sanatateinfo.md
In ultimii cinci ani in Republica Moldova s-au schimbat cinci guverne, iar Cabinetul Chicu este al saselea. Odata cu schimbarea guvernelor s-au schimbat si ministrii, uneori si cate trei in acelasi mandat al Executivului. Transparenta n-a fost niciodata un punct forte al institutiilor din domeniul Sanatatii, insa situatia s-a complicat si mai mult cand fiecare nou ministru se apuca sa construiasca un site nou, iar informatia de pe cel vechi se pierdea. Asa s-a intamplat din anul 2015 incoace cand Ministerul Sanatatii si cel al Muncii si Protectiei Sociale s-au comasat, iar de nevoie au fost „inghesuite” doua intr-unul singur si site-urile celor doua institutii.
Imbunatatirea accesului la informatie si transparenta in procesul decizional din partea autoritatilor si institutiilor din sistemul sanatatii este una din activitatile pe care institutiile din domeniul Sanatatii sunt obligate sa le realizeze, conform Planului sectorial de actiuni anticoruptie in domeniul sanatatii si asigurarii obligatorii de asistenta medicala pentru anii 2018-2020.
In realitate, transparenta e fractionata si selectiva. In raportul sau pentru ultimul trimestru, Ministerul Sanatatii incearca ca se convinga ca este transparent si isi publica actele departamentale, cand in realitate nu este asa. Publice devin o parte neinsemnata dintre ordinele semnate de ministrul Sanatatii, iar la categoria destinata publicarii ordinelor pe parcursul anului 2019 au fost publicate numai 24 de documente, iar anul este pe sfarsite. Fara insa sa-si explice rateul in asigurarea transparentei, autoritatea de varf din Sanatate trece in raport contrariul – i-a reusit sa fie transparenta. De exemplu, una dintre cele mai elementare masuri de transparenta, obligatorie in orice stat care are pretentia respectarii dreptului cetatenilor la informare, sunt publicate declaratiile de venituri si interese ale conducerii institutiilor. La Ministerul Sanatatii, CNAM, si alte institutii din Sanatate nu se regaseste nimic in afara de CV-uri si fotografii frumoase.
In ceea ce priveste alte institutii, precum ar fi spitalele, acestea au facut unele eforturi ca sa devina mai transparente – mai multe institutii isi publica rapoartele de activitate, dar si contractele de prestare a serviciilor medicale pe care le-au semnat cu CNAM.
La CNAM se atesta aceeasi situatie. In raport ni se da un link cu „dovada” faptului ca CNAM este transparenta. Institutia publica, intr-adevar, rapoarte lunare sumare de executare a FAOAM. De parca ar fi un element esential de transparenta, cu diligenta, Ministerul Sanatatii ne informeaza ca „pe pagina web a CNAM in rubrica Despre CNAM este plasata informatia privind structura aparatului central al CNAM si lista agentiilor teritoriale ale CNAM. In rubrica Structura CNAM este indicata informatia privind adresele si datele de contact ale aparatului central si agentiilor teritoriale ale CNAM, programul de lucru al acestora si orele de audienta. In acelasi raport, tot Ministerul Sanatatii ne informeaza ca CNAM isi publica ordinele interne, cand in realitate nu este chiar asa – acestea sunt publicate ocazional: numai 9 ordine au fost publicate pe parcursul intregului an. De altfel, CNAM a fost de-a lungul anilor campioana la aprobarea documentelor, fara trecerea lor prin procesul de transparenta decizionala, cu motivarea ca au trecut pe „procedura de urgenta”.
Stabilirea costurilor serviciilor medicale prin procedura de transparenta
In lipsa de actiuni reale, Ministerul Sanatatii a trecut la activitati de transparentizare a preturilor tot ce a putut. De parca ar fi suficient, autoritatea a trecut in raport linkul hotararii de Guvern cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare, modificata in iulie 2017. In ceea ce priveste raportul financiar pentru 2018 Ministerul sustine ca l-a trimis Ministerului Finantelor, prin sistemul electronic al autoritatii financiare, fara insa a asigura transparenta acestuia.
De asemenea, autoritatile trebuiau sa faca transparenta metoda de stabilire a pretului serviciilor medicale pentru parteneriatele public-private. Si aici Ministerul Sanatatii a bifat ca s-a descurcat, desi in realitate nu este asa. Autoritatea a trecut evaziv doar hotararea de Guvern cu privire la preturi, mentionata mai sus, precum si raportul general al CNAM care este prezentat Guvernului, dar care nu contine decat sumele contractate. De exemplu, pentru dializa. Ceea ce trebuia sa faca Ministerul Sanatatii insa este sa explice cum s-a ajuns la o anumita suma platita pentru o sedinta de dializa: de ce pretul a crescut in cinci ani de la 800 la peste 2.600 de lei? Din 2012 si pana in 2018 cheltuielile pentru serviciile de dializa au crescut de la 43 la 163 de milioane de lei. Transparenta in acest domeniu nu exista.
Transparenta in alocarea resurselor pentru tratamente costisitoare
Planul anticoruptie prevede clar ce trebuiau sa faca autoritatile:
1. Sa elaboreze criterii si grila de punctaj care sa fie aplicate in procesul de selectie a persoanelor pentru tratamente costisitoare care sa fie aplicate de o comisie sau comitet de etica.
2. Procedura cu privire la inscrierea in listele de asteptare pentru interventii costisitoare, inclusiv modalitatea de gestionare a acestora si criteriile de selectie a pacientilor sa fie publicata pe paginile web oficiale ale institutiilor publice.
Sa existe un raport anual cu privire la selectarea persoanelor pentru servicii costisitoare, criteriile si grila de punctaj aplicate in procesul de selectie elaborat si publicat pe pagina web oficiala a institutiei publice responsabile.
Doar patru spitale – unul municipal si trei raionale au raportat ca ar exista astfel de liste in institutiile lor, dar nimic mai mult.
Ministerul Sanatatii ne asigura ca se intocmesc rapoarte de prestare a serviciilor costisitoare, insa nu ne spune si unde sa le gasim.
Revizuirea si imbunatatirea cadrului normativ pentru acreditarea institutiilor medico-sanitare si farmaceutice
Nici la acest capitol autoritatile nu prea au avut ce sa raporteze. Responsabilitatea acreditarii institutiilor medicale a revenit ANSP, dupa reforma sanatatii publice, prin comasarea fostului Centru de evaluare si acreditare a institutiilor din domeniul Sanatatii. Ulterior, autoritatile au inteles ca pentru ANSP este impropriu acest domeniu. Acum, Ministerul Sanatatii, Muncii si Protectiei Sociale sustine ca exista un proiect de Hotarare avizat deja care prevede regulamentul de activitate al Agentiei de Evaluare si Acreditare a Prestatorilor de servicii medicale si Sociale, „care va aduce o imbunatatire a procedurilor de evaluare si acreditare a institutiilor medico - sanitare si farmaceutice”. Pana atunci – nimic de raportat.
Evidenta intrarilor financiare in institutiile in care se realizeaza studii clinice
Este unul dintre domeniile cu totala lipsa de transparenta, iar dovada a faptului ca autoritatile n-au realizat nimic este si acest raport, unde nu este trecuta nicio activitate. Pana acum trebuia sa existe o procedura de inregistrare si evidenta, la nivel de autoritate centrala, a contractelor dintre agentia de realizare a studiului clinic si institutiile unde se realizeaza studii clinice si de monitorizare a platilor in contul spitalului. In final, ar fi trebuit sa avem acces la rapoarte anuale de evaluare a intrarilor financiare in institutiile medicale.
Acum, studiile clinice sunt autorizate de Agentia Medicamentului si Dispozitivelor Medicale, iar cele mai multe studii se realizeaza, evident, in institutiile tertiare unde se face stiinta si unde exista posibilitati mai performante de tratare a pacientilor, cu exceptia celor de bioechivalenta. Dupa Spitalul Clinic al Ministerului Sanatatii, Spitalul Clinic Republican a primit cele mai multe avize in 2018 pentru elaborarea studiilor clinice. Anul trecut AMDM a avizat desfasurarea a 51 de studii clinice, pentru anul 2019 – 26 de studii clinice.
Asigurarea respectarii regimului cadourilor
Desi, autoritatile erau obligate sa faca publice pe site-urile lor Registre de evidenta a cadourilor, acest lucru nu s-a intamplat pana acum. De exemplu, Ministerul Sanatatii ne asigura ca exista un astfel de raport, insa nu ne indica unde sa-l cautam, asa cum ne indica de exemplu unde sa gasim structura aparatului central al CNAM. Pe site-ul institutiei nu am gasit un astfel de raport, iar la linkurile indicate de autoritate de multe ori utilizatorul care da click este informat ca „pagina solicitata nu exista”. Spitalul Municipal Sfanta Treime, de exemplu, ne anunta ca un astfel de raport exista, numai ca se afla in cabinetul resurselor umane din spital. Pe site-ul Institutului de Neurologie si Neurochirurgie am gasit regulamentul de declarare a cadourilor, insa nu si raportul cu privire la cadourile primite de administratie si medicii din institutie.
