Ştiri
Judecătoria Buiucani a decis arestarea preventivă a două persoane în dosarul BEM și BS
Cele două persoane reținute marți după audierile la CNA în dosarul Băncii de Economii și a Băncii Sociale, au fost arestate preventiv în această după amiază pentru 30 de zile prin decizia Judecătoriei Buiucani. Pe perioada arestului vor rămâne în custodia CNA.
Cei doi sunt acuzați că ar fi acționat prin procură pentru firme care au luat credite de la BEM.
În cazul Băncii de Economii și Băncii Sociale, procurorii spun că prin acordarea de credite neperformante, cele două bănci ar fi păgubit statul cu peste 27 de miliarde de lei. Marți fusese audiat timp de mai multe ore la CNA și omul de afaceri Ilan Shor. Astăzi, într-o conferință de presă, Ilan Shor a dezmințit că ar fi comis vreo ilegalitate ca președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, în perioada în care a deținut această funcție, din aprilie până în noiembrie 2014.
Vezi ultimele știri
Ucraina spune că a mai lovit o mare rafinărie din Rusia
Armata ucraineană a spus pe 31 ianuarie că a lovit în cursul nopții precedente o mare rafinărie în regiunea Volgograd, în cadrul unei campanii împotriva industriei petroliere ruse, care aprovizionează cu carburanți forțele ruse din Ucraina.
Atacul a avut ca țintă rafinăria Lukoil-Volgogradneftoperobka, una din primele zece cele mai mari ale Rusiei. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a spus că loviturile asupra infrastructurii energetice „afectează direct” capacitatea forțelor armate ruse de a continua războiul împotriva Ucrainei.
Imagini video și fotografii postate pe rețelele de socializare online și verificate de Europa Liberă arată explozii și un incendiu de mari proporții în zona rafinăriei, care procesează anual aproximativ 14 milioane de tone de petrol, producând benzină, motorină și combustibil pentru avioane.
Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov, a confirmat că rafinăria a fost lovită într-un atac cu drone, spunând că instalația a luat foc din cauza resturilor căzute peste ea, după ce dronele au fost doborâte de sistemele antiaeriene. Rafinăria a fost ținta unor atacuri și în trecut, inclusiv luna mai, anul trecut.
Ucraina și-a intensificat aceste atacuri în ultimele luni. Chiar săptămâna aceasta, au distrus La începutul acestei săptămâni, dronele ucrainene au lovit o rafinărie în regiunea rusească Nijni Novgorod, la o mie de kilometri de linia frontului.
Analiștii militari spun că această strategie afectează atât capacitatea Rusiei de a-și aproviziona trupele cu carburanți, cât și pe cea de a face bani din vânzările de produse petroliere pentru finanțarea efortului de război. (A.E.)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Norvegia reține o navă cu echipaj rusesc, suspectată de ruperea unui cablu submarin
Poliția norvegiană a reținut încă o navă ce ar putea fi implicată în recenta deteriorare a unui cablu de fibră optică din Marea Baltică. Nava, Silver Dania, circulă sub pavilion norvegian, iar echipajul său este format din cetățeni ruși.
Potrivit poliției norvegiene, nava va fi ancorată în portul Tromsø pe durata investigației.
În momentul în care cablul s-a rupt, nava Silver Dania - care călătorea între porturile rusești Sankt Petersburg și Murmansk - se afla în apropiere.
Poliția investighează posibila sa implicare în incident. Nava a fost arestată la insistențele autorităților letone.
Cablul de fibră optică dintre Letonia și Suedia s-a rupt pe 26 ianuarie. Cablul, care trece la o adâncime de aproximativ 50 de metri, aparține companiei de stat Centrul leton pentru radio și televiziune. Sistemul de monitorizare a transmisiei de date a detectat defecțiunea pe segmentul care face legătura între portul leton Ventspils și insula suedeză Gotland. Autoritățile letone suspectează deteriorarea cablului s-a produs ca urmare a unei „influențe externe”.
Proprietarul Silver Dania, grupul de transport maritim Silver Sea, a negat că nava ar fi fost implicată în deteriorarea cablului de fibră optică submarin, transmite postul norvegian TV2, preluat de Reuters.
Anterior, poliția suedeză a reținut o altă navă care se afla în aceeași regiune în momentul deteriorării cablului - nava de mărfuri uscate Vezhen, care este înregistrată în Malta și face parte din flota companiei bulgare Navigation Maritime Bulgare.
Nava Vezhen se îndrepta din portul rusesc Ust-Luga spre America Latină cu o încărcătură de îngrășăminte. În prezent, nava este ancorată în portul suedez Karlskrona. Șeful companiei bulgare, Alexandr Kalcev, a respins categoric posibilitatea unui sabotaj deliberat din partea echipajului Vezhen, dar a menționat că, în condiții meteorologice foarte nefavorabile, ancora ar fi putut să cadă peste bord și să avarieze cablul întins pe fundul mării.
Poliția norvegiană a spus că arestarea celor două nave are legătură cu același incident.
- Te-ar putea interesa și: Țările NATO vor patrula mai intens în Marea Baltică după avarierea unor cabluri și conducte în zonă
„Cineva de pe nava [Silver Dania] are ceva de-a face cu incidentul”, a declarat un reprezentant al poliției, Ronny Joergensen, într-o conferință de presă, fără să ofere și alte detalii.
Două cabluri de telecomunicații și energie au fost avariate în Marea Baltică în ultimele luni (fără a include ultimul incident). Petrolierul Eagle C, sub pavilionul Insulelor Cook, care se pare că face parte din „flota fantomă” rusească pe care Moscova o folosește pentru a evita sancțiunile impuse exporturile sale de petrol, a fost arestat în Finlanda. Se presupune că ancora navei a fost cea care a tăiat cablul Estlink 2 care leagă Estonia și Finlanda. Președintele finlandez Alexander Stubb a susținut că tăierea cablului a fost probabil un sabotaj din partea Rusiei.
La 19 ianuarie, The Washington Post a relatat, însă, citând „înalți oficiali ai SUA și UE”, că reprezentanții a trei țări implicate în investigații și comunitatea de informații ajung treptat la concluzia că deteriorarea cablurilor de ancorele navelor comerciale nu a fost rezultatul unor acțiuni deliberate la comanda Moscovei. Dimpotrivă, dovezile de până acum ar sugera că cablurile au fost deteriorate din cauza lipsei de experiență a echipajelor navelor prost întreținute.
La mijlocul lui ianuarie, NATO a anunțat că va desfășura fregate, avioane de patrulare și drone navale în Marea Baltică ca să ajute la protejarea infrastructurii critice, rezervându-și dreptul să ia măsuri împotriva navelor suspectate de a reprezenta o amenințare la adresa securității.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova va primi un lot de lansatoare antitanc din partea Suediei
R. Moldova va primi din partea Suediei un lot de lansatoare antitanc AT4, în valoare de 1,13 milioane de euro, destinate modernizării Armatei Naționale și creșterii capacităților de apărare a acesteia.
Ministerul moldovean al Apărării a spus în comunicatul din 31 ianuarie că lotul de lansatoare antitanc va contribui la îmbunătățirea instruirii și interoperabilității forțelor armate moldovene în cadrul exercițiilor și misiunilor internaționale.
Ajutorul a fost aprobat de Guvernul de la Stockholm joi, 30 ianuarie, care a explicat că este în interesul politicii externe și de securitate a Suediei „să susțină Moldova în regim de urgență”.
Lotul destinat R. Moldova face parte din ajutorul suplimentar de 1,2 miliarde de dolari destinat Ucrainei, aprobat de Suedia în aceeași zi. Lansatorul de tanc AT4 este unul din cele mai utilizate lansatoare de grenade portabile de unică folosință din lume, fiind fabricat de compania suedeză SAAB de la finele anilor 1980.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova are nevoie de mai multe radare pentru detectarea dronelor, spune ministrul Apărării
Ajutorul oferit de Stockholm vine după ce anul trecut guvernele moldovean și suedez au semnat o scrisoare de intenție privind aprofundarea cooperării în domeniul securității și apărării.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Patru membri CSP apără Procuratura Anticorupție, criticată de liderul PAS
Patru membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) au venit vineri, 31 ianuarie, cu o declarație în apărarea Procuraturii Anticorupție, după ce instituția a fost ținta mai multor critici, printre care și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu, tot el și liderul PAS.
Comunicatul de presă emis vineri este semnat de patru procurori din cei 11 membri al organului de autoadministrare a breslei (Din CSP mai fac parte juriști, ministra Justiției și președintele consiliului Superior al Magistraturii).
Cei patru membri ai CSP au solicitat înalților demnitari să evite în expunerile lor comparațiile între instituțiile de drept, ca să nu creeze confuzii.
„Un procuror acționează în limitele atribuțiilor stabilite prin lege [...]iar activitatea sa trebuie evaluată prin mecanisme instituționale, nu prin polemici în spațiul public”, au menționat ei.
Procurorii au mai amintit că, potrivit standardelor europene, declarațiile critice ale politicienilor nu doar că pot influența negativ independența procurorilor și genera o percepție de subordonare a acestora față de puterea executivă sau legislativă, ci și „pot submina încrederea în instituțiile statului și afecta funcționarea statului de drept”.
Declarația membrilor CSP vine după ce, cu o zi înainte președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că tot mai mult „se conturează” opțiunea de a fuziona Procuratura Anticorupție cu cea pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). El a criticat Procuratura Anticorupție pentru că nu a livrat rezultate în timpul campaniei electorale și nu a oprit procesul de corupere a alegătorilor, pe când alte instituții de drept au acționat ferm.
- Te-ar putea interesa și: Lupta cu corupția și crima organizată, coordonată dintr-un singur punct. PA și PCCOCS ar putea fuziona
Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, aflată în funcție din 2022, a respins intențiile guvernării de a fuziona procuraturile și a spus că sub conducerea ei, procuratura a înregistrat progrese, dând drept exemplu confiscarea bunurilor în sumă de 75 de milioane de lei.
Dragalin a mai spus că rezultatele PA nu pot fi judecate din prisma opririi influenței Rusiei asupra R. Moldova, care în opinia ei, a existat mereu.
„Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție cu 37 de procurori opri această influență”, a explicat procuroarea-șefă în conferința din 30 ianuarie.
După alegerile din toamna lui 2024, președinta Maia Sandu a convocat de două ori Consiliul Suprem de Securitate a țării pentru a discuta combaterea corupției electorale. Ea a calificat activitatea Procuraturii Anticorupție drept „un eșec total” și a cerut Guvernului să găsească o soluție pentru a schimba starea lucrurilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Stoianoglo trece la Ceban, Chicu și Tcaciuc. Dodon le urează „drum bun”
Partidele lui Ion Ceban, Ion Chicu și Mark Tcaciuc, dar și fostul candidat prezidențial al socialiștilor, Alexandr Stoianoglo, au anunțat că se unesc în blocul „Alternativa” pentru a lupta la parlamentarele din 2025 contra guvernării PAS. Dar au stârnit imediat și comentariile lui Igor Dodon.
„Pledăm pentru integrarea europeană, vorbim și scriem în limba română, știm că există un război împotriva Ucrainei”, a spus Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Mișcării Alternativa Națională (MAN), la o conferință de presă, pe 31 ianuarie, în care cei patru au anunțat crearea blocului.
Din blocul având ca obiectiv declarat aderarea R. Moldova la UE, mai fac parte Partidul Congresului Civic a fostului consilier prezidențial, Marc Tcaciuc, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei a fostului premier Ion Chicu, și Alexandr Stonioanoglo, fostul procuror general și candidat la prezidențiale, în octombrie-noiembrie 2024.
Cu toții au colaborat strâns în trecut cu liderul socialiștilor, Igor Dodon, care nu a fost invitat în bloc. Cel mai recent s-a rupt de socialiști, Stoianoglo. După ce a pierdut prezidențialele, Stoianoglo a dispărut din spațiul public pentru câteva luni, după care s-a disociat public de cei din partea cărora a candidat, spunând că viziunile sale și ale socialiștilor diferă în unele „întrebări principiale”.
Ceban a mai spus în fața jurnaliștilor că blocul nou-creat are „cea mai puternică echipă din punct de vedere profesionist” care, spre deosebire de guvernarea PAS, știe cum să aducă R. Moldova în UE.
„Integrarea în Uniunea Europeană nu trebuie făcută prin declarații sau bocete, trebuie acțiuni imediate pentru modernizarea țării”, a spus primarul capitalei, care a precizat că blocul este deschis și pentru alte formațiuni.
Ex-premierul Ion Chicu a spus că blocul este gata „să-și asume responsabilitatea pentru procesul” integrării europene a R. Moldova. Fost consilier a lui Igor Dodon, Chicu, la fel ca socialiștii, a boicotat referendumul din octombrie 2024 pentru aderarea R. Moldova la UE, pe care l-a numit „periculos pentru statalitatea R. Moldova”.
Dodon le urează „drum bun”, PAS-ul - cărare bătută
Într-un mesaj pe rețelele de socializare online, publicat la scurt timp după anunțul celor patru, liderul socialiștilor, Igor Dodon, le-a urat „drum bun colegilor din opoziție”, spunându-le că „în politică este important să ajungi acolo unde te-ai pornit”.
Partidul Socialiștilor a venit cu o reacție separată, tot pe rețelele de socializare, salutând faptul că „apare o alternativă pe segmentul pro-UE” în politica moldoveană, dominată din 2021 de președinta Maia Sandu și partidul pro-european fondat de ea.
Vizat în declarații, PAS nu a reacționat imediat, dar unii fruntași ai partidului au pus la îndoială viziunile pro-europene ale membrilor blocului. Deputatul PAS, Lilian Carp, a spus pe rețele despre cei patru lideri ai blocului că, „pe parcursul vieții lor politice, fie au fost afiliați în mare parte cu Federația Rusă, fie uneori cu Plahotniuc”, oligarhul astăzi fugar care a controlat R. Moldova timp de câțiva ani, până în 2019.
Potrivit lui Carp, lansarea blocului „Alternativa” ar face parte dintr-un plan al Rusiei de a „schimba actorii” politici loiali Moscovei în R. Moldova.
Într-un comentariu asemănător, despre care PAS a spus Europei Libere că reprezintă și poziția oficială a partidului, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „oferta rusească” pentru cetățenii R. Moldova este în mod paradoxal o „alternativă pro-europeană”, sugerând că nu crede în promisiunile noului bloc că ar dori integrarea R. Moldova în UE.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Câți moldoveni au probleme de vedere, auz, mobilitate și memorie
Pentru prima dată, în R. Moldova s-a aflat câte persoane au dificultăți de vedere, auz, de mobilitate și concentrare, după prezentarea datelor preliminare ale recensământului populației și locuințelor, din 30 ianuarie 2025.
Astfel, din cele circa 2,4 milioane de persoane recenzate, 22,9% declară că au unele dificultăți de vedere în realizarea activităților zilnice, chiar dacă poartă ochelari, în timp ce 5,8% au dificultăți mari, iar 0,2% nu văd deloc. 7 din 10 persoane spun că nu au niciun fel de dificultate de vedere.
Chiar dacă poartă aparat auditiv, 8,6% dintre moldoveni spun că au unele dificultăți de auz în realizarea activităților zilnice, 2,1% raportează dificultăți mari, iar 0,1% nu aud deloc. Aproape 9 din 10 moldoveni spun că nu au dificultăți de auz.
11,5% dintre moldoveni au unele dificultăți de mers și urcat scări, alți 6,8% au dificultăți mari, iar 1% spun că nu pot merge deloc. 8 din 10 moldoveni nu au nicio problemă de mobilitate.
În ceea ce privește problemele de concentrare, 8,2 la sută dintre moldoveni spun că întâmpină unele dificultăți, alți 1,6 la sută se confruntă cu dificultăți mari, iar 0,2 la sută nu pot memora deloc.
Datele preliminare ale recensământului populației și locuințelor, care a avut loc în vara lui 2024, arată că populația R. Moldova s-a micșorat cu aproape 400 de mii comparativ cu recensământul precedent, din 2014.
- Te-ar putea interesa și: Recensământ 2024: Satele au rămas fără jumătate de milion de oameni. Fiecare a treia persoană trăiește în Chișinău
Datele mai arată că satele Moldovei au pierdut aproape jumătate de milion de locuitori, în timp ce numărul orășenilor a crescut de la 38,5% din populație, în 2014, până la 46,4%, în 2024. Cea mai aglomerată localitate este municipiul Chișinău, unde anul trecut locuiau aproape 720 de mii de persoane, cu 16,7% mai mult față de acum 10 ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În februarie, Moldova va cumpăra mai multă electricitate din România la prețuri plafonate
Compania Energocom a anunțat vineri, 31 ianuarie, că a semnat noi contracte bilaterale cu centrale electrice din România, mărind cantitatea de electricitate procurată la un preț plafonat de guvernul român la circa 80 de euro pentru un MWh.
Un contract a fost semnat cu centrala nucleară de la Cernavodă, de unde vor fi procurați 110 MW bandă, cu 10 MW mai mult față de ianuarie. Un alt contract a fost încheiat cu compania românească Hidroelectrica, care va furniza o cantitate de 20 MW de bandă.
În luna februarie, Energocom estimează că ponderea electricității achiziționate de la Nuclearelectrica va constitui 18% din totalul de consum, în vreme ce curentul de la Hidroelectrica va acoperi 3,3% din necesar.
Un alt contract a fost semnat cu compania D. Trading, care potrivit Energocom, va livra mai multă electricitate în timpul zilei, când este consum mai mare, și o cantitate mai mică noaptea, când nu este cerere. În total, această companie va furniza 70 de mii mWh, ceea ce constituie 17% din necesar.
Energocom nu a dezvăluit prețul la care va procura electricitatea de la D. Trading, dar a spus că este mai mic decât prețul-plafon de achiziție inclus în actualul tarif final pentru consumatori, care este de 145 euro per MWh.
Luna viitoare, compania de stat se așteaptă ca ponderea energiei electrice achiziționate de pe bursă, care este mai scumpă, să se reducă la circa 25% față de 39% în luna ianuarie.
Totodată, centralele de termoficare urbane din Chișinău și Bălți vor genera luna viitoare 120 de mii de MWh, ceea ce acoperă în jur de 30% din consum. Alte peste 30 mii MWh ar urma să constituie energia regenerabilă.
La începutul acestui an, odată cu declanșarea crizei energetice după oprirea livrărilor de gaze de către Gazprom în regiunea transnistreană, în R. Moldova au crescut semnificativ tarifele la energie electrică. Consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova plătesc 4,10 lei/kWh față de 2,34 lei în prezent, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh față de tariful vechi de 2,84 lei.
- Vezi și: S-a scumpit curentul. Cum populația, companiile și sectorul public pot economisi energia electrică
Rămasă fără gaze, regiunea transnistreană nu mai produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o vindea malului drept la prețul de 66 euro mWh.
Pentru a compensa deficitul de energie, Chișinăul a început să facă importuri din România, parțial pe baza unor contracte la preț plafonat de Guvernul României, iar o altă parte de pe bursa de energie OPCOM, unde tarifele sunt și de trei ori mai mari.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Amenzi de peste 11 milioane de lei aplicate de CNA pentru cei care și-au vândut votul
Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat vineri, 31 ianuarie, că a aplicat până la această dată, amenzi în sumă de peste 11 milioane de lei pentru coruperea electorală pasivă.
Sancțiunea a fost aplicată pentru cei care și-au vândut voturile, prin acceptarea sau primirea, personal ori prin intermediar, a unor bunuri, servicii sau privilegii sub orice formă, care nu li se cuvin.
Legislația prevede amenzi de la 25 de mii la 37,5 mii de lei pentru fiecare caz.
În comunicatul de vineri, CNA a precizat că examinarea proceselor verbale emise de Poliție continuă, urmând să fie luate decizii pe marginea acestora.
Articolul în baza căruia se aplică aceste amenzi a fost contestat la Curtea Constituțională de mai mulți avocați ai persoanelor amendate. La 22 ianuarie, instanța a respins 88 de sesizări, invocând că astfel de sancțiuni sunt necesare pentru a combate corupția politică.
La 20 ianuarie, CNA a informat Președinția că a întocmit aproximativ 30 de dosare penale privind coruperea electorală. Datele au fost furnizate în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate din acea zi.
„De asemenea, CNA a identificat 57 de persoane care distribuiau bani ilegali din partea unui grup infracțional condus de Ilan Șor”, a mai spus președinția într-un comunicat.
Potrivit Poliției, cel puțin 100 de mii de cetățeni ar fi primit bani în schimbul votului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Investigație privind accidentul aviatic în care și-au pierdut viața antrenorii de patinaj artistic de origine rusă
Anchetatorii americani care investighează coliziunea dintre un avion de pasageri al companiei American Airlines și un elicopter al armatei, soldată cu moartea a 67 de persoane, inclusiv a cel puțin patru antrenori de patinaj artistic de origine rusă, au recuperat cutiile negre ale avionului.
Înregistratoarele datelor de zbor și ale vocii din cabina de pilotaj au fost recuperate din avionul Bombardier CRJ700, implicat în coliziunea produsă în aer în apropierea Aeroportului Național Ronald Reagan din Washington, și au fost transmise laboratoarelor pentru evaluare, a declarat, pe 30 ianuarie, purtătorul de cuvânt al Comitetului Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB), Peter Knudson.
Președinta NTSB, Jennifer Homendy, a declarat anterior într-o conferință de presă că va fi nevoie de timp pentru finalizarea anchetei.
„Avem cantități substanțiale de informații. Trebuie să verificăm informațiile. Trebuie să ne luăm timp pentru a ne asigura că acestea sunt exacte”, a declarat Homendy.
Un raport preliminar este așteptat în termen de 30 de zile de la data accidentului, a precizat NTSB într-o declarație pe site-ul său. Cauza probabilă a accidentului și factorii care au contribuit la producerea acestuia vor fi prezentate în raportul final, care este așteptat în termen de 12 până la 24 de luni, se arată în declarație.
Foștii campioni mondiali ruși la patinaj artistic Vadim Naumov și soția sa, Evgenia Shishkova, s-au numărat printre victimele coliziunii dintre avionul de pasageri și un elicopter Sikorsky UH-60 Black Hawk al armatei SUA, care transporta trei soldați într-un zbor de antrenament. Impactul s-a produs cu puțin înainte de ora 21.00, ora locală, pe 29 ianuarie, în timp ce avionul de pasageri se apropia de aeroport pentru a ateriza. Ambele aeronave au căzut în râul Potomac.
Președintele american Donald Trump a declarat reporterilor că mai mulți cetățeni ruși se numără printre victime și a afirmat că a luat legătura cu oficialii ruși pentru a le prezenta condoleanțe.
„Inimile noastre sunt zdrobite alături de ale voastre”, le-a spus Trump familiilor persoanelor decedate, după ce a ținut un moment de reculegere, în deschiderea unei conferințe de presă la Casa Albă.
Mai devreme, Kremlinul a transmis un mesaj de condoleanțe, dar și mai mulți lideri europeni, între care președinta de la Chișinău, Maia Sandu.
„Vești tragice din Washington DC. Gândurile mele sunt cu toți cei afectați de acest incident devastator. Moldova este solidară cu oamenii din SUA în aceste momente dificile”, a scris Maia Sandu pe rețeaua X.
Avionul American Airlines sosea din Wichita, Kansas, unde au avut loc Campionatele americane de patinaj artistic, în perioada 20-26 ianuarie. Competiția a fost urmată de un cantonament de formare pentru patinatorii juniori promițători.
- Te-ar putea interesa și: Cine au fost Vadim Naumov și Evgenia Shishkova?
Clubul de patinaj din Boston, unde Naumov și Shishkova antrenau din 2017, a anunțat într-o declarație că cei doi antrenori ruși, care au câștigat medalia de aur pentru perechi la Campionatele Mondiale de patinaj artistic din 1994, se numără printre cei șase membri ai clubului care au murit în accident.
„Sportul nostru și clubul nostru au suferit o pierdere cumplită prin această tragedie”, a declarat într-o declarație directorul executiv și CEO-ul Skating Club of Boston, Doug Zeghibe.
Cei doi, care au câștigat și finala Champions Series 1995-1996, s-au mutat în Statele Unite după ce și-au încheiat cariera de patinatori și au devenit antrenori.
Fiul lor în vârstă de 23 de ani, Maxim Naumov, este cetățean american și concurează pentru Statele Unite în competițiile internaționale. El a fost campion național de juniori al SUA în 2020.
În afară de Naumov și Shishkova, cel puțin alți doi antrenori de origine rusă se aflau în avion.
Inna Volyanskaya, un antrenor de patinaj din zona Washingtonului, se afla la bordul avionului, a declarat deputatul american Suhas Subramanyam (Democrat-Virginia) pe X, adăugând că s-a confirmat că niciuna dintre cele 67 de persoane aflate în avionul de pasageri nu a supraviețuit.
Volyanskaya a concurat ca patinatoare în perechi pentru Uniunea Sovietică în anii 1980. Ea a antrenat tineri patinatori la Washington Figure Skating Club, potrivit site-ului web al clubului.
Un alt antrenor rus, Alexandr Kirsanov, era în avion, potrivit soției sale, Natalya Gudin.
„Am pierdut totul. Mi-am pierdut soțul. Mi-am pierdut elevii. Mi-am pierdut prietenii”, a declarat Gudin pentru ABC News.
La bordul avionului se aflau, de asemenea, doi cetățeni chinezi, a declarat Ambasada Chinei la Washington, fără a oferi informații suplimentare despre victime.
„Ambasada Chinei transmite cele mai profunde condoleanțe tuturor victimelor și compasiune familiilor îndoliate”, se arată într-o declarație a ambasadei.
Aproximativ 40 de cadavre au fost recuperate din apele înghețate ale râului Potomac până în după-amiaza zilei de 30 ianuarie, inclusiv cadavrul unuia dintre cei trei soldați ai armatei americane aflați la bordul elicopterului.
Experții susțin că avionul s-ar fi aflat la doar 91 de metri (300 de picioare) deasupra solului și era pregătit să aterizeze atunci când s-a ciocnit cu elicopterul.
Pilotul și instructorul de zbor israelian Michael Parkanski, stabilit la Praga, a declarat că se pare că au fost respectate toate procedurile corecte, ceea ce sugerează că incidentul ar fi putut fi cauzat de o eroare umană.
„Pentru mine, pare o eroare pur umană”, a declarat el pentru RFE/RL. „A fost o fracțiune de secundă... și-au pierdut concentrarea, la fel cum ni se poate întâmpla și nouă pe șosea, când ne pierdem concentrarea pentru o fracțiune de secundă, iar apoi se întâmplă un accident. Este un [mare] păcat, dar, în opinia mea, aici este vorba de un factor pur uman.”
La bordul avionului bimotor de producție canadiană se aflau 60 de pasageri și patru membri ai echipajului, care a fost găsit fragmentat în trei părți în râu, la o adâncime relativ mică. Epava elicopterului a fost de asemenea găsită în râu.
Anchetatorii federali vor încerca să reconstituie momentele dinaintea coliziunii, inclusiv comunicarea între cele două aeronave și controlorii de trafic aerian, precum și alte acțiuni ale piloților și altitudinea celor două aeronave.
În baza relatărilor RFE/RL, Reuters, AP și TASS.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Premierul suedez spune că împușcarea unui activist anti-islam ar avea legătură cu o „putere străină”
Activistul irakian anti-islam, Salwan Momika, a fost împușcat miercuri, 29 ianuarie, cu doar câteva ore înainte ca o instanță să emită un verdict în procesul său legat de arderea Coranului. Premierul Suediei, Ulf Kristersson, a declarat că incidentul ar putea avea legături cu o „putere străină”.
Momika, în vârstă de 38 de ani, se afla în Suedia ca refugiat. El a fost împușcat miercuri într-o locuință din orașul Sodertalje, situat în apropiere de Stockholm. Un procuror a ordonat reținerea a cinci persoane, a anunțat poliția, fără a preciza dacă atacatorul se află printre ele, scrie Reuters.
Activistul a ars și profanat în 2023 mai multe exemplare ale Coranului, cartea sfântă a musulmanilor, fie în spațiul public, fie în transmisiuni pe rețelele sociale.
„Pot să vă asigur că serviciile de securitate sunt profund implicate, deoarece există în mod evident riscul unei legături cu o putere străină”, a spus joi, într-o conferință de presă, premierul suedez Ulf Kristersson.
O instanță din Stockholm a clasat cazul lui Momika după moartea acestuia. Verdictul pentru un alt bărbat implicat în același proces penal, acuzat de „incitare la ură împotriva unui grup etnic sau național” în legătură cu arderile de Coran, a fost amânat până luni.
În 2023, Suedia a ridicat nivelul de alertă teroristă la cel de-al doilea cel mai ridicat nivel și a avertizat asupra amenințărilor la adresa suedezilor, atât în țară, cât și în străinătate, după ce arderile de Coran, majoritatea organizate de Momika, au stârnit furia comunităților musulmane și amenințări din partea jihadiștilor.
Serviciul de Securitate al Suediei a declarat pentru Reuters că evaluează impactul potențial al acestui atac asupra securității naționale.
Arderea Coranului este considerată un act de blasfemie de către musulmani, deoarece aceștia consideră cartea sfântă drept cuvântul lui Dumnezeu.
Vezi și: Irakianul expulzat din Suedia pentru arderea repetată a Coranului cere azil Norvegiei
Deși guvernul suedez a condamnat valul de arderi de Coran din 2023, acestea sunt în general considerate o formă protejată de libertatea de exprimare. Poliția suedeză a respins cererile de a restricționa acțiunile lui Momika, care afirma că acțiunile sale sunt împotriva islamului ca religie și nu a musulmanilor.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a spus în 2023 că persoanele care profanează Coranul ar trebui să primească „cea mai severă pedeapsă” și că Suedia s-a aliniat pentru război împotriva lumii musulmane” prin sprijinirea celor responsabili.
Momika a venit în Suedia din Irak în 2018 și a primit un permis de ședere în țară pe 3 ani în 2021. În martie anul trecut, el a fost arestat în Norvegia, după ce a spus că va cere azil acolo, fiind trimis înapoi în Suedia, notează AP.
Agenția suedeză pentru migrație a încercat în 2023 să-l deporteze pe Momika pentru furnizarea de informații false în cererea sa de rezidență, dar nu a putut face acest lucru, deoarece în Irak risca tortură și tratamente inumane.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
La Chișinău a fost lansat primul serviciu de diagnostic și tratament hibrid în oncologie
Institutul Oncologic din Chișinău a anunțat joi, 30 ianuarie, lansarea primului serviciu de diagnostic și tratament hibrid în oncologie. Se întâmplă după ce instituția a achiziționat o serie de echipamente de ultimă generație în acest sens, care au costat peste 40 de milioane de lei.
Noile echipamente sunt destinate pentru tratamentul și diagnosticul mai multor tumori maligne. Mai exact au fost procurate un tomograf computerizat, aparat de radiografie digitală cu tomosinteză, ultrasonograf și aparate de endoscopie pulmonară și digestivă.
Grație dotărilor, o serie de tumori maligne, cum ar fi cele pulmonare, pancreatice, de ficat sau ale căilor biliare, renal și de prostată, vor putea fi diagnosticate și tratate minim invaziv prin acces natural, fără incizie, în special în localizări cu acces dificil. De asemenea, pacienții vor putea fi monitorizați atât pre-operator, cât și post-operator.
La modul practic, un pacient se va afla în instituția medicală timp de 24 de ore. În prima zi el va fi internat, iar a doua zi va fi investigat și externat. Pacientul va fi monitorizat de o echipă mixtă de medici.
Serviciul a fost dezvoltat atât din bani alocați de ministerul Sănătății, din bugetul de stat și din bugetul instituției, cât și cu sprijinul Guvernului Japoniei.
Cancerul este a doua cauză de deces în rândul moldovenilor. În anul 2023 au decedat din cauza tumorilor maligne 5.952 de persoane.
Cele mai răspândite tumori maligne în R Moldova sunt cancerul mamar, colorectal, de prostată, al pielii și al traheii care însumează 52,6% din numărul total de tumori maligne.
O treime din decesele prin cancer sunt provocate de consumul de tutun, obezitatea, consumul de alcool, consumul insuficient de fructe și legume și lipsa activității fizice. De asemenea, virusurile hepatitei B și C, papilomavirusul uman (HPV), ș.a. cresc substanțial riscul de cancer, cum ar fi cancerul de col uterin și de ficat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Militanții palestinieni au predat opt ostatici israelieni, ca parte acordului de armistițiu
Militanții palestinieni au predat joi, 30 ianuarie, opt ostatici israelieni în Gaza, în schimbul eliberării a 110 prizonieri palestinieni. Schimbul face parte din ultima fază a primei etape a acordului de încetare a focului dintre Israel și Hamas.
Un soldat israelian, Agam Berger, îmbrăcat într-o uniformă verde, a fost condus pe o alee îngustă printre clădiri grav avariate și peste mormane de moloz în Jabalia, în nordul Fâșiei Gaza, înainte de a fi predat Crucii Roșii, relatează Reuters.
Gadi Moses, 80 de ani, și Arbel Yahud, 29 de ani, ambii răpiți din kibbutzul Nir Oz în asaltul condus de Hamas, desemnată drept organizație teroristă de către SUA și UE, asupra Israelului pe 7 octombrie 2023, s-au îmbrățișat în prezența unor bărbați înarmați mascați în uniforme negre, arată un videoclip publicat de organizația Jihadul Islamic, aliatul Hamas. Se așteaptă ca acești doi ostatici să fie returnați Israelului într-un alt loc, la Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza joi, 30 ianuarie.
În total, Hamas a eliberat joi trei ostatici israelieni și cinci ostatici de origine thailandeză după mai bine de un an de captivitate, potrivit autorităților israeliene, scrie The New York Times.
Cei 110 prizonieri palestinieni care urmează să fie înapoiați Hamas în această etapă, printre care sunt 30 de minori și membri ai grupurilor palestiniene condamnați în Israel pentru atacuri mortale, vor fi duși în Cisiordania sau Gaza mai târziu în cursul zilei.
Ostaticii israelieni urmau să fie duși la trei spitale diferite din Israel, după o verificare medicală imediată la sosirea în locurile de returnare.
Israelienii s-au adunat în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Piața Ostaticilor, o piață centrală din Tel Aviv, unde au aplaudat și au plâns în timp ce urmăreau eliberarea pe un ecran uriaș.
Autoritățile din Israel spun că în Gaza se mai află 89 de ostatici, dintre care aproximativ 30 sunt declarați morți în lipsă.
Schimbul de ostatici face parte din prima fază a acordului de armistițiu mediat de SUA, Egipt și Qatar, după luni de negocieri dificile cu părțile implicate în conflict.
Luni, Israelul a început să permită palestinienilor să se întoarcă în nordul Fâșiei Gaza, cea mai distrusă parte a teritoriului.
În prima fază a încetării focului, Hamas urmează să elibereze un total de 33 de ostatici israelieni, inclusiv femei, copii, adulți în vârstă și bărbați bolnavi sau răniți, în schimbul a aproape 2.000 de prizonieri palestinieni.
Acordul prevede ca Israelul și Hamas să negocieze o a doua fază în care Hamas va elibera toți ostaticii rămași, iar Israelul ar urma să fie de acord cu încetarea focului pe termen nelimitat. Războiul ar putea fi reluat la începutul lunii martie dacă nu se ajunge la un acord.
Israelul a transmis în mod repetat că este încă hotărât să distrugă Hamas. Un partener cheie de extremă dreapta în coaliția premierului Beniamin Netanyahu a cerut deja reluarea războiului după prima fază a încetării focului.
Hamas spune că nu va elibera ostaticii rămași fără încheierea războiului și retragerea completă a trupelor israeliene din Gaza.
Aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și peste 250 de ostatici au fost răpiți în atacul Hamas din Israel din octombrie 2023. În atacurile de răspuns ale Israelului au murit peste 47.000 de palestinieni.
Aproximativ jumătate dintre ostaticii luați de Hamas au fost eliberați în noiembrie 2023 în timpul singurului armistițiu de până acum, iar alții au fost recuperați vii sau morți în timpul campaniei militare israeliene din Gaza.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
„Visul Georgian” încetează colaborarea cu APCE de la Strasbourg
Partidul „Visul Georgian” a anunțat că își încetează activitatea în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), după ce legislativul cu sediul de la Strasbourg a adoptat, cu o majoritate covârșitoare, o rezoluție care solicită Georgiei să stabilească o dată pentru noi alegeri parlamentare.
Anunțul a fost făcut pe 29 ianuarie, de șefa delegației georgiene, Tea Tsulukiani, care a afirmat că termenii rezoluției, adoptată cu 114 voturi pentru și 13 împotrivă, sunt „inacceptabili, incorecți și neîntemeiați”.
Rezoluția solicită autorităților georgiene să stabilească o dată pentru noile alegeri parlamentare înainte de luna aprilie, să elibereze toți deținuții politici și să revizuiască legile controversate. Aceste solicitări sunt în concordanță cu revendicările protestatarilor care continuă să organizeze mitinguri pro-europene în Tbilisi și alte orașe ale țării.
Tsulukiani a declarat că cererea rezoluției privind organizarea unor noi alegeri „încalcă suveranitatea Georgiei și nu ține cont de voința a peste 1.120.000 de alegători care au votat pentru „Visul Georgian”, fiind, prin urmare, categoric inacceptabilă”, potrivit agenției Novosti-Gruzia.
„Dacă am accepta această recomandare, ar fi echivalent cu a ne trăda electoratul și, implicit, majoritatea covârșitoare a societății noastre”, a declarat Tsulukiani. „Ținând cont de toate acestea, noi, membrii delegației parlamentare georgiene la Strasbourg, începând de astăzi, ne încetăm activitatea în cadrul APCE.”
Totodată, ea a menționat că Georgia rămâne membră a Consiliului Europei și își va relua activitatea în cadrul APCE „atunci când atitudinea nedreaptă se va schimba și șantajul va înceta”.
În timpul sesiunii plenare din 29 ianuarie, partidul de guvernare de la Tbilisi - „Visul Georgian” - a fost criticat de mai mulți membri ai APCE, inclusiv de deputata letonă Zanda Kalniņa-Lukasevica, care a afirmat că țara a regresat în ceea ce privește democrația. Cu o lună în urmă, „Visul Georgian” l-a propus pentru funcția de președinte al țării pe Mikheil Kavelașvili, fost fotbalist și politician populist de dreapta, în ciuda acuzațiilor că alegerile parlamentare din octombrie nu au fost libere și corecte.
- Te-ar putea interesa și: Salome Zurabișvili insistă că este liderul legitim al țării, în timp ce Visul Georgian a învestit alt președinte
Potrivit Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), alegerile au fost marcate de fraude electorale, cumpărare de voturi, vot dublu, intimidare și violență fizică. Reacțiile negative față de aceste nereguli au alimentat protestele antiguvernamentale, care s-au intensificat în noiembrie, după ce guvernul a decis să amâne negocierile de aderare la UE.
Autoritățile georgiene au răspuns acestor demonstrații cu măsuri dure, arestând sute de persoane și utilizând camere de supraveghere cu recunoaștere facială, fabricate în China, pentru a urmări participanții.
Rezoluția APCE solicită, de asemenea, un „proces incluziv care să implice toate părțile interesate și personalitățile publice” din Georgia pentru a soluționa „lacunele și provocările identificate în timpul recentelor alegeri parlamentare”.
Acest proces ar trebui să vizeze crearea „unui mediu electoral favorabil organizării unor noi alegeri parlamentare cu adevărat democratice, care să fie organizate în următoarele luni”, se mai arată în rezoluție.
Vize pentru funcționarii georgieni care călătoresc în UE
Luni, 27 ianuarie, un alt organism european, Consiliul miniștrilor de externe ai UE, a suspendat călătoriile fără viză pentru persoanele care dețin pașapoarte diplomatice georgiene. Aceasta înseamnă că diplomații și funcționarii georgieni vor trebui să solicite viză atunci când călătoresc în țările UE.
„Drepturile fundamentale și valorile democratice sunt principii esențiale ale integrării în UE. Funcționarii care reprezintă o țară ce calcă în picioare aceste valori nu ar trebui să beneficieze de facilitarea accesului la UE”, a declarat cu această ocazie ministrul polonez de Interne, Tomasz Siemoniak, a cărui țară deține președinția rotativă în UE.
Pentru călătoriile către un stat membru care a reintrodus obligativitatea vizelor, diplomații și funcționarii georgieni nu vor mai beneficia de perioade mai scurte de depunere a cererilor, de taxe de viză mai mici și de posibilitatea de a depune mai puține documente justificative.
Decizia este o reacție la adoptarea anul trecut de către Georgia a unei „Legi privind transparența influenței străine” și a unui pachet legislativ privind „valorile familiale și protecția minorilor”, precizează Consiliul UE. Aceste acte legislative, consideră UE, subminează drepturile fundamentale ale georgienilor, libertatea de asociere și de exprimare, dreptul la viață privată, dreptul de a participa la afacerile publice, și sporesc stigmatizarea și discriminarea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Dragalin respinge criticile guvernării și intenția de fuzionare a procuraturilor
Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a spus joi, 30 ianuarie, că nu vede temeiuri pentru fuzionarea instituției pe care o conduce cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
La o zi după ce ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a spus că Procuratura Anticorupție poate fuziona cu PCCOCS, Veronica Dragalin a organizat o conferință de presă la care a prezentat totalurile activității procuraturii pe care o conduce pentru anul 2024.
Șefa PA a spus că nu este la curent cu planurile autorităților de a uni cele două procuraturi specializate, dar și cu proiectul de lege, care urmează să fie examinat în ședința parlamentului din 30 ianuarie.
- Te-ar putea interesa și: Lupta cu corupția și crima organizată, coordonată dintr-un singur punct. PA și PCCOCS ar putea fuziona
Dragalin a mărturisit că despre unele decizii ale autorităților află din presă. Ea este încrezută că nu există temeiuri pentru a uni cele două instituții și spune că nu înțelege ce problemă încearcă să rezolve politicienii prin aceste modificări.
Procuroarea a spus că va decide dacă rămâne în sistem, după ce va vedea modificările propuse de parlamentari. Ea a amintit, că a fost numită pe un mandat de 5 ani.
Șefa PA a menționat că autoritățile nu i-au explicat pe ce se bazează criticile aduse instituției pe care o conduce. „Rezultatele noastre nu pot fi judecate, pentru că noi nu am oprit influența Federației Ruse asupra Republicii Moldova. În întreaga istorie a R. Moldova întotdeauna a existat această influență. Noi o combatem, dar nu poate Procuratura Anticorupție cu 37 de procurori opri această influență”, a explicat procuroarea-șefă.
Întrebată, ce greșeli a comis în mandatul său, Dragalin a mărturisit că îi pare rău pentru faptul că a creat impresia că are „o relație prea apropiată cu anumite persoane cu funcții publice”.
„Există o percepție greșită că eu ca procuror sunt aici, ca să servesc o anumită clasă politică. Eu de la bun început am spus că am venit aici ca un procuror independent. Nu am venit să ajut un partid, sau să trag la răspundere penală alt partid”, a menționat ea.
Ea a mai spus că în toate țările din lume politicienii critică procuraturile anticorupție, deoarece oamenii legii pot investiga persoane cu cele mai înalte funcții din stat.
Dosare, vetting și criza de cadre
Veronica Dragalin crede că sub conducerea ei, Procuratura Anticorupție a obținut progrese. De exemplu, în ultimii doi ani a trimis în judecată 40 de funcționari publici de rang înalt și a obținut în instanță confiscarea a 75 de milioane de lei.
De asemenea, ea a spus că procuratura se confruntă cu o criză de cadre fără precedent. Dacă în 2022 acolo lucrau 52 de procurori, acum au rămas doar 37. Ea a menționat că volumul de lucru a crescut, iar doar numărul de ședințe la care participă procurorii a crescut în anul 2024 cu 1.000.
- Citește și: Corupție electorală, trădare de patrie și complot împotriva Moldovei. Cele mai răsunătoare dosare din 2024
Procuroarea a explicat că nu poate face angajări noi, până ce nu s-a finalizat procesul de vetting (evaluarea extraordinară integrității etice și financiare). Dragalin a spus că procurorii au răspuns la întrebările comisiei în iunie 2024, dar până la sfârșitul lunii ianuarie 2025, doar 10 din ei au primit întrebări suplimentare.
„Comentariile că Procuratura nu lucrează pentru că a intrat în vetting și stau aici și se uită în pod nu sunt adevărate”, a menționat ea.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Eurodeputații vor adoptarea mai rapidă a pachetului de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a anunțat joi, 30 ianuarie, că eurodeputații au aprobat raportul său privind Facilitatea pentru R. Moldova, care include printre altele și solicitarea de a adopta „fără întârzieri” și în „condiții foarte bune” planul elaborat de Comisia Europeană.
Votul pe marginea raportului legislativ despre acest plan care cuprinde și poziția de negociere cu instituțiile europene, în valoare totală de 1,8 miliarde de euro, a fost dat în comisiile de buget și de politică externă ale Parlamentului European.
Potrivit lui Mureșan, care este și autorul raportului, eurodeputații au aprobat creșterea pre-finanțării de la 7% la 20% din suma totală, ceea ce ar însemna că R. Moldova va primi peste 300 de milioane de euro la scurt timp după intrarea în vigoare a Facilității.
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat că eurodeputații au mai aprobat și un amendament al acestuia prin care R. Moldova va primi 50 de milioane de euro ca „măsură tranzitorie” până se aprobă forma finală a planului.
Totodată, diaspora a fost introdusă ca parte implicată în implementarea planului, iar proiectele transfrontaliere și cele de interconectare pe zona de energie au fost incluse ca prioritare.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan mai susține că a ajuns și la un acord pe o „adoptare fără întârzieri” a Planului și în „condiții foarte bune” pentru autoritățile și cetățenii R. Moldova.
„Este important ca aceste fonduri să ajungă cât mai curând în Republica Moldova pentru a finanța drumuri, spitale, poduri și pentru a moderniza administrația publică”, a scris Mureșan.
Ce este Facilitatea de Creștere pentru Moldova
Facilitatea de creștere pentru Moldova, este un instrument de finanțare a dezvoltării economice, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 10 octombrie 2024. Din cei 1,8 miliarde de euro prevăzuți pentru R. Moldova în anii 2025 - 2027, 420 milioane vor fi sub formă de grant, iar restul - împrumuturi în condiții avantajoase.
Planul prevede sprijin pentru circa 25 de mii de întreprinderi, finanțarea unor proiecte importante de infrastructură, precum șoseaua de centură a Chișinăului, poduri peste Prut, dar și interconectarea energetică cu UE, prin finalizarea și construirea de noi linii electrice.
Totodată, Moldova va primi acces la beneficiile pieței unice, cum ar fi libera circulație a mărfurilor, conexiunile comerciale și de transport, integrarea pe piața energetică și digitală a UE, precum și accesul la zona unică de plăți în euro SEPA.
Până la intrarea banilor în cont, Guvernul de la Chișinău trebuie să prezinte Comisiei Europene o agendă de reforme, iar la Bruxelles, instituțiile UE să aprobe acest plan.
Potrivit lui Mureșan, Parlamentul European urmează să poarte negocieri finale pe marginea acestui plan cu Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, pe parcursul lunii februarie. Obiectivul eurodeputaților este să adopte forma finală a legislației, iar Facilitatea să intre în vigoare până în luna martie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Campionii ruși la patinaj, Naumov și Shishkova, ar fi fost printre pasagerii avionului prăbușit la Washington D.C.
Un avion cu 60 de pasageri și patru membri ai echipajului s-a ciocnit în aer cu un elicopter al armatei în timp ce ateriza pe Aeroportul Ronald Reagan de lângă Washington. Accidentul a dus la o amplă operațiune de căutare și salvare în râul Potomac din apropiere. Nu sunt indicii de terorism.
Fostul campion mondial rus la patinaj artistic Vadim Naumov și soția sa, Evgenia Shishkova, s-ar putea afla printre persoanele care au fost ucise după ce un avion de pasageri s-a ciocnit cu un elicopter militar deasupra râului Potomac, lângă Pentagon, în Washington.
US Figure Skating, organizația care supraveghează patinajul la nivel național, a confirmat că „mai mulți membri” ai comunității sale se aflau la bordul zborului American Airlines care s-a ciocnit cu un elicopter în Washington, potrivit CNN.
Administrația federală americană a aviației (FAA) a declarat că accidentul a avut loc cu puțin timp înainte de ora locală 21.00, pe 29 ianuarie, și că este în curs o operațiune majoră de căutare și salvare.
Avionul de pasageri, care efectua zboruri regionale și era operat de o companie aeriană parteneră a American Airlines, avea 64 de persoane la bord.
Un oficial al armatei americane a confirmat informațiile din presă potrivit cărora în accident a fost implicat un elicopter Black Hawk al armatei care avea trei soldați la bord.
Agenția rusă de știri de stat TASS și site-ul sportiv Sports.ru au citat surse potrivit cărora Naumov și Shishkova, medaliați cu aur la proba de perechi la Campionatele Mondiale din 1994, se aflau la bordul avionului.
Cei doi, care au câștigat și finala Champions Series 1995-1996, s-au mutat în Statele Unite după ce și-au încheiat cariera de patinatori și au devenit antrenori.
Fiul lor, Maxim, în vârstă de 23 de ani, este cetățean american și concurează pentru Statele Unite în competiții internaționale. El a fost campion național de juniori al SUA în 2020.
Filiala de la Washington a postului de televiziune NBC a relatat că peste 30 de cadavre au fost recuperate din apele înghețate ale Potomacului, deși oficialii nu au făcut comentarii publice cu privire la numărul morților.
Căutările au fost îngreunate de întuneric și temperaturile scăzute.
Secretarul Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, a declarat pe X că „fiecare resursă disponibilă a Gărzii de Coastă a SUA” a fost desfășurată pentru eforturile de căutare și salvare.
Poliția din Washington a declarat pe rețele că mai multe agenții sunt implicate în operațiunile de salvare. Toate decolările și aterizările de pe Aeroportul Național Ronald Reagan au fost oprite în timp ce echipele de salvare efectuează căutări în apă.
FAA a declarat că aeronava implicată în incident era un avion regional Bombardier care plecase din Wichita, Kansas. Acesta s-a ciocnit în aer cu un elicopter Sikorsky H-60, în timp ce se apropia pentru aterizare. Avionul poate transporta aproximativ 60 de pasageri.
Nu există în acest moment niciun indiciu de criminalitate sau terorism în accident, a declarat un înalt oficial FBI de la biroul din Washington. FBI este pregătit să acorde asistență, a spus oficialul pentru NBC.
Președintele Donald Trump a fost informat despre accidentul aviatic, inclusiv despre faptul că a fost implicat un elicopter militar, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, la Fox News.
Într-o declarație de miercuri seara, Trump a mulțumit echipelor de intervenție pentru „munca lor incredibilă”, menționând că „monitorizează situația și va oferi mai multe detalii pe măsură ce apar”.
„Dumnezeu să le binecuvânteze sufletele”, a adăugat președintele Trump.
Gheața, întunericul și frigul din Potomac fac foarte dificil efortul de salvare.
Atât avionul de pasageri, cât și elicopterul militar au căzut în râul Potomac după ce s-au ciocnit în aer.
„Apa în care operăm are aproximativ 8 metri adâncime”, a declarat șeful serviciilor de urgență din Washington, John Donnelly. „Bate vântul, sunt bucăți de gheață acolo. Așa că este periculos și greu să lucrezi”, a adăugat oficialul.
Anchetatorii încearcă să pună cap la cap ultimele momente ale aeronavelor înainte de coliziune, inclusiv contactul cu controlorii de trafic aerian, precum și o pierdere de altitudine suspectă a avionului de pasageri.
Zborul American Airlines 5342 se îndrepta spre Reagan National când a suferit o pierdere rapidă de altitudine deasupra râului Potomac, potrivit datelor de pe transponderul său radio.
American Airlines a declarat că la bordul aeronavei se aflau 60 de pasageri și patru membri ai echipajului. Avionul bimotor Bombardier CRJ-701, fabricat în Canada în 2004, poate fi configurat pentru a transporta până la 70 de pasageri.
Trei militari americani se aflau la bordul elicopterului Sikorsky H-60, cunoscut sub numele de Blackhawk, dar niciun ofițer, potrivit relatărilor de presă.
American Airlines a declarat că este la curent cu informațiile potrivit cărora una din cursele sale a fost implicată în incident și a precizat că va furniza mai multe informații de îndată ce vor fi disponibile.
Din februarie 2009, în SUA nu a mai avut loc niciun accident mortal cu un avion de pasageri, însă un șir de incidente aproape fatale din ultimii ani au ridicat serioase semne de întrebare privind siguranța.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
UE vrea mai puțină birocrație și mai multă inovație pentru a ajunge din urmă China și SUA
Comisia Europeană a prezentat miercuri, 29 ianuarie, programul său de politici economice pentru următorii ani, care se concentrează pe reducerea birocrației și o atenție mai mare inovațiilor, într-un efort de a spori competitivitatea UE și a ajunge din urmă SUA și China.
Denumit „Busola competitivității”, planul prevede acțiunile Comisiei Europene pe plan legislativ dar și la nivel de inițiative economice pentru următorii doi ani, în sectoare noi precum inteligența artificială, biotehnologia și tehnologia cuantică.
În conferința de presă susținută cu această ocazie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Europa are „tot ce îi trebuie pentru a reuși în cursa către vârf”, dar a atras atenția că trebuie să-și remedieze „slăbiciunile pentru a recâștiga competitivitatea”, scrie dpa.
„Ceea ce contează este viteza și unitatea. Lumea nu ne așteaptă”, a declarat von der Leyen. Comisia Europeană se află sub presiunea mediului de afaceri, a Partidului Popular European de centru-dreapta și a unor țări ca Franța, pentru a simplifica cerințele de raportare sau de a amâna legislația privind clima, recent aprobată.
Executivul UE susține că în ultimii 20 de ani, blocul comunitar nu a reușit să țină pasul cu alte economii majore, printre care SUA și China, motiv pentru care își propune să depună mai mult efort în a concura cu acestea.
Domeniile pe care Comisia Europeană le vizează și unde dorește să sporească competitivitatea Uniunii sunt inteligența artificială, biotehnologia, industria automobilelor, oțelul și tehnologia cuantică.
Comisia își propune ca pe 26 februarie să prezinte „Acordul industrial curat”, un plan multianual al UE pentru a ajuta industriile mari consumatoare de energie să stimuleze producția de energie curată, alături de idei pentru a stimula aprovizionarea cu energie la prețuri accesibile, notează Reuters.
- Te-ar putea interesa și: Liderii europeni se întrunesc la Budapesta, în umbra victoriei surpriză a lui Trump
În aceeași zi, executivul UE își propune să dezvăluie și planuri de reducere a cerințelor de raportare a afacerilor, axate pe rapoartele de sustenabilitate pe care trebuie să le depună întreprinderile mai mari, regulile de diligență necesară și un sistem care va defini ce investiții pot fi etichetate ca fiind „prietenoase cu clima”.
Comisia spune că acesta va fi primul dintr-o serie de pachete de simplificare în efortul său de a reduce sarcina de raportare cu cel puțin 25% și pentru firmele mai mici cu cel puțin 35%, așteptându-se la o reducere cu circa 37,5 miliarde de euro a costurilor pe parcursul a cinci ani.
Foaia de parcurs a „Busolei competitivității” mai include, de asemenea, o propunere de a favoriza companiile europene în licitațiile publice și o propunere ca Comisia să coordoneze politicile naționale în infrastructura energetică, cum ar fi rețelele electrice și stocarea.
Executivul UE ar putea avea un rol de coordonare similar în investiții și în construirea infrastructurii digitale și a utilizării inteligenței artificiale, precum și în domenii cheie de producție, cum ar fi medicamentele critice.
Alte idei analizate vizează și un regim juridic special pentru companiile inovatoare, dar și achiziții comune de către UE în ansamblu de materii prime critice și crearea unei piețe europene unice și integrate pentru industria de apărare.
Blocul comunitar se confruntă și cu provocări din partea noii administrații americane a președintelui Donald Trump, care promite să anuleze reglementările corporative americane, îndemnând și UE să adopte măsuri similare, pentru a facilita afacerile.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ucraina distruge o nouă rafinărie rusească, la 1000 de km de front
Ucraina spune că a lovit o rafinărie petrolieră rusă din regiunea Nijni Novgorod, la est de Moscova, dar și alte ținte din infrastructura energetică a Rusiei. În noaptea din 28 spre 29 ianuarie, au avut loc atacuri ucrainene cu dronă în șase regiuni rusești.
Autoritățile ruse spun că au înregistrat atacuri în regiunile ruse Smolensk, Nijni Novgorod, Tver, Kursk, Leningrad și Briansk, și că una din ținte ar fi fost o centrală nucleară rusă. Aeroporturile din Kazan și Sankt Petersburg au suspendat temporar traficul, invocând probleme de siguranță.
Guvernatorul regiunii Smolensk, Vasili Anohin, a spus că una din drone a fost doborâtă de sistemele antiaeriene rusești când ar fi încercat să lovească centrala nucleară situată la aproximativ 100 de kilometri de capitala acestei regiunii.
Atacul din Nijni Novgorod a dus la incendierea unei rafinării din orașul Kstovo, situat la peste o mie de kilometri de linia frontului. Serviciul rusesc al Europei Libere a reușit să stabilească locația exactă a loviturii.
Loviturile ucrainene au survenit în urma unui schimb de replici, în presă, între președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cel rus, Vladimir Putin.
Zelenski a declarat că lui Putin îi este „frică” să intre în negocieri pentru a pune capăt războiului. „Fiecare mișcare pe care o face și toate trucurile sale cinice au ca scop să prelungească războiul la nesfârșit”, a scris Zelenski pe X.
Ceva mai devreme, liderul de la Kremlin a exclus discuții directe cu omologul său ucrainean. Putin a declarat televiziunii de stat ruse că discuțiile cu Kievul sunt posibile, dar nu și cu Zelenski, pe care l-a declarat „nelegitim” pentru că mandatul său prezidențial a expirat, în timp ce Ucraina se află sub legea marțială și nu poate organiza alegeri noi.
Părțile beligerante au intensificat în ultimele luni atacurile aeriene în spatele liniei frontului, distrugându-și reciproc mai ales infrastructura energetică. Spre deosebire de Ucraina care folosești mai ales drone, Rusia atacă mai ales cu rachete.
În ultimul asemenea atac rusesc în Ucraina, produs tot în noaptea de 28 spre 29 februarie, două femei au fost ucise, potrivit autorităților locale, în orașului ucrainean Nikolaev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Bursele lunare pentru studenții doctoranzi se dublează
Studenții doctoranzi vor beneficia de burse lunare în valoare de 4.400 de lei, indiferent de anul de studii – o creștere cu aproape 50%, aprobată în ședința de joi a guvernului de la Chișinău.
„Dublăm bursele doctoranzilor, ale viitorilor noștri cercetători, ale celor pe care îi așteptăm în universități, în instituțiile de cercetare pentru a face știință, a inova și a contribui la creșterea economică”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, prezentând proiectul deciziei.
Măsura va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, după care studenții doctoranzi vor primi un supliment echivalent cu diferența dintre noul cuantum al bursei și suma achitată începând cu 1 ianuarie 2025.
Tot cu 50% au fost majorate bursa de excelență a Guvernului, care va constitui 6.600 de lei, și bursa pe domenii științifice, care va fi de 5.720 de lei.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova și Ucraina își vor recunoaște reciproc diplomele și titlurile științifice
Anul trecut, au fost dublate bursele lunare pentru studenții de la pedagogie. Tot atunci a crescut indemnizația unică oferită tinerilor specialiști la repartizarea în instituțiile de învățământ, pe o durată de cinci ani, în valoare de 200 de mii de lei.
Ministrul a adăugat că în ultimii ani se atestă o tendință de descreștere a numărului de studenți înmatriculați la studii de doctorat. În anul de studii 2023-2024, la studii de doctorat au fost înmatriculați 207 studenți, cu 29 mai puțini față de anul de studii 2022 - 2023.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Polonia spune că Rusia încearcă să recruteze cetățeni pe „dark net” pentru a influența prezidențialele din mai
Vicepremierul polonez, Krzysztof Gawkowski, a declarat că Rusia caută cetățeni polonezi dispuși să influențeze campania electorală din interiorul țării, oferindu-le 3.000-4.000 de euro pentru a răspândi conținut care dezinformează. Alegerile prezidențiale vor avea loc în luna mai.
Gawkowski spune că recrutarea se face prin intermediul „dark net”-ului, o parte a internetului accesibilă doar folosind un browser web specializat. Agențiile guvernamentale poloneze au observat astfel de încercări de la începutul anului, a spus oficialul.
„Aceștia sunt bani direcționați de serviciile rusești GRU și FSB, care caută astfel de patroni ai conținutului lor aici”, a declarat Gawkowski pentru Reuters, referindu-se la serviciile de informații militare ruse și la Serviciul Federal de Securitate.
Declarațiile vicepremierului vin după ce oficialii polonezi au anunțat luna aceasta că au identificat un grup rus însărcinat cu influențarea alegerilor prezidențiale din țară prin dezinformare.
Varșovia afirmă că sprijinul semnificativ pe care Polonia îl oferă Ucrainei în războiul său de apărare împotriva Rusiei a transformat-o în țintă pentru spionii care lucrează pentru Rusia și Belarus, precum și pentru acte de sabotaj. Minsk și Moscova resping acuzațiile.
Potrivit postului public de radio polonez, care citează oficiali din guvern, Varșovia va desfășura „o umbrelă cibernetică” în timpul alegerilor prezidențiale din acest an, care va urmări să detecteze dezinformarea și potențialele interferențe străine în campanie.
- Vezi și: Complot terorist rusesc cu avioane? Polonezii ridică nivelul acuzațiilor la adresa Kremlinului
Avertismentele oficialilor polonezi vin la câteva zile după ce și oficiali cehi au spus că se pregătește o campanie de dezinformare care să vizeze alegerile parlamentare din Republica Cehă din această toamnă.
Șeful Serviciului Ceh de Informații de Securitate (BIS), Michal Koudelka, a declarat, potrivit radioului public de la Praga, că cea mai mare amenințare de ingerință vine de la Rusia.
„Fără îndoială, la fel ca România și Moldova, Republica Cehă se numără și ea printre statele care sunt țintele principale ale operațiunilor subversive, informaționale și cibernetice desfășurate și coordonate de autoritățile statului rus”, a declarat șeful serviciului secret ceh.
După alegerile prezidențiale din Moldova, autoritățile de la Chișinău au acuzat Rusia de organizarea unei campanii extinse de influențare a scrutinului din octombrie 2024.
În decembrie, Curtea Constituționala din România a anulat alegerile prezidențiale după ce documente secrete declasificate parțial ar fi demonstrat un amestec rusesc, mai ales pe rețelele sociale, care l-ar fi ajutat pe candidatul Călin Georgescu. Moscova a negat orice implicare și a replicat că anularea alegerilor din România este rezultatul unor jocuri de putere locale.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul vrea să discute „astăzi” despre sprijinul UE. Chișinăul acceptă o întâlnire online
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut miercuri, 29 ianuarie, o întâlnire de urgență cu autoritățile de la Chișinău pentru „clarificarea” detaliilor legate de sprijinul oferit de UE pentru livrarea gazelor în stânga Nistrului. Chișinăul a acceptat întâlnirea, în regim online.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat presei că discuțiile reprezentanților Chișinăului și Tiraspolului vor începe la ora 16.00, în regim online.
În ajun, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a propus Tiraspolului ca prima întrevedere a specialiștilor din sfera energetică de pe ambele maluri ale Nistrului să fie organizată pe 30 ianuarie.
Tiraspolul a acceptat invitația Chișinăului, dar a propus ca discuțiile să aibă loc „chiar astăzi”. Într-o înregistrare video a unei ședințe a administrației de la Tiraspol, difuzată de presa din stânga Nistrului, Krasnoselski a cerut reprezentantului său politic, Vitali Ignatiev, să facă de urgență demersurile necesare.
Krasnoselski a spus că întâlnirea este necesară „pentru a clarifica parametrii” sprijinului european, întrucât, susține el, ar exista niște diferențe între declarațiile oficialilor UE, ale reprezentanților guvernului moldovean și propunerile conținute în scrisoarea expediată marți, la Tiraspol, de către Biroul politici de reintegrare de la Chișinău.
„Transnistria salută și vrea să primească sprijinul european. Este firesc acest lucru și suntem recunoscători. Însă, nu trebuie să întindem timpul. Oamenii așteaptă căldură de-o lună de zile”, a spus Vadim Krasnoselski.
Într-o discuție cu jurnlaiști locali, înaintea ședinței administrației de la Tiraspol, Krasnoselski a spus că Moscova continuă să sprijine regiunea transnistreană în problema aprovizionării cu gaze, deși compania rusă Gazprom a fost cea care a sustat livrările de la 1 ianuarie.
„Asistența specifică a Federației Ruse constă în faptul că Rusia acordă Transnistriei un împrumut. Sunt bani care urmează să fie returnați. Nu pe gratis, așa cum le place oamenilor să speculeze despre asta. Cu acești bani noi creditam Tiraspoltransgaz. Ei vor plăti pentru gazul furnizat de Moldovagaz”, a spus liderul de la Tiraspol.
Declarațiile lui Krasnoselski au venit după ce, în dimineața zilei de 29 ianuarie, Moldovagaz a anunțat semnarea unui contract cu Tiraspoltransgaz pentru împrumutul a trei milioane de metri cubi de gaze naturale, care sunt necesare pentru susținerea funcționalității sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului. Livrările se vor efectua în baza unei cereri primite din partea Tiraspoltransgaz. Potrivit acordului, acest volum de gaze naturale urmează fi restituit până la 1 martie 2025.
Acordul de împrumut a celor 3 milioane de metri cubi de gaze a fost aprobat de Comisia Situații Excepționale (CSE) de la Chișinău, pe 28 ianuarie. Guvernul moldovean a anunțat că acordul va fi garantat de Uniunea Europeană. „În lipsa posibilității restituirii acestuia (a volumului de gaze livrat către Tiraspoltransgaz – n.r.) în formă fizică, gazul va fi achitat”, se spune în decizia CSE.
Decizia CSE nu precizează la ce preț va fi livrat gazul în stânga Nistrului și cine va plăti pentru acesta, în cazul în care Tiraspolul nu-l va restitui, conform acordului încheiat cu Moldovagaz.
Luni, 27 ianuarie, Chișinăul și Uniunea Europeană au propus regiunii transnistrene un pachet de sprijin care ar „pune capăt imediat crizei energetice” și ar include livrarea de urgență a trei milioane de metri cubi de gaze în stânga Nistrului.
Premierul moldovean, Dorin Recean, a spus că soluția a fost coordonată cu Comisia Europeană, care ar urma să plătească pentru gazele livrate în cazul în care Tiraspolul va accepta întregul pachet de ajutor. Cele trei milioane de metri cubi de gaze vor ajunge în stânga Nistrului chiar dacă Tiraspolul nu va accepta restul pachetului de ajutor, însă în acest caz autoritățile separatiste ar trebui să achite pentru acest volum, a mai spus premierul.
Anunțul a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă
Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.
Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.
Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina.
Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Groenlandezii se opun în proporție covârșitoare să devină parte a Statelor Unite, arată un sondaj
Un sondaj de opinie a indicat că 85% dintre groenlandezi nu doresc ca insula lor arctică - un teritoriu danez semi-autonom - să devină parte a Statelor Unite, iar aproape jumătate au declarat că percep interesul pentru țara lor al președintelui SUA, Donald Trump, ca pe o amenințare.
Trump a declarat la începutul acestei luni că Groenlanda ar fi vitală pentru securitatea SUA și că Danemarca ar trebui să renunțe la controlul insulei de importanță strategică.
Unul din fiii lui a vizitat apoi insula, într-o călătorie descrisă ca „privată”.
Sondajul realizat de institutul de sondare Verian, comandat de ziarul danez Berlingske și de cotidianul groenlandez Sermitsiaq, a arătat că doar 6% dintre groenlandezi ar dori ca insula lor să devină parte a SUA, iar 9 % sunt indeciși.
Sondajul a arătat că 45 % consideră interesul lui Trump pentru Groenlanda drept o amenințare, 43 % spunând că îl văd drept o oportunitate, iar 13 % se declară indeciși, la acest capitol.
Locuitorii din Groenlanda, amintește Reuters, se bucură de multe dintre aceleași beneficii sociale ca cei din Danemarca, cum ar fi asistența medicală universală și educația gratuită.
Doar 8% dintre cei intervievați au declarat că ar fi dispuși să își schimbe cetățenia daneză cu cea americană, 55% au spus că ar prefera să fie cetățeni danezi, iar 37% au fost indeciși.
Prim-ministra daneză, Mette Frederiksen, a reiterat marți principiul respectului pentru frontierele internaționale, în urma întâlnirilor cu președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și secretarul general șef al NATO, Mark Rutte.
„Sunt mulțumită că sondajul este o expresie a faptului că mulți groenlandezi ar dori să vadă o cooperare strânsă continuă cu Danemarca. Probabil într-o formă diferită de cea pe care o cunoaștem astăzi, deoarece totul se schimbă în timp", a declarat ea pentru Berlingske ca răspuns la sondaj.
Danemarca a declarat luni că va cheltui 14,6 miliarde de coroane (2,04 miliarde de dolari) pentru a-și spori prezența militară în Arctica.
Groenlanda - cu o masă terestră mai mare decât Mexicul și o populație de 57.000 de locuitori - a primit o largă autonomie în 2009, inclusiv dreptul de a-și declara independența față de Danemarca prin referendum.
Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, un suporter al mișcării pentru independență, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea oamenilor ei să își decidă viitorul.
Forțele militare americane au o prezență permanentă la baza spațială Pituffik din nord-vestul Groenlandei, o locație strategică pentru sistemul american de avertizare timpurie a rachetelor balistice, deoarece cea mai scurtă rută aeriană din Europa către America de Nord trece tocmai prin insulă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Chișinăul împrumută Tiraspolului 3 milioane de metri cubi de gaze
Companiile Moldovagaz și Tiraspoltransgaz au semnat miercuri, 29 ianuarie, contractul de împrumut a 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru a menține funcționalitatea sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului. Tiraspolul spune că va plăti din banii oferiți de Moscova.
Anunțul a fost făcut de directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, care a precizat că, potrivit contractului, împrumutul va fi restituit până la 1 martie 2025. Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a spus într-o intervenție pentru presa din stânga Nistrului că așa-zisele autorități vor plăti pentru acest împrumut cu banii oferiți sub formă de credit de Moscova.
Reprezentanții guvernului moldovean au mai precizat marți, 28 ianuarie, că acordul va fi garantat de Uniunea Europeană, care lucrează cu autoritățile de la Chișinău la un plan de soluționare a crizei energetice.
Cantitatea va asigura necesitățile din stânga Nistrului vor ajunge pentru 10 zile, timp în care Centrala de la Cuciurgan (MGRES) va furniza curent gratuit malului drept. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a precizat că gazele nu vor fi destinate consumatorilor industriali, ci celor casnici și de importanță socială.
Așa-zisul minister de externe de la Tiraspol a transmis că „salută intenția UE” de a oferi un grant financiar de urgență pentru a acorda „sprijin pe termen scurt”, în condițiile „crizei umanitare și energetice” cu care se confruntă regiunea transnistreană, dar a adăugat că are nevoie de „informații precise privind parametrii acestui sprijin” și a propus o întrevedere a specialiștilor de pe ambele maluri în acest sens.
Biroul politici de reintegrare al Chișinăului a anunțat la scurt timp că prima întrevedere a specialiștilor de pe ambele maluri va avea loc joi, 30 ianuarie. La ședință vor fi invitați reprezentanții întreprinderilor din sfera energetică de pe ambele maluri ale Nistrului.
Oferta a venit la scurt timp după ce liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut Chișinăului un „împrumut” de circa 3 milioane de metri cubi de gaze, necesari pentru a menține presiunea în țevile de gaze.
- Te-ar putea interesa și: Chișinăul și UE propun regiunii transnistrene ajutor să iasă din beznă
Nu numai rezervele de gaze ale regiunii transnistrene sunt pe sfârșite, dar și cele de cărbune, singurul combustibil care asigură funcționarea centralei electrice MGRES.
Chișinăul spune că liderii de la Tiraspol nu au acceptat deocamdată soluțiile anterioare care le-au fost propuse: fie ca întreprinderea Moldovagaz să cumpere pe piața europeană gaze pentru stânga Nistrului, în condițiile în care concernul rus de stat Gazprom nu reia el livrările, pe rute alternative, ocolind Ucraina, fie ca noi cantități de cărbune ucrainean să fie aduse la MGRES de către Chișinău și Kiev.
Regiunea transnistreană trece printr-o criză energetică acută, după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaze pe 1 ianuarie, ca urmare a expirării unui acord de tranzit prin Ucraina. Gazprom a condiționat furnizarea de gaze prin achitarea de către Chișinău a unei pretinse datorii istorice de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile moldovene nu o recunosc, bazându-se pe rezultatele unui audit internațional independent.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
SUA și UE, de acord să mențină „presiune maximă” asupra Rusiei
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, au avut prima lor discuție telefonică de la venirea administrației Trump. Diplomații au vorbit despre Ucraina, Iran și China, pe fondul îngrijorărilor europene privind noua politică externă a SUA, „America First”.
„Am discutat despre probleme globale în care UE și SUA au aceleași interese, inclusiv războiul Rusiei în Ucraina, influența malignă a Iranului și provocările reprezentate de China”, a declarat Kallas pe platforma de socializare X.
„UE și SUA sunt întotdeauna mai puternice împreună. Aștept cu nerăbdare să vă întâlnim în curând”, a spus Kaja Kallas.
Un oficial UE, vorbind cu jurnaliștii Reuters sub condiția anonimatului, a declarat că Kallas și Rubio s-au concentrat pe priorități comune.
„Au convenit asupra necesității de a menține presiunea maximă asupra Moscovei pentru a avansa către o pace justă și durabilă în Ucraina”, a spus oficialul.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a mai declarat că l-a invitat pe secretarul de stat american Mark Rubio să participe la o viitoare reuniune a miniștrilor de externe ai UE, fără a detalia răspunsul pe care l-a primit.
Discuția diplomatică dintre Kaja Kallas și Marco Rubio vine în contextul în care atât președintele american Donald Trump, cât și liderul rus, Vladimir Putin, au declarat că sunt deschiși la o întâlnire în care să discute un acord de pace în Ucraina.
„Până în prezent, nu am primit niciun semnal de la americani”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de Reuters.
- Te-ar putea interesa și: UE prelungește cu 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei după ce a „îmbunat” Ungaria
Recent, Donald Trump a avertizat că Rusia s-ar putea confrunta cu noi sancțiuni în cazul în care nu se ajunge la un acord pentru încheierea războiului.
La discuția cu secretatul de stat Marco Rubio, Kaja Kallas „a subliniat investițiile tot mai mari ale Europei în apărare și disponibilitatea sa de a-și asuma o responsabilitate mai mare, alături de importanța diversificării aprovizionării cu energie”, a mai spus oficialul UE citat de Reuters.
Președintele american Donald Trump a cerut membrilor NATO să crească cheltuielile militare la 5% din produsul lor intern brut (PIB) pentru apărare. E o creștere semnificativă față de ținta actuală de 2% și un nivel pe care nicio țară NATO, inclusiv Statele Unite, nu îl atinge în prezent.
Text preluat de pe Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În regiunea transnistreană, 50% din șoferi dețin permise auto ale R. Moldova
Aproape jumătate dintre conducătorii auto din regiunea separatistă transnistreană dețin permise de conducere ale R. Moldova. Numărul cererilor de obținere a permiselor auto a crescut în 2024, dar și cel al mijloacelor de transport cu plăcuțe de model neutru.
Potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), peste 41.000 de permise de conducere au fost emise în ultimii opt ani, în baza unui mecanism simplificat, care a funcționat până la sfârșitul anului trecut.
În 2024, prin același mecanism au fost eliberate peste 6.700 de permise, ceea ce reprezintă o creștere de circa 20%, față de anul 2023 (peste 5.300 de permise), a anunțat Biroul politici de reintegrare, cu referire la statistica ASP.
Pe 15 ianuarie, guvernul de la Chișinău a modificat Regulamentul privind procedura de examinare pentru obținerea dreptului de a conduce vehicule, emiterea și valabilitatea permisului de conducere.
După această modificare, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană, care doresc să-și echivaleze permisul de conducere emis de autoritățile neconstituționale de la Tiraspol, vor trebui să susțină un examen teoretic și practic, conform standardelor R. Moldova.
Timp de mai mulți ani, cetățenii moldoveni din regiunea transnistreană au putut să obțină permisul național de conducere fără examene, în baza unui mecanism simplificat, prin echivalarea permisului auto eliberat în stânga Nistrului sau municipiul Bender.
Guvernul de la Chișinău afirmă că modificarea regulamentului ar veni în sprijinul locuitorilor din Transnistria, oferindu-le „oportunitatea” de a beneficia și de conversia permiselor în statele cu care R. Moldova are încheiate acorduri bilaterale în domeniu, facilitând mobilitatea acestora și îmbunătățind calitatea serviciilor publice.
Pe de altă parte, statistica arată că în stânga Nistrului a crescut semnificativ și numărul certificatelor de înmatriculare cu așa-numitele plăcuțe neutre.
- Te-ar putea interesa și: Automobilele din regiunea transnistreană vor putea fi înmatriculate cu numere neutre până în 2026
Peste 12.200 de autovehicule necomerciale au fost documentate cu plăcuțe de model neutru la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița, în ultimii șase ani, potrivit Registrului de stat al transporturilor.
În 2024, au fost înregistrate aproape 2.200 de autovehicule cu asemenea plăci, în creștere de aproape șase ori față de anul 2023, când au fost înregistrate peste 370 de unități de transport. În aceeași perioadă (1 septembrie 2018 - 31 decembrie 2024), au fost eliberate peste 21.600 de certificate de înmatriculare, dintre care aproape 4.100 au fost eliberate anul trecut - mai mult decât dublu față de anul 2023 (1.900 certificate).
Biroul politici de reintegrare de la Chișinău precizează că, după o pauză îndelungată, cauzată de „blocaje” ale administrației separatiste din stânga Nistrului, procesul de documentare primară la punctele de înmatriculare din Tiraspol și Râbnița a fost reluat în august 2024. Tiraspolul s-a retras în mod unilateral din acest mecanism la finele lunii decembrie 2021.
Mecanismul înmatriculării cu plăci auto de model neutru nu substituie procesul de bază - utilizat pe larg de locuitorii din regiune - privind documentarea cu plăci de model național, relevă instituția.
În prezent, locuitorii din regiunea transnistreană au acces la traficul rutier internațional doar în condițiile identificării clare a statului R. Moldova pe autovehicul, deținerii de către conducătorul auto a permisului de conducere de tip național și a altor acte necesare, emise de autoritățile constituționale de la Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te