Proiectul a fost discutat miercuri în cadrul comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. Președintele comisiei, popular-europeanul Eugen Carpov, s-a arătat nedumerit de această prevedere.
„Eu pot să vă dau un exemplu. În România aceeași lege spune că publicitatea politică este interzisă, cu excepția perioadelor electorale. Acolo nu se poate, dar de ce la noi așa trebuie să fie, nu știu”, a menționat Carpov.
A intervenit însă democratul Eugeniu Nichiforciuc, care a spus că, de fapt, „este vorba de informarea politică din afara campaniei electorale, de promovarea anumitor decizii politice, activități sau realizări”.
Nu a fost însă suficient de convingător, în condițiile în care în același proiect publicitatea politică are o definiție clară, care a și fost citată de deputatul PPEM Mihaela Spatari. „Definiția nu se referă la informarea politică. Totodată, anumite persoane sunt în drept să difuzeze publicitatea politică gratuit, dacă sunt mijloacele de informare în masă fondate de partide sau organizații social-politice, iar altele - nu”, a menționat Spatari.
„Sunt în drept să o facă, dar contra plată”, a insistat Nichiforciuc.
Într-un final, Eugen Carpov a ținut să menționeze această neclaritate în avizul comisiei, menționând că „trebuie de văzut care este practica internațională și de respectat normele, ca să nu fim inovativi”.
Autorii proiectului de lege, care ar urma să reglementeze domeniul publicității, sunt democrații Andrian Candu, Vladimir Hotineanu și Corneliu Mihalache. Aceștia au dat o definiție publicității politice - „publicitatea, care are ca obiect unu sau mai mulți subiecți ai publicității politice sau activitatea acestora, unu sau mai multe proiecte (cauze, inițiative, idei etc.) politice și/sau unu sau mai multe simboluri (expresii, desene, imagini, voci etc.) utilizate de unu sau mai mulți subiecți ai publicității politice”.
Proiectul urmează a fi dezbătut în plenul Parlamentului.
Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.