Au mai rămas câteva zile până la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Franța, în care se vor confrunta centristul Emmanuel Macron și ultranaționalista Marine Le Pen. Cum decurg ultimele evenimente de campanie și ce mai sugerează sondajele.
Franța își ținea răsuflarea, miercuri 3 mai, în așteptarea înfruntării televizate dintre Emmanuel Macron și Marine Le Pen candidații prezidențiali în cea de-a doua rundă a scrutinului, care se va ține duminică 7 mai.
Nu e nici o exagerare în a spune că de alegerile din Franța depind atât viitorul Uniunii Europene, cât și cel al Alianței Nord Atlantice, NATO. Marine Le Pen dorește dispariția ambelor structuri, sau cel puțin ieșirea Franței din ambele.
Diferențele între sondaje sunt mici, în mare Macron e creditat cu 60% din intențiile de vot, Marine le Pen cu 40%, de două ori mai mult decât tatăl ei, fondatorul partidului de extrema dreaptă Frontul Național la alegerile din 2002. Jacques Chirac îl învinsese atunci pe Jean-Marie Le Pen cu un impresionant 82% din voturi.
Macron, tânăr, modern, nici de dreapta nici de stânga, candidat pro-european, ar putea strânge toate forțele politice în jurul lui, denunțând în Le Pen o candidată care dorește o Franță izolaționistă și care se află sub anchetă pentru deturnare de fonduri europene în calitatea sa de europarlamentar. Macron este dat așadar ca viitorul președinte al Franței, cu toate că se află la prima campanie electorală din viața sa.
O mare necunoscută rămâne transferul voturilor. Principalii ceilalți candidați, bătuți în prima rundă, precum cel al dreptei, François Fillon, sau cel al socialiștilor, Benoît Hamon, au cerut susținătorilor să voteze Macron, pentru a o bloca pe Marine Le Pen. In schimb, candidatul extremei-stângi Jean-Luc Mélenchon, care a obținut un scor aproape identic cu cel al lui Fillon, puțin sub 20 %, s-a abținut să le dea vreo indicație de vot fidelilor, iar sondajele empirice arată că doar o treime din ei vor vota pentru Macron, considerat un adept al marelui capital și criticat pentru că a lucrat mulți ani la banca familiei Rothschild. Celelalte două treimi vor vota în alb sau se vor abține.
Cu toate semnalele alarmiste, este greu de crezut că Le Pen ar avea vrea șansă de a învinge, în ciuda analogiilor cu duelul Trump-Clinton, când s-a dovedit că mai toate sondajele se înșelau. Mecanismele electorale sunt total diferite, iar lui Marine Le Pen i-ar trebui circa 11 milioane de voci suplimentare față de prima rundă, ceea ce este irealist, în condițiile în care Macron nu a comis vreo eroare importantă în campanie și nici nu se află în cătarea justiției, precum Le Pen, anchetată pentru deturnare de fonduri europene.
Pe plan extern, poate singura gafă a lui Macron a fost compararea polonezului Kaczynski cu Vladimir Putin, în vreme ce Le Pen și-a exprimat admirația pentru Putin, ba chiar a mers în vizită la Kremlin, după ce anul trecut a primit un împrumut de la o bancă rusească.
Dacă, într-adevăr, cvazi-totalitatea analiștilor politici îl dau pe Emmanuel Macron învingător, în schimb există unanimitate în a considera că lui Macron îi va fi dificil să formeze un guvern credibil și funcțional, el neavând un partid politic în spate, și, de asemenea, că adevăratul test politic va fi constituit de alegerile legislative din luna iunie, care riscă să ducă la o coabitare politică dificilă între președinte și parlament și care vor determina viitorul Franței pe următoarea jumătate de deceniu.
