Capitala, Chisinăul, a fost dintre localitățile cele mai afectate de zăpezile de săptamina trecută, iar corespondenta noastră a stat de vorbă cu consilierul municipal Ruslan Codreanu despre cum s-a descurcat Primaria în situația de urgență creată de ninsori.
Ruslan Codreanu: „Deşi noi suntem conştienţi de lacunele care sunt, de lipsa resurselor umane, lipsa resurselor financiare, primarul cu toată administraţia publică locală a dat dovadă că nu este gata, în situaţii de crize, cum a fost calamitatea naturală de zilele trecute, să se organizeze, să coordoneze şi să pună pe picioare un proces foarte clar, când toţi ştiu cine şi de ce este responsabil.”
Europa Liberă: Dumneavoastră la consiliu, când se întâmplă lucruri ca cele din zilele trecute, ce faceţi sau care sunt responsabilităţile pe care vi le asumaţi?
Ruslan Codreanu: „Noi, consilierii municipali, nu avem instrumente şi pârghii de a influenţa. Este executivul, care are întreprinderi municipale, dacă vorbim de Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi, Edilitate, Exdrupo, care se ocupă de drumuri, Lumteh, care se ocupă de toate reţelele şi cablurile căzute de la stâlpii de lumină. Noi, consilierii, tot ce putem face e să acţionăm ca un fel de call center, dacă la mine se adresează un cetăţean, eu mai departe să retransmit mesajul cetăţeanului către o întreprindere municipală. Aceasta în situaţia de azi.
Dacă ar fi fost un protocol pentru calamităţi naturale, unde, aşa cum am propus noi, să fie primarul, să fie o celulă de criză la primărie împreună cu consilierii municipali, din care să facă parte pretorii, pe lângă pretori au fost foarte mulţi agenţi economici, persoane fizice active care s-au implicat în proces. Deci, la fiecare sector putea fi constituită, la fel, la nivel mai jos altă celulă de criză, ca persoanele din sectorul respectiv, dacă se întâmplă o avarie cu un stâlp sau cu o creangă, sau un tavan căzut la o grădiniţă, să ştie imediat pe cine să contacteze. Altfel, lipsa aceasta de informaţie şi de coordonare a dus la o situaţie unde noi încă mult timp vom resimţi efectele crizei respective. Orice proces poate fi depăşit mult mai repede şi cu mai puţine riscuri, dacă este organizat foarte bine.”
Europa Liberă: Dumneavoastră, Consiliul Municipal, aţi putut cere primarului, ca executiv, să facă acest plan? S-a ştiut, de exemplu, Centrul Hidrometeorologic a făcut avertizarea cu trei zile înainte de intemperie.
Ruslan Codreanu: „Cu toate previziunile care au fost că va fi vreme rea, nimeni nu s-a aşteptat la dezastrul care a avut loc, nimeni nu s-a putut aştepta că municipiul va fi afectat în aşa mare măsură. Sâmbătă, când am ieşit pe teren, şi când am văzut ce se face în centru oraşului, l-am sunat pe primarul general şi i-am spus: „Domnule primar, noi vrem să punem umărul să vă ajutăm să depăşiţi situaţia respectivă, să ajutăm subdiviziunile, pentru că nu veţi face faţă singur. Şi nu este o critică. Este situaţia în care trăim”.
Singurul răspuns pe care a putut să mi-l dea, a zis: „Tot ce puteţi face voi e să faceţi curat în curţile blocurilor voastre”. Trebuia de convocat de urgenţă Consiliul Municipal, de văzut cum să organizăm procesul, dar, totuşi, la insistenţa noastră am reuşit că convocăm şedinţa Consiliului Municipal marţi, imediat după sărbători, unde am decis majorarea Fondului de Rezervă, care prevede astfel de calamităţi, cu 20 de milioane de lei, pentru a putea acorda anumite resurse financiare întreprinderilor municipale care sunt responsabile de gestionarea crizei, în primul rând, ca să-şi poată procura utilajele respectivă. Există şi partea pozitivă, dacă pot zice aşa, în toată situaţia aceasta, că vor fi procurate echipamente, utilaje, ceea ce, poate, va permite intervenţii mai rapide, în caz de alte calamităţi.”
Europa Liberă: În Consiliul Municipal ştim cu toţii că e o situaţie complicată politică, se vede cu ochiul liber. Această situaţie, în viziunea dumneavoastră, împiedică executivul să-şi facă bine treaba?
Ruslan Codreanu: „Cu siguranţă, da. Situaţia din Consiliul Municipal şi baricadele politice, retorica aceasta politică din Consiliul Municipal, de fapt, îl poziţionează şi pe primarul general pe o altă baricadă. Pentru că dânsul nu vede mereu coechipieri în Consiliul Municipal, dar mai mult opoziţia. Noi am încercat să avem puntea aceasta de legătură între Consiliul Municipal şi primărie, am încercat să punem umărul, pentru că ne dăm seama că în situaţia la ziua de azi, de exemplu, primarul este singur.
Toate poziţiile de patru viceprimari sunt vacante, viceprimari care sunt responsabili de gestionarea anumitor domenii de sus până jos şi care ajută primarul în administrarea oraşului. De unul singur nu faci faţă. Eu cred în lucrul făcut prin exemplul propriu şi eu m-aş fi aşteptat ca atât primarul, cât pretorii, ca să zic liderii acestui oraş, să fi ieşit cu un apel de mobilizare. Nu să dea indicaţii, cum a încercat să o facă primarul general, dar să roage oamenii să iasă să ajute subdiviziunile primăriei, fiecare cu ce poate.”
Europa Liberă: Primarul zice că a făcut acest lucru.
Ruslan Codreanu: „Eu am auzit conferinţa primarului. Mie mi-a părut mai mult o indicaţie şi o răţoire la lipsa spiritului civic, cum o vede primarul, decât o rugăminte din partea edilului: „Hai să ne unim forţele şi prin exemplul propriu să arătăm că noi putem salva oraşul nostru Chişinău”. Şi eu acelaşi lucru m-aş fi aşteptat şi de la pretori, prin exemplul propriu să iasă şi să zică: „Oameni buni, avem sectorul Ciocana.
În sectorul Ciocana sunt constituite trei celule. Responsabil de celula numărul unu este Ruslan Codreanu şi tot aşa. Vă rog, la orice oră adresaţi-vă, dacă vedeţi o situaţie de criză”. Să faci un apel către agenţii economici, ştiind că nu ai resursele financiare necesare, ştiind că nu ai benzină, nu ai motoferestraie, că nu ai scări ca să urci în copac, faci un apel către agenţii economici: „Vă rugăm frumos, ajutaţi-ne de data aceasta oraşul. Noi vom vedea cum putem facilita dezvoltarea dumneavoastră, ca să vă acoperim anumite facilităţi pentru perioada fiscală următoare, de exemplu”. Or, aceasta mie mi s-a părut cea mai mare scăpare, într-un fel, a administraţiei.”
Europa Liberă: Vorbim de lipsa de resurse. La Consiliul Municipal cât de des vă preocupă aceste lucruri: resursele de care, de exemplu, beneficiază o întreprindere municipală, cum ar fi Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi sau Exdrupo?
Ruslan Codreanu: „Reforma primăriei, inclusiv din perspectiva eficienţei întreprinderilor municipale, a fost prioritatea noastră numărul unu, când am devenit consilieri municipali. Însă nu am fost auziţi la momentul respectiv. Noi am zis că nu poţi avea un aparat administrativ de 1.100 de funcţionari, în total 25.000 de bugetari care sunt salarizaţi din bugetul municipiului şi să ai 63 de întreprinderi municipale dintre care 39 nu au profit, deci, ele sunt pe zero.
Ultimul raport de analiză a arătat că cam jumătate dintre ele sunt în minus. Dar noi ştim că acolo sunt probleme sistemice. Iarăşi, o analiză în 2013 a arătat că întreprinderea municipală „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi” are în gestiune cam 550 de angajaţi. La 3.500 de hectare de pământ pe teritoriul Chişinăului pe care îl administrează lor le-ar trebui de trei ori mai mulţi oameni conform normativelor. A arătat cu nu au echipamente sau echipamente învechite.
Noi am vrut să ajutăm, să punem umărul, să facem o analiză şi după această să vedem de unde scoatem bani, de unde facem nişte investiţii ca treptat să ajungem cât de puţin să-i ajutăm. Nu s-a mers, iarăşi nu am fost auziţi. Cumva toate mesajele acestea care vin argumentate din partea noastră ele sunt văzute ca o baricadă, ca o retorică politică. Sunt foarte multe analize făcute nu de noi, nu de consiliul trecut, nu de echipe de experţi din Moldova, sunt analize făcute de companii din Marea Britanie, din Letonia, care au venit şi au propus planuri, strategii primăriei, ele au fost aprobate, dar ele stau pe rafturi.
Încă în 2008 s-a făcut analiza funcţională a primăriei, care a venit cu recomandări foarte clare pe termen scurt şi pe termen mediu cum trebuie reorganizată primăria într-atât încât să fie cât mai aproape de cetăţean. Nu s-a făcut aproape nimic. Efectiv, nimic nu s-a făcut.”
Europa Liberă: Ultima întrebare. Premierul Pavel Filip a zis că se implică şi guvernul, că nu se mai poate răbda ceea ce se întâmplă. Nu era cazul să se dea o mână de ajutor imediat şi din partea executivului? Totuşi, vorbim de o catastrofă destul de serioasă.
Ruslan Codreanu: „Guvernul niciodată nu a avut o comunicare bună cu Primăria. Sau Primăria niciodată nu a avut o comunicare bună cu guvernul. Mereu s-a simţit ruptura aceasta de comunicare. Acum, iarăşi, unde a fost problema şi de ce nu s-a intervenit sau, dacă s-a intervenit de ce nu s-a reuşit, într-un fel, să se vadă mai palpabile rezultatele nu pot să zic. Opinia mea personală, cu cât mai mult s-au lăudat că au ajutat, cu atât mai puţin s-au văzut efectele. Vedem că a fost scoasă armata. Să scoţi armata fără echipament e lucru zadarnic, pentru că am văzut şi poze, şi când mergeam pe străzi, stăteau 14 militari cu două lopeţi. Băieţii poate ar fi putut ajuta mult mai mult, dacă erau pregătiţi mai din timp să aibă echipamente. Sunt lucruri care puteau fi evitate doar printr-o simplă coordonare, un apel omenesc de mobilizare şi un lucru prin exemplul propriu, eu cred că putea fi făcut mai bine.”
Europa Liberă: Dar totuşi e o chestiune complexă să organizezi şi oamenii, şi întreprinderile.
Ruslan Codreanu: „Atunci când eşti singur, da. De aceea, ziceam că se putea crea o celulă de criză la nivel de consiliu municipal, care să doarmă acolo, din consilieri, din oricine ar fi vrut să fie, activişti civici, nu contează, agenţi economici. Dar nu a fost apelul acesta, el a lipsit total, el cu desăvârşire a lipsit. Primarul a făcut conferinţă de presă abia luni la serviciile operative ale primăriei, unde a făcut anumite constatări. Da, eu sunt de acord şi îl susţin, că dacă nu erau nici serviciile primăriei care au lucrat 24 din 24, era situaţia mult mai gravă. Dar se putea mai bine printr-un apel omenesc către fiecare om şi către fiecare agent economic. Pentru că oamenii şi aşa au ieşit. Dar dacă mai era şi puţin organizat totul, era să fie mult mai eficient.”
