Ştiri
Președintele în exercițiu al OSCE, Sebastian Kurz, a cerut încetarea violențelor în estul Ucrainei și accesul ajutoarelor umanitare
![Sebastian Kurz și Andrei Galbur (dreapta) la Chisinau](https://gdb.rferl.org/89a8875b-32ff-4469-854e-c010c2c4c147_cx0_cy11_cw0_w250_r1_s.jpg)
Președintele în exercițiu al OSCE, Sebastian Kurz, ministrul de Externe al Austriei, a cerut încetarea violențelor în estul Ucrainei și accesul în zona afectată de conflict a observatorilor internaționali și a ajutorului umanitar.
Vorbind vineri seara la Chişinău, Sebastian Kurz, a declarat că „încălcarea acordurilor discutate la Minsk și violențele care au loc sunt inacceptabile”.
Începând de duminică în localitatea Avdiivka în apropiere de Donețk au reizbucnit luptele între armata ucraineană și separatiștii sprijiniți de Rusia. Localnicii au rămas fără electricitate, încălzire și apă potabilă, în condiții de iarnă grea.
Sebastian Kurz a declarat că „observatorii OSCE au constatat 20 de mii de încălcări ale Acordului de încetare a focului”. „Situația populației este critică, sunt mii de oameni care nu au acces la curent electric, la apă și căldură, lucru care se întâmplă pe fundalul temperaturilor foarte de joase de afară. Cerem încetarea violențelor și accesul în zonă a observatorilor și a ajutorului umanitar”, a declarat Sebastian Kurz la începutul unei vizite de două zile pe care o întreprinde la Chişinău și Tiraspol în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.
Vezi ultimele știri
Construcția liniei Vulcănești-Chișinău s-a extins în raionul Cimișlia
![La șantierul din raionul Cimișlia va activa, începând cu săptămâna viitoare, o echipă de specialiști din Turcia.](https://gdb.rferl.org/ef68bd52-06c5-4740-b46b-08dd4a80fec4_w250_r1_s.jpg)
Șantierul de construcție a liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-a extins luni, 17 februarie, în raionul Cimișlia, la aproape un an de la lansarea lucrărilor de construcție. Autoritățile anunță că numărul muncitorilor a fost suplinit, iar proiectul a fost finalizat în proporție de 50%.
Ministerul Energiei a anunțat, pe 17 februarie, că lucrările de excavare a gropilor de fundație pentru pilonii liniei electrice Vulcănești-Chișinău s-au extins în zona localității Cenac din raionul Cimișlia, iar numărul echipelor de muncitori a fost suplinit.
Totodată, săptămâna viitoare încă o „echipă de specialiști din Turcia” va ajunge în R. Moldova și va continua lucrările în raionul Cimișlia. Lucrările se mai desfășoară în UTA Găgăuzia, raioanele Leova, Cahul (satul Borceag) și Taraclia.
Potrivit ministerului, lucrările de construcție sunt realizate în volum de 22%, iar progresul general al implementării proiectului (care include și proiectare, furnizarea materialelor de construcție etc.) este de circa 50%.
Linia Vulcănești-Chișinău are ca scop interconectarea energetică dintre România și R. Moldova, ocolind regiunea transnistreană. Autoritățile au promis că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul lui 2025.
Deși proiectul a fost inițiat în 2017, lucrările de construcție a liniei au fost lansate efectiv în luna aprilie 2024. Proiectul este finanțat de Banca Mondială, iar lucrările sunt efectuate de către compania indiană KEC International Limited.
La lansarea lucrărilor, președinta Maia Sandu declara că linia electrică Vulcănești-Chișinău este „unul dintre cele mai importante proiecte de la independență încoace” și „un punct de cotitură” pentru asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova.
Mai recent, progresul lucrărilor a fost discutat de premierul moldovean Dorin Recean cu companiile și instituțiile implicate în construcții în cadrul unei ședinței din 16 ianuarie, care a avut loc la Guvern. Recean că proiectul este unul „de importanță strategică” în asigurarea securității energetice a țării și a cerut urgentarea lucrărilor.
Reprezentanții companiei KEC International Limited, care a câștigat licitația de realizare a lucrărilor în 2021, au dat asigurări că, din martie, odată cu încălzirea vremii, vor crește numărul de muncitori în teren. Potrivit autorităților, linia Vulcănești-Chișinău va putea asigura 50% din consumul de energie electrică al R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Papa Francisc rămâne internat în spital cu bronșită. Medicii i-au schimbat tratamentul
![Oamenii stau lângă statuia regretatului Papă Ioan Paul al II-lea în fața Spitalului Gemelli, unde Papa Francisc este internat pentru a continua tratamentul pentru bronșită, în Roma, Italia - 16 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/5c9482c2-20f6-4ba6-afca-539d55d6041d_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
Papa Francisc urmează să se afle mai multe zile în spital, a spus Vaticanul luni, 17 februarie, adăugând că medicii de la spitalul Gemelli din Roma au fost nevoiți să-i schimbe tratamentul, din cauza unei „situații clinice complexe”.
Serviciul de presă al Vaticanului a spus că rezultatul testelor efectuate în ultimele zile au relevat nevoia unui nou tratament, din cauza evoluției bronșitei de care suveranul pontif suferă, a scris Reuters.
„Toate testele efectuate până în prezent indică o imagine clinică complexă, care va necesita o perioadă adecvată de spitalizare”, se mai spune în comunicatul emis luni.
În vârstă de 88 de ani, Papa se confruntă cu bronșită de mai bine de o săptămână, fiind internat vineri, 14 februarie, la spitalul Gemelli din Roma.
Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni, a spus că pontiful „este într-o stare bună”. El nu a precizat dacă papa suferă de o infecție bacteriană sau virală, dar a spus că o actualizare a stării sale de sănătate va fi emisă pe parcursul zilei de luni, 17 februarie.
Medicii pontifului i-au recomandat anterior odihnă completă, fapt pentru care Papa Francisc nu a mai putut susține rugăciunea săptămânală de duminică pentru pelerinii din Piața Sfântul Petru și nici să conducă o masă specială pentru artiști cu ocazia Anului Jubiliar al Bisericii Catolice.
Duminică, 16 februarie, Vaticanul descria starea lui ca fiind „stabilă”.
În timp ce se afla în spital în weekend, papa a continuat să-i sune aproape zilnic pe membrii unei parohii catolice din Gaza, a transmis televiziunea italiană Mediaset.
Unul dintre membrii parohiei a spus că Francisc a sunat atât vineri, cât și sâmbătă și era „în stare bună”, dar suna „puțin obosit”.
Vaticanul a anulat și vizita papei la studiourile de film Cinecitta din Roma, programată pentru luni.
„Mulțumesc pentru afecțiunea, rugăciunea și apropierea cu care mă însoțiți în aceste zile”, a scris papa pe X duminică.
În 2023, Francisc a avut un caz grav de pneumonie, părăsind spitalul după 3 zile și recunoscând diagnosticul după externare, a notat AP. El a fost atunci internat de urgență, după ce a avut dificultăți de respirație și o durere ascuțită în piept.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
CEC cere să fie lichidate patru partide, inclusiv unul condus de un susținător al invaziei ruse în Ucraina
![Alexandr Kalinin, susținător al invaziei ruse în Ucraina și liderul Partidului Regiunilor, a rămas fără cetățenia R. Moldova, după ce i-a fost retrasă în noiembrie 2023.](https://gdb.rferl.org/006c0000-0aff-0242-bda5-08db052dd5c6_w250_r1_s.png)
Comisia Electorală Centrală (CEC) a cerut luni, 17 februarie, Ministerului Justiției să dizolve patru partide din R. Moldova și să limiteze activitatea altor două pentru încălcări repetate privind depunerea rapoartelor financiare. Majoritatea sunt partide mici și inactive de ani buni.
Cele patru formațiuni sunt: Partidul Oamenilor Muncii, condus de Serghei Toma; Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, condus de Vladimir Ţurcan; Partidul Conservator, condus de Natalia Nirca, și Partidul Regiunilor din Moldova, condus de Alexandr Kalinin.
Politicianul pro-rus Kalinin a rămas, în 2023, fără cetățenia R. Moldova, care i-a fost retrasă printr-un decret al Maiei Sandu. El este anchetat de procurorii moldoveni pentru propaganda războiului după ce a publicat, pe paginile sale de pe rețelele de socializare, zeci de video-uri, potrivit cărora, organizează campanii de sprijin pentru militarii ruși și grupările militare pro-ruse de pe teritoriile ucrainene ocupate.
Autoritatea electorală a spus, într-un comunicat din 17 februarie, că cele patru partide nu au prezentat rapoartele financiare pentru primul semestru a anului 2024, în condițiile în care activitatea partidelor a fost limitată pentru neprezentarea anterioară a rapoartelor financiare pentru anul 2023.
- Te-ar putea interesa și: Patru partide pierd din alocațiile de stat, iar PAS și PSRM își măresc bugetele în 2025
CEC a amintit că partidele care admit încălcări similare cu cele pentru care le-a fost limitată activitatea riscă să fie dizolvate. Este și cazul Partidului „Șansă”, condus de Alexei Lungu și afiliat fugarului Ilan Șor, dizolvarea căruia a fost cerută de CEC la începutul lunii februarie.
„Șansă” este și primul partid din R. Moldova al cărui activitate a fost limitată pentru neprezentarea rapoartelor financiare. Acest lucru s-a întâmplat în august anul trecut, după ce Judecătoria Bălți a emis o decizie în acest sens, susținută apoi de Curtea de Apel Chișinău în toamna aceluiași an.
Totodată, CEC a cerut Ministrului Justiției să limiteze pe o perioadă de șase luni activitatea a două partide care au prezentat rapoarte financiare pentru anul 2024. Este vorba despre Partidul Socialist din Moldova, condus de Victor Morev și Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, un alt partid afiliat lui Ilan Șor, condus de Alexandru Beschieru.
Câteva săptămâni mai devreme, CEC a sesizat Ministrul Justiției pentru limitarea activității Partidului Renaștere, afiliat și el oligarhului fugar.
În 2024, parlamentarii au votat un amendament la Legea privind partidele politice care spune că activitatea unui partid politic poate fi limitată și dacă conducerea acestuia nu depune la CEC toate documentele solicitate referitoare la finanțarea partidului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zero cereri pentru cultivarea cânepii industriale
![Guvernul a aprobat în noiembrie 2024 proiectul de hotărâre prin care se permite cultivarea cânepii industriale pentru producerea de semințe, fibre, ulei.](https://gdb.rferl.org/01000000-0a00-0242-1b5d-08dcacb6dc46_cx0_cy12_cw85_w250_r1_s.png)
Niciun agricultor nu a depus încă cerere la Comitetul de control asupra drogurilor pentru permisiunea de a cultiva cânepă industrială la primăvară. Impedimentul pe care îl invocă e că trebuie să aibă deja un contract de vânzare a recoltei.
Guvernul a dat undă verde la cultivarea cânepii industriale în noiembrie 2024. Noile reglementări prevăd că producătorul trebuie să depună o cerere la Comitetul permanent de control asupra drogurilor din subordinea Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale pentru a obține o autorizație.
Cererile trebuie să conțină copiile documentelor de înregistrare a întreprinderii, actelor ce dovedesc deținerea legală a terenului agricol și contractelor de valorificare a producției în industrie sau în alimentație.
Contractul de valorificare este obligatoriu pentru ca autoritățile să poată urmări traseul producției și astfel să se evite „confuziile sociale” legate de cânepă, se arată în proiectul de hotărâre a Guvernului. Dar acesta pare să fie un impediment pentru agricultorii care vor să cultive cânepă industrială.
„În R. Moldova nu sunt producători, procesatori care să prelucreze cânepa. Nu avem pe nimeni care să decorticheze semințele”, a spus Europei Libere reprezentantul Asociației câneparilor din R. Moldova, Alexandru Brătuțel.
El admite că, din această cauză, în această primăvară și nici în anii următori, nimeni nu va planta cânepă. Potrivit lui, acum e perioada în care agricultorii ar trebui să-și pregătească actele ca să poate semăna cânepă în lunile aprilie-mai.
De asemenea, în opinia lui Brătuțel, agricultorii trebuie să depună prea multe eforturi birocratice ca să poată crește cânepă industrială.
Lista de întrebuințări ale cânepii ar putea fi extinsă
De partea cealaltă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că există interes din partea agricultorilor și urmează să fie organizate, prin intermediul Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, trei seminare cu experți internaționali despre tehnologia de cultivare a cânepii industriale.
Secretarul de stat al ministerului de resort, Vasile Șarban, spune că au parvenit chiar și demersuri pentru subvenționarea cânepii industriale, chiar dacă abia a fost permisă cultivarea acesteia.
Responsabilul s-a arătat surprins de argumentul invocat de Asociația Câneparilor, întrucât asociațiile de profil ar fi fost implicate în procesul de modificare a cadrului normativ și nu au pus atunci problema contractului de valorificare.
„Orice producător de ulei din Moldova poate să extragă ulei și din semințe de cânepă. Dacă cineva se avântă să producă semințe de cânepă pentru ulei, trebuie să știe deja unde le va vinde”, a răspuns Șarban.
El afirmă că ministerul urmează să vină cu noi reglementări, care vor stabili ce se întâmplă cu plantele de cânepă după ce semințele sunt strânse pentru ulei. Astfel, lista de întrebuințări ale cânepii industriale ar putea fi extinsă. Acum, de exemplu, ea nu poate fi produsă pentru biomasă.
„Să fie folosită și la plastic, și la combustibil. Dar trebuie să dezvoltăm industria, pentru că plantarea cânepii industriale este nimic fără industrie”, a spus Europei Libere Vasile Șarban.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Putin își trimite ministrul de externe și un consilier să se întâlnească cu oficiali SUA în Arabia Saudită
![Ministrul de Externe Lavrov (dreapta) și consilierul prezidențial Iuri Ușakov, într-o fotografie din noiembrie 2020.](https://gdb.rferl.org/a418c7e6-3532-4df9-88d6-7c94e64848db_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
Președintele rus, Vladimir Putin, își trimite ministrul de externe și un consilier de la Kremlin să se întâlnească marți cu oficiali americani în Arabia Saudită pentru a discuta despre restabilirea relațiilor și posibile discuții pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Reuters amintește că președintele american Donald Trump a declarat miercuri, după o convorbire telefonică cu Putin, că vor începe imediat discuțiile menite să pună capăt războiului din Ucraina și că au discutat, de asemenea, despre Orientul Mijlociu, energie, locul dolarului american în tranzacțiile globale și inteligența artificială.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, era așteptat în Arabia Saudită pentru a se întâlni cu oficiali ruși, alături de Mike Waltz, consilierul lui Trump pentru securitate națională, și Steve Witkoff, emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu.
- Citește și: Liderii europeni se îndreaptă spre Paris: Rusia nu trebuie recompensată prin negocieri de pace
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că Serghei Lavrov, ministrul de externe al lui Putin din 2004, și Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al Kremlinului, vor zbura la Riad la cererea lui Putin.
„Ei sunt așteptați să aibă marți o întâlnire cu omologii lor americani, care se va concentra în primul rând pe restabilirea întregului complex al relațiilor ruso-americane”, a declarat Peskov.
„Întâlnirea va fi, de asemenea, consacrată pregătirii unor posibile negocieri privind reglementarea ucraineană și organizării unei întâlniri între cei doi președinți”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Peskov a refuzat să comenteze un raport Reuters potrivit căruia Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, se va întâlni, de asemenea, cu delegația americană.
De asemenea, el a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă Putin și Trump se vor întâlni față în față în Arabia Saudită la sfârșitul acestei luni.
Ucraina nu va participa în această săptămână la discuțiile din Arabia Saudită dintre SUA și Rusia privind încetarea războiului din Ucraina, a declarat tot luni președintele Volodimir Zelenski.
„Ucraina nu va lua parte. Ucraina nu are cunoștință de așa ceva", a declarat el reporterilor în timpul unui briefing video din Emiratele Arabe Unite, unde se află într-o vizită de stat.
„Ucraina consideră că orice negocieri privind Ucraina fără Ucraina sunt negocieri fără rezultat și nu putem recunoaște ... nici un acord despre noi fără noi”, a mai spus președintele.
Zelenski a adăugat că va vizita Arabia Saudită miercuri, într-o vizită plănuită din timp, fără legătură cu ultimele contacte referitoare la războiul declanșat de ruși împotriva țării sale.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Liderii europeni se îndreaptă spre Paris: Rusia nu trebuie recompensată prin negocieri de pace
![Liderii multor țări europene au fost la Paris săptămâna trecută, la un summit AI. Acum, unii revin acolo, pentru o reuniune de urgență pe tema Ucrainei.](https://gdb.rferl.org/cfe75bf3-5c25-4839-b1a8-f7abc7c36d35_cx0_cy9_cw0_w250_r1_s.jpg)
Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Albares, a declarat că liderii europeni vor discuta luni, la Paris, cum să prevină ca eventualele negocieri de pace privind Ucraina să sfârșească prin a recompensa agresiunea rusă.
„Un război de agresiune nu poate fi recompensat, nu putem încuraja pe alții să lanseze războaie de agresiune”, a declarat el într-un interviu acordat postului de radio spaniol Onda Cero.
„Eu sunt convins, în aceste moment, că Putin va continua să atace și să bombardeze Ucraina. Așa că nu văd pacea la orizont în acest moment”, a adăugat el, citat de Reuters.
Albares a vorbit înaintea unui summit de urgență al liderilor europeni, inclusiv premierul britanic Keir Starmer, găzduit de președintele francez Emmanuel Macron pe tema războiului din Ucraina. Summitul a fost convocat după ce oficialii americani au sugerat că Europa nu va avea nici un rol în nici o discuție privind încheierea conflictului.
Președintele american Donald Trump a uimit aliații europeni din NATO și Ucraina săptămâna trecută când a anunțat că a avut o convorbire cu președintele rus Vladimir Putin fără să se consulte cu aceștia și că va începe un proces de pace.
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a sosit luni în Arabia Saudită înainte de discuțiile așteptate cu oficialii ruși, care vizează încetarea războiului de aproape trei ani din Ucraina purtat de Moscova.
Președintele francez Emmanuel Macron urma să găzduiască lideri din Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, care vor reprezenta țările baltice și scandinave, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Reuters notează că zeci de summituri similare din trecut au arătat că cele 27 de state membre ale UE sunt ezitante, dezunite și se luptă să elaboreze un plan coerent pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Europenii ar putea trimite trupe
Înaintea summitului de urgență de la Paris, premierul laburist britanic Keir Starmer a devenit primul lider european care a declarat că țara sa este gata să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina.
Starmer, care este așteptat să călătorească la Washington pentru a se întâlni cu Trump săptămâna viitoare, a declarat duminică că Europa se confruntă cu un „moment unic într-o generație” pentru securitatea colectivă a continentului și că trebuie să colaboreze strâns cu Statele Unite.
El a declarat că Marea Britanie este pregătită să joace un rol principal în furnizarea de garanții de securitate pentru Ucraina, inclusiv să fie pregătită să pună „propriile noastre trupe pe teren, dacă este necesar”.
„Sfârșitul acestui război, atunci când va veni, nu poate deveni doar o pauză temporară înainte ca Putin să atace din nou”, a scris el în ziarul Daily Telegraph.
La rândul ei, Suedia a declarat luni că nu exclude trimiterea de trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă va fi necesar, după ce prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că este pregătit să trimită trupe.
„În primul rând, trebuie să negociem acum o pace echitabilă și durabilă, care respectă dreptul internațional, care respectă Ucraina și care garantează mai presus de toate că Rusia nu se poate retrage, regrupa și ataca Ucraina sau o altă țară în câțiva ani”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, la postul public de radio Sveriges Radio.
„Atunci când vom avea o astfel de pace, aceasta va trebui menținută, iar pentru aceasta guvernul nostru nu exclude nimic”, a spus ea.
Între timp, tot înaintea summitului de urgență de la Paris, un oficial al președinției franceze a declarat că accelerarea diplomației înseamnă că Europa trebuie să „facă mai mult și mai bine”.
„Credem că, ca urmare a accelerării problemei ucrainene și, de asemenea, ca urmare a ceea ce spun liderii americani, este nevoie ca europenii să facă mai mult, mai bine și într-un mod coerent pentru securitatea noastră colectivă”, a declarat oficialul reporterilor, sub condiția anonimatului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Două drone au survolat spațiul aerian al R. Moldova
![Locul exploziei unei drone rusești, căzută pe un câmp din apropiere de Ceadîr-Lunga, pe 13 februarie.](https://gdb.rferl.org/2fd732e1-4c43-46e5-44b7-08dd4a80b3ca_cx0_cy18_cw0_w250_r1_s.jpg)
Două drone au survolat R. Moldova în noaptea de 16-17 februarie, în timpul unui atac al Rusiei asupra regiunii ucrainene Odesa. Incidentul a avut loc la câteva zile după ce căderea unor drone rusești pe câmpurile de la granița cu Ucraina a dus la mustrarea publică a ambasadorului rus la Chișinău.
Autoritățile moldovene spun că prima dronă a fost identificată de Secția Operațiuni Aeriene a Republicii Moldova la ora 22:45, pe direcția Taraclia - Petrovca. Trei minute mai târziu, o altă dronă a fost observată în spațiul aerian al R. Moldova, pe direcția Burlăceni - Vinogradovca.
Ambele aparate de zbor au părăsit spațiul aerian al R. Moldova la 22:54 pe direcția satului Etulia și, respectiv, la 23:20 pe direcția orașului Ceadîr-Lunga.
Ministerul moldovean de Externe a condamnat, printr-o postare pe X, „încălcarea ilegală a spațiului aerian de către drone ca urmare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei”.
Incidentul s-a produs la câtva zile după ce alte două drone rusești au explodat în sudul R. Moldova. Autoritățile moldovene au catalogat incidentul drept „cel mai grav” de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat atunci autoritățile.
Pe 17 februarie, Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului rus, Oleg Ozerov, fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.
Ozerov a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză, spunând că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vladimir Plahotniuc, pus pe „roșu” de Interpol
![Captură de ecran de pe site-ul oficial al Interpolului, unde Vladimir Plahotniuc este listat ca persoană căutată.](https://gdb.rferl.org/9f901821-922f-47a9-4743-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.png)
Oligarhul moldovean, fostul lider al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc (59 de ani), care a fugit din țară în vara anului 2019, a fost inclus în lista persoanelor pe numele cărora Interpol a emis o Notificare Roșie.
Interpol a publicat informații despre Plahotniuc, iar din acestea rezultă că el este căutat la nivel internațional în baza a trei dosare penale în baza a trei dosare penale, între care acuzații de formare a unei organizații criminale, fraudă, spălare de bani și abuz de putere.
Anterior, Vladimir Plahotniuc, prin avocații săi, a respins acuzațiile aduse de justiția moldoveană.
O Notificare Roșie este o solicitare adresată de Interpol forțelor de ordine din toată lumea în vederea localizării și arestării provizorie a unor fugari căutați la nivel internațional pentru a fi extrădați. Unor asemenea notificări li se dă curs de Interpol la cererea unei țări membre. R. Moldova este membră a Interpol din 1994. Notificarea Roșie e o alertă internațională, dar nu un mandat de arest.
La 7 februarie, Procuratura Anticorupție anunța despre revizuirea de către Interpol a deciziei sale de acum mai bine patru ani prin care blocase solicitarea Chișinăului de anunțare în căutare internațională a lui Vladimir Plahotniuc. Comisia de Control al Fișierelor a Interpol a decis revizuirea deciziei la sfârșitul lui ianuarie 2024, pe baza informațiilor acumulate de instituție în dosar.
Poate fi extrădat Plahotniuc?
Depinde unde se află. Notificarea Roșie permite celor aproape 200 de țări membre ale Interpol să identifice și să rețină o persoană căutată la nivel internațional în vederea extrădării.
De la fuga sa din R. Moldova, în 2019, după debarcarea PD de la putere, presa a scris că Plahotniuc ar fi călătorit în mai multe țări, inclusiv în România, SUA, Cipru și Turcia.
- Te-ar putea interesa și: Soția lui Plahotniuc, acuzată de complicitate la „furtul miliardului”
Se vehiculează intens că Vladimir Plahotniuc s-ar afla în Ciprul de Nord, un teritoriu nerecunoscut ca țară la nivel internațional. Doar Turcia recunoaște Ciprul de Nord ca entitate statală. Dar în situația în care Ciprul de Nord nu are acorduri de extrădare cu R. Moldova și nu colaborează cu Interpol, predarea lui Plahotniuc ar deveni foarte dificilă, însă nu imposibilă. Extrădarea poate avea loc dacă s-ar implica autoritățile turce sau dacă administrația statului de facto ar forța persoana fugară să părăsească teritoriul Ciprului de Nord.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Europenii mai degrabă nu vor fi la masa negocierilor de pace pentru Ucraina, spune emisarul lui Trump
![Keith Kellogg, emisar special SUA, la Conferința de securitate de la Munchen, pe 15 februarie.](https://gdb.rferl.org/adef42e7-f202-473a-bc09-470121dbfb57_cx0_cy5_cw0_w250_r1_s.jpg)
Trimisul special pentru Ucraina și Rusia al președintelui SUA a părut să confirme sâmbătă temerile europenilor că vor fi lăsați deoparte la eventuale negocieri de pace pentru încheierea războiului declanșat de Moscova prin invadarea pe scară largă a Ucrainei în urmă cu trei ani.
Întrebat la Conferința de securitate de la Munchen dacă europenii ar trebui să aibă un rol în viitoarele discuții, Keith Kellogg a spus că el face parte „din școala realismului, iar acest lucru nu se va întâmpla".
„Prietenilor mei europeni, le-aș spune: intrați în dezbatere, nu plângându-vă că ați putea, da sau nu, să fiți la masă, ci venind cu propuneri concrete, idei, sporiți cheltuielile [pentru apărare]", a declarat Kellogg.
El a mai spus că vede posibilă încheierea conflictului în cel mult „180 de zile” și a lăsat să se înțeleagă că președintele SUA, Donald Trump, vrea o „soluție” cât mai curând. El a mai spus că eforturile anterioare de a soluționa conflictul au eșuat pentru că au participat prea multe țări, într-un alt indiciu că nu vede un rol important pentru Europa.
Financial Times a relatat tot sâmbătă că administrația președintelui republican Donald Trump a trimis țărilor europene din NATO un chestionar în care trebuie să precizeze cum ar putea contribui concret la menținerea păcii după ce se va ajunge la ea.
Kellogg ar urma să meargă zilele următoare la Kiev și în capitalele țărilor NATO ca să discute înainte de negocieri.
Rămâne neclar cine va participa la ele, dar emisarul american a părut să confirme că Ucraina va avea un loc la masă.
Declarația lui Kellogg a venit la câteva ore după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a avertizat pe europenii, tot la Munchen, că SUA nu vor ține seama de ei la negocieri, și că trebuie să-și creeze propria armată dacă vor să obțină „respectul” lui Trump.
Zelenski a spus că încrederea europenilor, veche de decenii, că America le va sări în ajutor la nevoie, nu mai este la locul ei.
Vineri, vicepreședintele SUA, JD Vance, a părut să sugereze de la tribuna aceleiași reuniuni de la Munchen că administrația Trump nu va apăra țările europene dacă ele continuă să limiteze drepturile grupărilor care nu le convin - fiind vorba de partidele extremiste de dreapta, ca Alternativa pentru Germania, AfD.
- Vezi și: Vicepreședintele SUA Vance critică guvernele europene pentru că ar limita dreptul la exprimare
Zelenski a avertizat că țara sa, care depinde în prezent în mare măsură de SUA pentru apărare, nu va accepta aranjamente care contravin intereselor sale naționale.
Bloomberg a relatat sâmbătă că o întâlnire între președinții Rusiei și SUA ar putea avea loc în Arabia Saudită înainte de sfârșitul lunii curente.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Alţi trei ostatici israelieni au fost eliberaţi sâmbătă de Hamas
![Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.](https://gdb.rferl.org/8e922c70-d3b1-424f-46ee-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.jpg)
Ostaticii israelieni Sagui Dekel-Chen, Sasha Troufanov şi Iair Horn au fost eliberaţi, sâmbătă dimineaţă, la Khan Younis. Ei au fost scoşi dintr-o dubă albă de către oameni înarmaţi înainte de eliberarea lor şi înainte de a fi predaţi organizaţiei Crucea Roşie.
Ostaticii au fost aduşi pe o scenă pentru a fi prezentaţi mulţimii şi pentru a rosti câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.
Ruso-israelianul Alexander Troufanov, în vârstă de 29 de ani, argentiniano-israelianul Yair Horn, în vârstă de 46 de ani, şi americano-israelianul Sagui Dekel-Chen, în vârstă de 36 de ani, au fost cu toții capturați în kibbutzul Nir Oz, aflat la marginea Fâșiei Gaza.
Hamas a declarat că cei trei bărbați vor fi eliberați în schimbul celor 369 de deținuți palestinieni, înlăturând temerile că acordul de armistiţiu din 19 ianuarie se va prăbuşi înainte de sfârşitul celor 42 de zile ale procesului.
Inițial, Hamas a declarat că nu va elibera ostatici în acest weekend, acuzând Israelul pentru presupusele încălcări ale încetării focului.
Israelul a spus că, dacă ostaticii nu sunt eliberați până la prânz (ora locală) sâmbătă, va relua atacurile asupra Gazei.
Forțele de Apărare ale Israelului spun că cei trei ostatici sunt acum însoțiți de forțele israeliene.
Într-o declarație de sâmbătă, Hamas spune că eliberarea ostaticilor arată că nu există nicio modalitate de a elibera ostaticii ținuți în Gaza decât prin negocieri și prin aderarea la cerințele acordului de încetare a focului.
- Vezi și: De ce propunerea lui Trump de preluare a Fâșiei Gaza a stârnit reacții puternice în toată lumea
Hamas adaugă: „Spunem lumii întregi: «Nu există migrație decât la Ierusalim.»”, un răspuns la sugestia președintelui american Donald Trump de a muta întreaga populație din Gaza în țările vecine.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Fostă europarlamentară româncă, numită la conducerea Institutului de Justiție din Chișinău
![Ramona Strugariu, în biroul Europei Libere din Chișinău, decembrie 2023.](https://gdb.rferl.org/01000000-c0a8-0242-0715-08dbf63d57cb_w250_r1_s.jpg)
Institutul Național al Justiției (INJ) de la Chișinău a anunțat, la 14 februarie, că Ramona Strugariu a fost desemnată în postul de director al instituției.
Numirea Ramonei Strugariu, o fostă deputată în Parlamentul European din partea României, a fost aprobată, cu „votul majorității”, de Consiliul INJ, după desfășurarea probei interviului. Pentru acest post au mai candidat Anatolie Munteanu și avocata Natalia Balaban, care însă s-au retras, pe rând, din concurs.
Ramona Strugariu, care a absolvit dreptul la Iași, a fost vicepreședintă a delegației Parlamentului European în Comisia parlamentară de asociere UE – Republica Moldova. Este unul dintre liderii formațiunii politice REPER din România.
Într-un interviu acordat anterior Europei Libere, Ramona Strugariu declara, între altele, că, indiferent de formula guvernamentală de la București, România are obligația să ajute R. Moldova, „lucru care nu s-a întâmplat suficient de bine” în anumite perioade.
De la finele anului trecut și până la numirea Ramonei Strugariu, interimatul funcției de director al INJ a fost exercitat de Ecaterina Popa, șefă a Direcției instruire și cercetare de la aceeași instituție.
INJ funcționează din anul 2007, fiind principala instituție de formare profesională a angajaților din sistemul judecătoresc și de procuratură, inclusiv a magistraților și procurorilor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”
![Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/6795005a-27ac-4d65-45fc-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.jpg)
Feroviarii din R. Moldova se declară „foarte dezamăgiți” de atitudinea și felul în care autoritățile au tratat protestele din 14 februarie și revendicările de a achita salariile restante de mai bine de jumătate de an. Potrivit lor, protestele vor continua, dacă guvernarea nu va veni cu soluții.
La 14 februarie, câteva sute de feroviari au protestat la Chișinău, în fața Guvernului, Parlamentului și instituției prezidențiale. Feroviarii au protestat în aceeași zi, și la cele mai importante noduri feroviare din regiuni. Protestatarii, angajați ai companiei de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), au revendicat achitarea salariilor restante.
Feroviarii nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei.
„Ei n-au ce mânca”
Ion Zaporojan, liderul federației sindicale a feroviarilor, a comunicat Europei Libere, pe 15 februarie, că protestatarii nu au primit un răspuns clar din partea autorităților în ce privește remedierea problemei cu salariile. Suntem deciși să protestăm în continuare, spune liderul sindical, dar am putea renunța la ele, dacă autoritățile vor întreprinde acțiuni. Ion Zaporojan a spus că protestele vor reîncepe la sfârșitul lunii februarie și ar putea continua în lunile următoare.
„Ei n-au ce mânca”, a afirmat liderul sindical în discuția cu Europa Liberă, referindu-se la situația în care s-au pomenit unii angajați de la CFM. „Am tot fost hrăniți cu promisiuni, iar acum nu a ieșit nimeni în fața noastră [la proteste]”, cu excepția lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), care gestionează și domeniul transporturilor, a susținut Ion Zaporojan.
Feroviarii acuză că statul nu-și onorează obligațiile financiare în ceea ce privește investițiile în infrastructura feroviară și transportul de pasageri. Ei afirmă că, după adoptarea, acum un an, a noului Cod feroviar, valoarea totală a investițiilor statului ar trebui să alcătuiască 480 de milioane de lei. Autoritățile spun, la rândul lor, că aceste fonduri au fost sugerate de experți în unele studii, astfel că nu sunt „reglementate” sau „bătute în cuie.”
Fostul director al CFM, Oleg Tofilat, acum director al Asociației Patronale a Uniuni Transportatorilor și Drumarilor, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile nu înțeleg suficient de bine problemele din transportul feroviar. Potrivit lui, problema curentă a CFM constă în deficitul de lichidități, iar guvernul trebuie să-și asume obligația să facă această „injecție financiară.” Tofilat mai spune că actualul cadru legislativ pentru reglementarea vânzărilor activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat „practic te leagă de mâini și picioare.”
CFM are aproape 5000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1200 de kilometri de cale ferată.
Ce spun autoritățile?
Vicepremierul Vladimir Bolea s-a adresat feroviarilor protestatari pe pagina sa de Facebook, exprimându-și „regretul enorm” că s-au acumulat restanțe care face să sufere familiile feroviarilor. Demnitarul susține că problemele de la CFM s-au acumulat cu anii și că autoritățile caută soluții. El a spus că vor fi vândute active ale CFM care nu mai sunt necesare, sugerând că vor fi operate optimizări. Bolea a dat vina pe „managementul anterior de a lua decizii complicate, dar necesare.”
Șeful interimar al CFM, Serghei Tomșa, s-a adresat și el feroviarilor pe Facebook, enumerând câteva soluții și dând asigurări că, în curând, administrația companiei va veni cu „detalii clare despre următorii pași” și despre etapa în care va începe lichidarea restanțelor salariale.
Agenția Proprietății Publice (APP), care este fondator al CFM, nu a reacționat la protestele feroviarilor. Anterior, însă, a anunțat că a creat o „comisie de cenzori” și un „comitet de audit” pentru „identificarea problemelor companiei.” APP spune că urmărește creșterea transparenței și eficienței CFM.
Vorbind, la 14 februarie, în fața protestatarilor, secretarul de stat la MIRD, Mircea Păscăluță, a declarat că autoritățile sunt angajate, între altele, în discuții cu România și Ucraina pentru a asigura volume de mărfuri transportate pe calea ferată moldoveană, astfel încât să genereze venituri.
Geneza crizei de la CFM
Invitat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Mircea Păscăluță a declarat că volumul mărfurilor transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024 – un volum „derizoriu”.
Mircea Păscăluță dădea asigurări la Europa Liberă că falimentul sau darea în concesiune a CFM nu vor fi admise și că autoritățile sunt în căutarea unei „modalități urgente” de subvenționare a întreprinderii de stat. Din cauza situației complicate de la CFM, în 2024 s-a operat cu optimizări de personal, cu suspendarea unor curse de tren naționale și comasarea anumitor stații. Măsurile au generat economisiri de peste 105 milioane de lei, iar în acest an vor fi aplicate alte acțiuni de optimizare ce vor aduce economisiri estimate la circa 60 de milioane de lei.
Actuala guvernare spune că situația de la CFM s-a creat din cauza investițiilor insuficiente din ultimii 10-15 ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
De la 800.000 la 300.000 de lei – CSJ reduce daunele morale pentru șefa Curții Constituționale
![Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova.](https://gdb.rferl.org/8f32897f-d789-4972-a4b0-08dd4a814ce6_w250_r1_s.jpg)
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va primi compensații morale de 300 de mii și nu de 800 de mii de lei, așa cum stabiliseră anterior instanțele de la Chișinău. Hotărârea este irevocabilă și a fost emisă la 14 februarie de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Este vorba despre un dosar ce vizează acțiunile ilicite ale procurorilor împotriva Domnicăi Manole din 2016, în perioada în care aceasta era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.
Hotărârea CSJ a fost emisă în lipsa părților.
Domnica Manole nu a comentat, deocamdată, hotărârea CSJ. Inițial, ea ceruse despăgubiri în valoare de 1 milion de lei.
Ce a stabilit hotărârea CSJ
Hotărârea CSJ notează că au fost admise recursurile Procuraturii Generale şi ale Ministerului Justiţiei – instituții chemate în instanță de Domnica Manole având drept temei „repararea prejudiciului moral”, cauzat de „acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanţelor judecătoreşti”. Documentul descrie amănunțit, pe aproape 30 de pagini, fondul dosarului și dictează „diminuarea sumei” de la 800.000 de lei la 300.000 de lei, menținând restul prevederilor hotărârilor anterioare ale instanțelor ierarhic inferioare – Curtea de Apel Chişinău (13 iunie 2023) şi Judecătoria Chişinău, sediul Centru (08 februarie 2023).
Completul de trei magistrați de la CSJ a stabilit, între altele, că suma de 800.000 de lei, încasată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, „este una disproporționată în situația juridică analizată.”
Instanța a mai stabilit că despăgubirile trebuie să aibă „efect compensatoriu”, dar nu să constituie „nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.” Judecătorii au mai stabilit că în privința Domnicăi Manole nu au fost comise anumite încălcări procesuale care să justifice acordarea unor despăgubiri mai mari decât în alte situații comparabile juridic.
Pe ce s-a plâns Domnica Manole
Europa Liberă a scris anterior despre etapele examinării dosarului Domnicăi Manole. Reamintim că aceasta reclamase că fusese urmărită penal ilegal în 2016, când încă era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.
Ea obligase, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) în contextul în care opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Referendumul așa și nu a mai fost organizat.
Procurorii au acuzat-o că a luat o decizie nedreaptă și, prin urmare, judecătoarea a fost demisă. Acuzatorii de stat au susținut că hotărârea judecătorească luată de Domnica Manole a fost scrisă de Andrei Năstase, liderul de atunci al PDA.
Pretențiile Domnicăi Manole au ajuns într-un dosar abia în 2018. În iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.
Domnica Manole a declarat atunci că o astfel de decizie ar fi fost imposibilă dacă în R. Moldova nu s-ar fi schimbat guvernarea, în situația în care blocul politic ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate cu Platforma Demnitate și Adevăr) împreună cu Partidul Socialiștilor preluaseră puterea de la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.
După ce a fost achitată, Domnica Manole a candidat pentru postul de judecător la Curtea Constituțională (CC). Concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a fost câștigat de Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, însă deputații i-au numit în funcțiile de judecători la CC pe Vladimir Țurcan și Domnica Manole.
În martie 2020, Domnica Manole a devenit președintă a CC, în locul lui Vladimir Țurcan.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vicepreședintele SUA Vance critică guvernele europene pentru că ar limita dreptul la exprimare
![JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.](https://gdb.rferl.org/98933252-1aa3-4873-98da-c74abcf7f003_w250_r1_s.jpg)
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a folosit vineri discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen pentru a critica Europa pentru „cenzurarea” libertății de exprimare. El a mai spus că asta ar fi principala amenințare a Europei, una „internă”, iar despre războiul din Ucraina nu a vorbit.
În mai multe momente ale discursului său, Vance a minimalizat temerile europene de interferență politică din partea Rusiei, adoptând o poziție similară cu cea a președintelui american, Donald Trump. Acesta a contestat, în trecut, semnalele agențiilor de informații americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit de partea sa în alegerile din 2016.
Vance a sugerat că guvernele europene, inclusiv cel al țării în care se afla, Germania, s-ar teme de alegători, cochetând cu anularea alegerilor, după exemplul României.
„M-a frapat faptul că un fost comisar european a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin. El a avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”, a mai spus vicepreședintele SUA.
La sfârșitul anului trecut, România a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale după ce un candidat cu șanse puține, pro-rusul Călin Georgescu, l-a câștigat în mod neașteptat. A fost invocată manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.
JD Vance a făcut referire, la Munchen, la declarația fostului comisar european Thierry Breton, din ianuarie, în care s-a referit la posibilitatea anulării alegerilor din Germania, după ce, în România, Curtea Constituțională a anulat alegerile.
„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar”, a spus Thierry Breton, potrivit unei publicații franceze citată de Europa Liberă România.
„Când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat", a mai spus Vance.
El a adăugat că dacă democrația din România a fost amenințată de o manevră pe net cu doar câteva sute de mii de dolari, atunci n-a fost de la bun început o democrație autentică.
Europa Liberă România a consemnat după discurs reacția unui lider ultranaționalist din partidul AUR, care a fost de acord cu criticile oficialului american. Guvernul de la București nu a comentat imediat acuzațiile.
Fără remarci despre Ucraina
Reuters observă că viitorul Ucrainei se afla în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump și liderul rus, Vladimir Putin, în această săptămână, în care s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, dar Vance nu a abordat deloc acest subiect.
În schimb, el a acuzat Bruxelles-ul pentru amenințarea de a închide rețele de socializare din cauza conținutului instigator la ură, a atacat Germania pentru ceea ce el a descris ca fiind „raiduri” împotriva propriilor cetățeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, a criticat Suedia pentru condamnarea unui activist creștin și a criticat Regatul Unit pentru regresul în ceea ce privește drepturile religioase.
„În întreaga Europă, libertatea de exprimare, mă tem, este în retragere", a spus Vance, criticând în același timp administrația fostului președinte american, Joe Biden, din Statele Unite pentru „cenzura” platformelor de socializare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Trei cetățeni moldoveni, reținuți pentru că ar fi luptat de partea rusă în estul Ucrainei
![Reținerea unuia dintre cei trei cetățeni moldoveni suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina.](https://gdb.rferl.org/bd7ba5e7-112b-4b97-a41a-08dd4a814ce6_cx0_cy9_cw0_w250_r1_s.jpg)
Trei cetățeni moldoveni, suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina, au fost reținuți de poliția moldoveană, într-o amplă operațiune internațională, realizată în comun cu instituții de forță de la Kiev, sub egida Europol.
Potrivit poliției moldovene, bărbații sunt originari din Chișinău, Bălți și Ialoveni, și au cu vârste de 32 și 33 de ani.
Din 2014 până în 2023, aceștia ar fi participat la lupte pentru aeroportul din Donețk și capturarea orașului Bahmut, în cadrul fostului grup de mercenari „Wagner”, al batalionului „Somali” și al altor grupuri armate din autoproclamata republică populară Donețk din estul Ucrainei și din Rusia, a precizat poliția ucraineană.
Operațiunea internațională „Avengers” pentru reținerea celor trei suspecți a implicat participarea a peste 200 de ofițeri de poliție din Ucraina și Republica Moldova, în cooperare cu Procuratura Generală de la Kiev și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de la Chișinău.
În cadrul operațiunii desfășurate sub egida Europol și cu sprijinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, au avut loc peste 50 de percheziții care au vizat și alte persoane suspectate de mercenariat, cu vârste între 25-45 de ani, în diferite raioane ale R. Moldova, printre acestea fiind și persoane originare din stânga Nistrului.
În urma perchezițiilor au fost sechestrate documente, telefoane și alte echipamente electronice cu corespondențe, fotografii și înregistrări video, care conțin informații despre recrutare, condițiile de serviciu în grupul „Wagner” și participarea suspecților operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.
Cei trei bărbați reținuți sunt doar primii din cei 85 de cetățeni moldoveni, identificați de unitățile operative ale poliției ucrainene, care ar fi participat la război de partea rusă.
Poliția de la Kiev a mai anunțat că documentează toate faptele privind recrutarea, instruirea, finanțarea și participarea lor în operațiuni militare împotriva Ucrainei.
Potrivit legislației moldovene, participarea în calitate de mercenari la conflicte armate, acțiuni militare sau acte violente îndreptate împotriva ordinii constituționale sau integrității teritoriale a statului se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Feroviarii au ieșit la protest, cerând achitarea uriașelor restanțe salariale
![Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/a75a47f3-474c-49c2-45fd-08dd4a80b3ca_cx0_cy18_cw0_w250_r1_s.jpg)
Feroviarii din Republica Moldova au ieșit la proteste în capitală și alte localități pentru a cere achitarea uriașelor restanțe salariale și măsuri urgente de redresare a situației critice din sector.
Câteva sute de feroviari s-au adunat mai întâi în fața Guvernului, iar apoi au mers la Parlament și Președinție, cerând autorităților „acțiuni concrete, și nu promisiuni”. Acțiuni de protest urmau să aibă loc și la nodurile feroviare din localitățile Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești.
Federația sindicală a feroviarilor, care a organizat manifestațiile, spune că angajații nu și-au primit retribuția de șase luni, restanțele salariale depășind 190 de milioane de lei.
Cei aproape 5 000 de angajații de la Calea Ferată din Moldova (CFM) amenință să nu revină la muncă, dacă nu vor fi plătite restanțele. În acest caz, un nou protest ar urma să fie organizat pe 28 februarie, a declarat Europei Libere, liderul federației sindicale a feroviarilor, Ion Zaporojan.
Protestatarii solicită, de asemenea, acordarea subvențiilor pentru sectorul feroviar și măsuri pentru stoparea „exodului” angajaților Căii Ferate din Moldova (CFM).
În fața manifestanților adunați la Guvern a ieșit secretarul de stat Mircea Păscăluță, responsabil de domeniul transporturilor la Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. El le-a spus că ministerul, împreună cu managementul de la CFM, analizează „soluții pe termen scurt”, dar nu a oferit detalii.
Directorul interimar al CFM, Serghei Tomșa, a lansat un apel către angajați, vineri, cerându-le să aibă „încredere” că situația gravă de la întreprinderea de stat va fi redresată.
„În curând, vom veni cu detalii clare despre următorii pași și, mai ales, despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”, a scris Tomșa, într-un mesaj pe Facebook.
Șeful de la CFM a recunoscut că angajații întreprinderii trec „printr-o perioadă extrem de dificilă, iar lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el a menționat că „situația actuală a CFM nu este una pe care am creat-o noi” și că „întreprinderea a fost gestionată defectuos ani la rând”.
Potrivit lui, în ultimele luni, CFM și ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au depus eforturi comune pentru a obține sprijin financiar, a eficientiza cheltuielile și a atrage investiții.
„Am accelerat toate acțiunile necesare pentru a redresa CFM”, a mai spus Serghei Tomșa.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cine și cum va salva Calea Ferată din Moldova?
Datoriile salariale la CFM au început să se acumuleze din luna august 2024, iar din septembrie a fost introdus un program de lucru de patru zile pe săptămână. Motivul invocat de administrația întreprinderii este scăderea semnificativă a transporturilor de marfă și, respectiv, scăderea veniturilor.
Sindicatul de ramură cere implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile la plată.
O altă revendicare este majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la de la 3.500 la 5.500 de lei.
Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski: O dronă rusească a lovit sarcofagul centralei nucleare de la Cernobîl
![„Sarcofagul” centralei de la Cernobîl, după atacul din 14 februarie 2025](https://gdb.rferl.org/035a21d9-6940-4c3d-a3d6-08dd4a814ce6_w250_r1_s.jpg)
O dronă rusească cu muniție explozivă a lovit așa-numitul sarcofag - cupola de protecție de deasupra Unității 4 a centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina, unde în aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria umanității.
Atacul a fost anunțat de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care va participa vineri, 14 februarie, la Conferința anuală de securitate de la Munchen.
Potrivit lui Zelenski, deteriorarea sarcofagului este „semnificativă”. Atacul a provocat un incendiu, însă acesta a fost eliminat. Nu sunt raportate victime, a adăugat liderul de la Kiev.
„Fondul de radiații nu a crescut, acesta este monitorizat constant”, a mai spus Zelenski, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru loviturile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.
Reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au confirmat informațiile despre incendiu și au mai spus că nu au fost înregistrate scurgeri de radiații.
În Ucraina funcționează cinci centrale nucleare: Rivne, Hmelnițki, Ucraina de Sud, Cernobîl, parțial dezafectată, și Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie 2022.
Instalațiile nucleare au fost atacate în mod repetat de la începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina. AIEA și comunitatea internațională sunt îngrijorate de posibilitatea scurgerilor de radiații.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Tiraspolul spune că a început să primească gaze naturale cu asistență rusă
![Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, mulțumește Rusiei pentru livrarea gazelor în regiunea transnistreană, chiar dacă traderul european MET Group menționează contribuția esențială a UE, R. Moldova și a Ucrainei.](https://gdb.rferl.org/35e699ff-fcb1-48f8-6115-08dd3ac790b0_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
Traderul european MET Group cu origini ungurești a anunțat că începe livrările de gaze către regiunea transnistreană din 14 februarie. În timp ce grupul afirmă că livrările au fost posibile cu contribuția „esențială” a UE, Ucrainei și R. Moldova, administrația separatistă de la Tiraspol și-a exprimat recunoștința față de Rusia.
Într-un scurt comunicat, MET Group a anunțat că este „încântat” că s-a ajuns la o soluție care contribuie la securitatea energetică a Republicii Moldova.
„Această realizare a fost posibilă doar cu contribuția crucială a operatorilor relevanți ai sistemului de transport din UE, Ucraina și Moldova”, a declarat MET, fără să intre detalii.
Inițial, s-a anunțat că grupul MET va începe livrările pe 13 februarie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În ajun, compania afirma că poartă discuții despre „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană.
MET nu a precizat pe ce rute livrează gazele în regiunea transnistreană, pentru ce perioadă și din ce surse sunt acestea achitate.
Între timp, la Tiraspol, liderul administrației sprijinite de Moscova, Vadim Krasnoselski, a declarat că gazele naturale care au intrat în Transnistria pe 14 februarie au fost procurate dintr-un „credit rusesc”.
Krasnoselski și-a exprimat „recunoștința” față de specialiștii ministerului rus al energiei și oficialii de la Moscova „pentru susținerea poporului transnistrean în cea mai dificilă situație energetică”.
Ulterior, șeful interimar de la Moldovagaz, Vadim Ceban, a scris pe Telegram că „livrările de gaze naturale efectuate de compania elvețiană MET Group contribuie la rezolvarea problemei aprovizionării curente în perioada februarie 2025”.
Livrările de la MET Group către regiunea transnistreană au fost autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău, pe 10 februarie. Astfel, guvernul a permis tranzitarea gazului de la frontiera cu R. Moldova către regiunea transnistreană în baza unui contract semnat de Moldovagaz și compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, costurile de tranzit urmând să fie achitate de Tiraspoltransgaz, în avans.
Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.
„Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului. Este o soluție care nu rezolvă problema pe termen lung. Totuși, nu vom bloca livrarea gazului și nu vom lăsa oamenii de pe malul stâng să înghețe”, a declarat, cu acea ocazie, premierul Dorin Recean.
Chișinăul a permis livrările în stânga Nistrului cu câteva condiții: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă și scoaterea posturilor de control, instalate în 2022”.
- Te-ar putea interesa și: Regiunea transnistreană primește a doua zi consecutiv gaze procurate în România
MET Group a început livrările pe 14 februarie, deși se aștepta să facă aceasta cu o zi mai devreme. În zilele de 12 și 13 februarie, regiunea transnistreană a primit gaze naturale prin intermediul Moldovagaz, procurate de pe Bursa de Mărfuri din România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Robert F. Kennedy Jr. a devenit ministru al sănătății SUA
![Președintele Donald Trump și Robert F. Kennedy Jr., după depunerea jurământului la Casa Albă, 13 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/7407f1a8-a37b-4271-b4bb-f0cf4e43cf04_w250_r1_s.jpg)
Robert F. Kennedy Jr., cel care a renunțat la cursa pentru Casa Albă și l-a sprijinit pe Donald Trump la funcția de președinte al SUA, a fost confirmat joi de Senat în funcția de ministru al sănătății și serviciilor sociale. Kennedy Jr. a depus apoi jurământul în Biroul Oval de la Casa Albă.
În favoarea candidaturii sale au votat 52 de parlamentari, iar 48 au fost împotrivă. Mitch McConnell, fost lider republican în camera superioară a Congresului, a fost singurul republican care a formulat obiecții față de confirmarea lui Kennedy Jr. și s-a alăturat celor 47 de democrați care au votat împotrivă.
După depunerea jurământului la Casa Albă, noul ministru al sănătății și-a relansat apelul pentru o examinare mai atentă a substanțelor chimice din alimente, acuzând instituțiile americane că „fură sănătatea copiilor noștri”. El a sugerat că acestea ar trebui să aibă aceeași soartă ca Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), pe care administrația președintelui Donald Trump a decis să o închidă.
Kennedy a susținut că, deși USAID a fost fondată cu intenții nobile de unchiul său, președintele asasinat John F. Kennedy, această agenție ar fi devenit un „propagator sinistru al totalitarismului”.
El a sprijinit deciziile recente ale administrației Trump în privința USAID, adăugând: „Vrem să facem același lucru cu instituțiile care fură sănătatea copiilor noștri”, transmite AFP.
- Citește și: Cum au fost afectate școlile și universitățile din Moldova de suspendarea finanțării americane
Kennedy, care a criticat de ani de zile vaccinurile, a promis totuși să protejeze programele de imunizare existente, notează Vocea Americii.
„Vaccinurile ar trebui să fie testate, ar trebui să fie sigure, toată lumea ar trebui să aibă un consimțământ informat”, a spus el, citat de AFP.
În programul său, numit „Make America Healthy Again” (Fă America sănătoasă din nou – n.r.) – MAHA -, un joc de cuvinte cu sloganul MAGA al lui Trump – Kennedy a pus accentul pe necesitatea de a aborda bolile cronice prin responsabilizarea industriei alimentare.
În octombrie anul trecut, atunci când l-a nominalizat la șefia departamentului sănătății, Donald Trump a declarat că americanii au fost „zdrobiți de complexul alimentar industrial și de companiile farmaceutice” și că pe Robert F. Kennedy Jr. va readuce agențiile publice de sănătate la tradițiile cercetării științifice și la standardele de transparență, „pentru a pune capăt epidemiei de boli cronice și pentru a face America din nou măreață și sănătoasă!”
- Te-ar putea interesa și: Trump a ordonat desecretizarea dosarelor privind asasinarea președintelui Kennedy
În vârstă de 71 de ani, Robert F. Kennedy Jr. este un avocat specializat în probleme de mediu și un cunoscut activist anti-vaccin. El va conduce acum un minister cu un buget de 1,7 trilioane de dolari, având jurisdicție asupra programelor Medicare și Medicaid, care oferă asigurări de sănătate pentru mai bine de 140 de milioane de americani. Noul ministru va supraveghea și activitatea Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și a Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA).
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Guvernatorul Bavariei spune că incidentul cu mașina de la Munchen ar fi „un atac”
![Membri ai serviciilor de urgență la locul incidentului de la München, 13 februarie 2025.](https://gdb.rferl.org/57d0f5c7-65c9-4f96-9c2a-bafddec5fb82_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
O mașină a intrat joi într-un grup de sindicaliști care protestau în centrul orașului München, rănind cel puțin 28 de persoane, inclusiv copii, potrivit autorităților.
Guvernatorul bavarez, Markus Söder, a declarat că incidentul este suspectat să fie „un atac”, transmite Associated Press.
„Trebuie să vă spun că se pare că acesta a fost un atac”, a declarat reporterilor Soeder, citat de AFP.
Poliția a declarat că o mașină a intrat în spatele unei demonstrații organizate de sindicatul lucrătorilor din domeniul serviciilor „ver.di”, într-o piață din apropierea centrului orașului München, în jurul orei 10:30.
La fața locului a putut fi văzut un autoturism marca Mini Cooper avariat.
Poliția a declarat că cel puțin 28 de persoane au fost rănite, iar suspectul este considerat a fi un solicitant de azil afgan în vârstă de 24 de ani.
Anterior, poliția anunța pe rețeaua X că a reținut șoferul și nu consideră că acesta reprezintă o amenințare suplimentară, dar a refuzat să comenteze dacă a fost un accident.
Cotidianul Bild a scris că poliția va trebui să stabilească dacă șoferul autoturismului Mini Cooper a intrat intenționat în mulțime sau dacă a încurcat accelerația cu frâna.
Capitala Bavariei va beneficia de o securitate sporită în zilele următoare, datorită Conferinței de securitate de la München, care va începe vineri, 14 februarie - o reuniune anuală a oficialilor internaționali din domeniul politicii externe și de securitate, care va dura trei zile.
Mai mulți oficiali erau așteptați să sosească joi la München pentru conferința de securitate, inclusiv liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și vicepreședintele SUA, James David Vance, potrivit Reuters.
Incidentul cu mașina a avut loc la aproximativ 1,5 kilometri de locul unde se va desfășura conferința.
Măsurile de securitate sunt în centrul atenției în Germania și înainte de alegerile federale de săptămâna viitoare, dar și în urma unor recente atacuri violente.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Zelenski a semnat decretul privind sancțiunile împotriva lui Poroșenko și Kolomoiski
![Fostul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, își salută susținătorii în fața unei judecătorii după o audiere la Kiev, 19 ianuarie 2022.](https://gdb.rferl.org/3235caa5-2f74-49f8-a31f-08dd4a814ce6_cx0_cy4_cw0_w250_r1_s.jpg)
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a aprobat joi, prin decret, propunerea Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei de a impune sancțiuni fostului președinte Petro Poroșenko și unor importanți oameni de afaceri.
În afară de Poroșenko, decretul îi vizează pe miliardarul aflat în detenție Igor Kolomoiski, pe fostul coproprietar al Privatbank, Gennadi Boholiubov, omul de afaceri Konstatin Jevago și pe fostul lider al partidului de opoziție Platforma pentru viață, Viktor Medvedciuk, care se află acum în Rusia și este acuzat de trădare de stat în Ucraina.
Sancțiunile includ blocarea activelor în Ucraina și alte măsuri economice, precum și retragerea distincțiilor de stat.
Petro Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între anii 2014-2019, pierzând alegerile în fața lui Zelenski. El este liderul partidului de opoziție Solidaritatea Europeană și membru al Radei Supreme de la Kiev. Poroșenko este și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina. Potrivit ratingului Forbes, în 2020, Poroșenko a ocupat locul al treilea în topul celor mai bogați oameni din Ucraina, cu un capital de 1,4 miliarde de dolari. În martie 2021, averea sa a fost estimată la 1,6 miliarde de dolari.
În 2022, cu puțin timp înainte de începutul războiului din Ucraina, Poroșenko a fost acuzat de înaltă trădare de stat. Fostul președinte se declară nevinovat și susține că autoritățile îl persecută din motive politice. Fostul președinte este suspectat că, împreună cu Medvedciuk, ar fi organizat achiziții de cărbune din estul Ucrainei, controlat de separatiștii pro-ruși, în anii 2014-2015.
Miercuri, după decizia Consiliului de Securitate Națională, deputații partidului lui Poroșenko au blocat tribuna Parlamentului, ținând pancarte pe care scria: „Ucraina nu este Rusia”, „Nu represiunii politice” și „Nu dictaturii”.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski a revocat cetățenia a patru deputați, printre care și prietenul lui Putin, Medvedciuk
Președintele Zelenski a declarat în discursul său video din seara zilei de 12 februarie, fără a menționa niciun nume: „Toți cei care au distrus securitatea națională a Ucrainei și au ajutat Rusia, toți trebuie să fie trași la răspundere. Miliardele care au fost câștigate prin vânzarea efectivă a Ucrainei, a intereselor ucrainene, a securității ucrainene, trebuie să fie blocate și trebuie să lucreze pentru apărarea Ucrainei și a ucrainenilor”.
După cum notează Ukrainska Pravda, Igor Kolomoiski, care de asemenea este unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, este suspectat de fraudă și de legalizarea bunurilor obținute în mod ilegal. Boholiubov, un fost partener de afaceri al lui Kolomoiski, a părăsit Ucraina în 2024 - ilegal, potrivit autorităților -, folosind documente falsificate. Miliardarul Konstantin Jevago este suspectat de deturnare de fonduri în cazul băncii „Finance and Credit”. El se află, de asemenea, în străinătate, iar Franța a refuzat să îl extrădeze în Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus
![Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmente din dronele căzute pe teritoriul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie.](https://gdb.rferl.org/77c3d73c-b7ba-4318-4501-08dd4a80b3ca_w250_r1_s.jpg)
Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.
Ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.
Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Chișinău a spus că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute în sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, despre care autoritățile spun că au provocat și explozii. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat autoritățile moldovene.
„Inscripția poate fi aplicată de oricine. În acest sens, nu excludem provocările din partea unei terțe părți, care nu este Moldova. Există și incidente accidentale, care, din păcate, sunt posibile”, a spus Ozerov jurnaliștilor la sediul Ministerului moldovean de Externe, unde a fost convocat de urgență în dimineața zilei de joi, 13 februarie.
Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a spus într-un comunicat de presă, publicat la scurt timp după convocarea lui Ozerov, că a exprimat „protestul ferm” față de ceea ce a numit încălcări inacceptabile și amenințări la adresa securității naționale și a cetățenilor R. Moldova.
Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul R. Moldova ca „dovadă concretă” a acestor „încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră”.
Ca răspuns la provocări, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că denunță unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Această acțiune va duce la închiderea Centrului Cultural Rus din Chișinău, a precizat instituția.
Decizia a fost criticată la scurt timp de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, care a și cerut revizuirea ei. Într-un comunicat de presă, formațiunea a spus că decizia, pe care o consideră „gest ostil” față de Rusia, este luată „sub un pretext inventat” și că va priva „sute de candidați” de burse la studii în universitățile ruse.
Toate cele trei drone rusești au căzut pe terenuri din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
Între timp, autoritățile de la București au spus că fragmente de drone rusești au fost găsite și pe teritorul României, aproape de scena atacurilor de astă-noapte, concentrate asupra portului Reni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
În 2024, număr record de jurnaliști uciși. Cei mai mulți îi are pe conștiință Israelul
![Urmările unui bombardament israelian în sudul Libanului, soldat cu moartea și rănirea unor jurnaliști, la 25 octombrie 2024.](https://gdb.rferl.org/e89643f2-fd6f-4559-b6c3-76f3717a49eb_cx0_cy6_cw0_w250_r1_s.jpg)
Un număr record de jurnaliști - 124 au fost uciși în întreaga lume anul trecut, a declarat Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, adăugând că Israelul a fost responsabil pentru aproape 70% din decese.
CPJ a declarat miercuri că războiul dintre Israel și Gaza a dus la uciderea a 85 de jurnaliști de către armata israeliană și a acuzat Israelul că încearcă să înăbușe investigarea incidentelor și să arunce vina asupra jurnaliștilor.
Solicitată să comenteze, armata israeliană a declarat că nu au fost furnizate suficiente informații cu privire la presupusele incidente și că, prin urmare, nu a fost în măsură să le verifice, adăugând că ia toate măsurile fezabile din punct de vedere operațional pentru a atenua daunele aduse jurnaliștilor și civililor.
„IDF nu a vizat niciodată și nu va viza niciodată în mod deliberat jurnaliștii", a mai declarat armata.
În aceeași declarație, citată de Times of Israel, IDF a sugerat că mulți dintre jurnaliștii uciși ar fi fost „teroriști”.
„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, un membru al unui grup armat organizat [cum ar fi aripa militară a Hamas] sau o persoană care participă direct la ostilități este considerată o țintă legitimă. După toate aparențele, multe persoane de pe lista (de jurnaliști uciși - n.r.) publicată erau membri ai aripii militare a Hamas și, prin urmare, ținte legitime în temeiul dreptului internațional", a adăugat IDF.
Numărul jurnaliștilor și al lucrătorilor media uciși în 2024 a fost în creștere accentuată față de anii dinainte - 102 au fost uciși în 2023 și 69 au fost uciși în 2022, potrivit CPJ.
- Te-ar putea interesa și: Raport: 99 de oameni de presă uciși în 2023
Precedentul record de decese fusese în 2007, când 113 jurnaliști și-au pierdut viața, aproape jumătate din cauza războiului din Irak, a spus comitetul. Sudanul și Pakistanul au avut al doilea cel mai mare număr de jurnaliști uciși anul trecut, după Israel. a spus comitetul. „Acum este cel mai periculos moment pentru a fi jurnalist din istoria CPJ", a spus directorul general al organizației, Jodie Ginsberg, în declarație.
„Războiul din Gaza este unul fără precedent în impactul său asupra jurnaliștilor și demonstrează o deteriorare majoră a normelor globale privind protecția jurnaliștilor în zonele de conflict", a mai spus Ginsberg.
CPJ a declarat că a documentat o „creștere alarmantă a numărului de asasinate țintite", adăugând că cel puțin 24 de jurnaliști au fost uciși în mod deliberat din cauza activității lor anul trecut în Haiti, Mexic, Myanmar, Sudan și în alte locuri. Comitetul a declarat că a documentat cel puțin 10 cazuri de asasinate țintite efectuate de Israel.
Israelul a promis să distrugă Hamas ca pedeapsă pentru atacul din octombrie 2023, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili, și 251 au fost luate ostatice, potrivit calculelor israeliene.
Mai mult de 48.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de atunci în campania de represalii a Israelului, potrivit autorităților sanitare palestiniene.
Cel puțin șase jurnaliști și lucrători media au fost uciși până acum în 2025, a mai declarat CPJ.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Regiunea transnistreană primește a doua zi consecutiv gaze procurate în România
![O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, pe 16 ianuarie 2025.](https://gdb.rferl.org/2180c8e2-a696-439f-8250-4fbe7a6edd30_w250_r1_s.jpg)
Livrările de gaze către regiunea transnistreană continuă, pentru a doua zi consecutiv, prin achiziții ale Moldovagaz de la Bursa Română de Mărfuri, și nu prin compania MET, cu origini ungurești, după cum se aștepta. În două zile, Tiraspolul ar fi plătit 4 milioane de euro.
Compania Moldovagaz a anunțat că va livra joi, 13 ianuarie, circa 2,7 milioane de metri cubi de gaze, procurate în ajun din România, din sursele financiare achitate în avans ale Tiraspoltransgaz.
Anterior, MET Group a spus că este gata să livreze gaze naturale în Transnistria, dar că acestea „pot avea loc doar dacă este pregătit” Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (GTSOU).
Pe 12 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că livrările în stânga Nistrlui prin grupul MET ar fi „nesustenabile” și că guvernul de la Chișinău nu poartă discuții pentru a ajuta această firmă să livreze gaze în Transnistria. El a adăugat că singura soluție viabilă este ca Tiraspolul să accepte oferta comună a Chișinăului și Uniunii Europene de a livra gaze dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.
Operatorul ucrainean a confirmat, într-o declarație pentru Europa Liberă, că se află în discuții cu grupul european MET, și că acestea au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin Conducta Transbalcanică, care traversează intermitent teritoriul moldovean și cel ucrainean prin sudul Republicii Moldova.
Chișinăul a permis livrările de gaze către regiunea transnistreană printr-un operator european, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul UE de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice din regiune. Administrația separatistă a respins oferta UE, propunând un alt plan al achizițiilor și livrărilor de gaze prin intermediul MET Group, dintr-un presupus credit oferit de Moscova prin intermediul unei firme din Dubai. Ulterior, în legătură cu finanțarea livrărilor, MET a declarat Europei Libere că „nu are cunoștință de vreun împrumut rusesc”.
- Te-ar putea interesa și: Premierul Recean ridică noi îndoieli asupra livrărilor de gaze de la MET peste Nistru, cu o zi înainte să înceapă
MET ar fi urmat să aducă gazele până la frontiera Republicii Moldova, unde acestea ar fi preluate de Moldovagaz și livrate subsidiarei sale de peste Nistru, Tiraspoltransgaz. Dar până la granița cu R. Moldova gazele pot fi aduse prin Ucraina, cu care se mai negociază, sau prin România, care este însă reticentă față de livrări implicând în vreun fel Rusia.
Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.
Patru milioane de euro, în două zile
Tiraspolul a cumpărat în două zile 5,3 milioane de metri cubi de gaze naturale de pe piața românească (2,6 milioane și, respectiv, 2,7 milioane de metri cubi).
Prețul de procurare pe Bursa Română de Mărfuri în zilele de 11 și 12 februarie, când au avut loc tranzacțiile, a fost de circa 740 de euro pentru o mie de metri cubi, fără TVA.
Astfel, pentru cele două zile, Tiraspolul a plătit în avans aproape 4 milioane de euro.
La acesta se adaugă un tarif pentru transportarea gazelor până în rețeaua de pe malul strâng, în mărime de 311 lei pentru o mie de metri cubi. Totodată, potrivit legislației moldovene, tranzacțiile de bursă sunt impozitate și includ o taxă pe valoare adăugată (TVA) în mărime de 8% pentru gazele naturale, a explicat secretarul de stat de la ministerul Energiei, Constantin Borosan.
Tiraspoltransgaz, companie fiică a Moldovagaz, nu are licență de la Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru procurarea gazelor. De aceea, tranzacțiile pe platforma „Bursa Română de Mărfuri Est” sunt efectuate de compania mamă, conform deciziei din 10 februarie a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
Achizițiile au loc pe Piața Zilei Următoare (Day Ahead Market), iar plățile se fac în avans. Astfel, Tiraspoltransgaz a achitat în avans către Moldovagaz contravaloarea gazelor achiziționate, plus serviciile de transportare a gazelor de către Vestmoldtransgaz.
Secretarul de stat Constantin Borosan a amintit, în mesajul său, că soluția procurării de pe bursa română a gazelor pentru regiunea transnistreană a fost propusă de ministerul Energiei încă acum două luni (pe 11 decembrie 2024), la o discuție cu reprezentanții companiilor energetice din Moldova, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, ca alternativă la anunțata sistare a livrărilor de la Gazprom, de la începutul acestui an.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Europenii îi reproșează lui Trump că nu ține seama de ei când discută cu Putin
![Putin și Trump într-o fotogafie de arhivă, din iulie 2017.](https://gdb.rferl.org/a149b7e9-9602-479e-a9de-dc7f2d7c0c9e_w250_r1_s.jpg)
Mai mulți lideri europeni, mai ales cei din Germania, i-au reproșat joi președintelui SUA Donald Trump că acționează unilateral în privința conflictului din Ucraina, neconsultându-i, și că face concesii Kremlinului chiar înainte să înceapă vreo negociere de pace.
Posibila aderare a Ucrainei la NATO și întrebarea dacă ar trebui să cedeze vreun teritoriu Rusiei nu ar trebui „scoase de pe masă” înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia, a declarat joi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de Reuters.
Pistorius a spus că regretă faptul că administrația americană a făcut deja ceea ce el a numit concesii Rusiei înainte de începerea negocierilor.
Remarcile oficialului german vin după ce Trump a spus că a discutat la telefon cu Putin pe 12 februarie.
Trump a spus că el și Putin au convenit „să lucreze împreună, foarte îndeaproape”, ba chiar să-și facă vizite reciproce. „De asemenea, am convenit ca echipele noastre să înceapă negocierile (despre Ucraina, n.r.) imediat”, a mai spus liderul SUA.
De asemenea, Donald Trump a precizat că, după discuția sa cu Putin, a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a spus dacă Ucraina va fi un participant egal la negocierile cu Rusia.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.
„Președintele Putin, la rândul său, a menționat necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.
Anunțul despre discuția lui Donald Trump cu Vladimir Putin a avut loc la puțin timp după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților NATO la Bruxelles pe 12 februarie că așteptarea ca granițele Ucrainei să revină la cele din 2014 este „nerealistă”.
După acea declarație, mai mulți miniștri europeni au avertizat că Europa trebuie consultată în orice proces de negocieri.
La Berlin, demersurile lui Trump au fost criticate de întreaga conducere politică a Germaniei.
Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina.
„Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați", a declarat Baerbock într-un interviu pentru radioul public Deutschlandfunk.
Ministra germană a declarat că nu a fost informată în prealabil cu privire la discuțiile Trump-Putin.
„Acesta este modul în care operează administrația Trump... nu este modul în care alții fac politică externă, dar aceasta este acum realitatea", a declarat Baerbock, membra a partidului Verzilor.
Și unul din liderii social-democraților de guvernământ a declarat joi pentru Reuters că Europa și Germania trebuie să își asume mai multă responsabilitate.
„Ceea ce este necesar acum este un semnal rapid și ferm, precum și o ofertă adresată Statelor Unite", a declarat co-liderul partidului, Lars Klingbeil.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te