Linkuri accesibilitate

Ştiri

Președintele palestinian Mahmoud Abbas a discutat cu Papa Francisc despre perspectivele de pace în Orientul Mijlociu

Președintele palestinian Mahmud Abbas (centru,dreapta) la inaugurarea noii misiunii diplomatice la Vatican, după întrevederea cu Papa Francisc, Roma, 14 ianuarie 2017
Președintele palestinian Mahmud Abbas (centru,dreapta) la inaugurarea noii misiunii diplomatice la Vatican, după întrevederea cu Papa Francisc, Roma, 14 ianuarie 2017

Președintele palestinian Mahmoud Abbas a discutat cu Papa Francisc despre perspectivele de pace în Orientul Mijlociu, spunând că acestea vor avea de suferit dacă președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, își va ține promisiunea să mute ambasada americană în Israel din Tel Aviv în Ierusalim. Aflat la Roma, cu ocazia deschiderii unei ambasade palestiniene la Vatican, Abbas și-a exprimat speranța că mutarea ambasadei americane nu se va produce. Într-un interviu cu ziarul francez Le Figaro, el a avertizat că, în caz contrar, Statele Unite riscă să-și piardă legitimitatea de mediator în Orientul Mijlociu. Promisiunea lui Trump riscă să modifice una din politicile de decenii a Statelor Unite, care îndeamnă părțile să găsească un statut negociat pentru Ierusalimul considerat capitală atât de palestinieni, cât și de israelieni.

Vezi ultimele știri

Alţi trei ostatici israelieni au fost eliberaţi sâmbătă de Hamas

Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.
Cei trei ostatici israelieni au rostit câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ostaticii israelieni Sagui Dekel-Chen, Sasha Troufanov şi Iair Horn au fost eliberaţi, sâmbătă dimineaţă, la Khan Younis. Ei au fost scoşi dintr-o dubă albă de către oameni înarmaţi înainte de eliberarea lor şi înainte de a fi predaţi organizaţiei Crucea Roşie.

Ostaticii au fost aduşi pe o scenă pentru a fi prezentaţi mulţimii şi pentru a rosti câteva cuvinte la îndemnul Hamasului.

Ruso-israelianul Alexander Troufanov, în vârstă de 29 de ani, argentiniano-israelianul Yair Horn, în vârstă de 46 de ani, şi americano-israelianul Sagui Dekel-Chen, în vârstă de 36 de ani, au fost cu toții capturați în kibbutzul Nir Oz, aflat la marginea Fâșiei Gaza.

Hamas a declarat că cei trei bărbați vor fi eliberați în schimbul celor 369 de deținuți palestinieni, înlăturând temerile că acordul de armistiţiu din 19 ianuarie se va prăbuşi înainte de sfârşitul celor 42 de zile ale procesului.

Inițial, Hamas a declarat că nu va elibera ostatici în acest weekend, acuzând Israelul pentru presupusele încălcări ale încetării focului.

Israelul a spus că, dacă ostaticii nu sunt eliberați până la prânz (ora locală) sâmbătă, va relua atacurile asupra Gazei.

Forțele de Apărare ale Israelului spun că cei trei ostatici sunt acum însoțiți de forțele israeliene.

Într-o declarație de sâmbătă, Hamas spune că eliberarea ostaticilor arată că nu există nicio modalitate de a elibera ostaticii ținuți în Gaza decât prin negocieri și prin aderarea la cerințele acordului de încetare a focului.


Hamas adaugă: „Spunem lumii întregi: «Nu există migrație decât la Ierusalim.»”, un răspuns la sugestia președintelui american Donald Trump de a muta întreaga populație din Gaza în țările vecine.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fostă europarlamentară româncă, numită la conducerea Institutului de Justiție din Chișinău

Ramona Strugariu, în biroul Europei Libere din Chișinău, decembrie 2023.
Ramona Strugariu, în biroul Europei Libere din Chișinău, decembrie 2023.

Institutul Național al Justiției (INJ) de la Chișinău a anunțat, la 14 februarie, că Ramona Strugariu a fost desemnată în postul de director al instituției.

Numirea Ramonei Strugariu, o fostă deputată în Parlamentul European din partea României, a fost aprobată, cu „votul majorității”, de Consiliul INJ, după desfășurarea probei interviului. Pentru acest post au mai candidat Anatolie Munteanu și avocata Natalia Balaban, care însă s-au retras, pe rând, din concurs.

Ramona Strugariu, care a absolvit dreptul la Iași, a fost vicepreședintă a delegației Parlamentului European în Comisia parlamentară de asociere UE – Republica Moldova. Este unul dintre liderii formațiunii politice REPER din România.

Într-un interviu acordat anterior Europei Libere, Ramona Strugariu declara, între altele, că, indiferent de formula guvernamentală de la București, România are obligația să ajute R. Moldova, „lucru care nu s-a întâmplat suficient de bine” în anumite perioade.

De la finele anului trecut și până la numirea Ramonei Strugariu, interimatul funcției de director al INJ a fost exercitat de Ecaterina Popa, șefă a Direcției instruire și cercetare de la aceeași instituție.

INJ funcționează din anul 2007, fiind principala instituție de formare profesională a angajaților din sistemul judecătoresc și de procuratură, inclusiv a magistraților și procurorilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ce le-au adus feroviarilor din R. Moldova protestele? „Practic, nimic!”

Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.
Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.

Feroviarii din R. Moldova se declară „foarte dezamăgiți” de atitudinea și felul în care autoritățile au tratat protestele din 14 februarie și revendicările de a achita salariile restante de mai bine de jumătate de an. Potrivit lor, protestele vor continua, dacă guvernarea nu va veni cu soluții.

La 14 februarie, câteva sute de feroviari au protestat la Chișinău, în fața Guvernului, Parlamentului și instituției prezidențiale. Feroviarii au protestat în aceeași zi, și la cele mai importante noduri feroviare din regiuni. Protestatarii, angajați ai companiei de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), au revendicat achitarea salariilor restante.

Feroviarii nu și-au ridicat salariile din luna august 2024, iar mărimea acestora se apropie de 200 de milioane de lei.

Ei n-au ce mânca”

Ion Zaporojan, liderul federației sindicale a feroviarilor, a comunicat Europei Libere, pe 15 februarie, că protestatarii nu au primit un răspuns clar din partea autorităților în ce privește remedierea problemei cu salariile. Suntem deciși să protestăm în continuare, spune liderul sindical, dar am putea renunța la ele, dacă autoritățile vor întreprinde acțiuni. Ion Zaporojan a spus că protestele vor reîncepe la sfârșitul lunii februarie și ar putea continua în lunile următoare.

„Ei n-au ce mânca”, a afirmat liderul sindical în discuția cu Europa Liberă, referindu-se la situația în care s-au pomenit unii angajați de la CFM. „Am tot fost hrăniți cu promisiuni, iar acum nu a ieșit nimeni în fața noastră [la proteste]”, cu excepția lui Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), care gestionează și domeniul transporturilor, a susținut Ion Zaporojan.

Feroviarii acuză că statul nu-și onorează obligațiile financiare în ceea ce privește investițiile în infrastructura feroviară și transportul de pasageri. Ei afirmă că, după adoptarea, acum un an, a noului Cod feroviar, valoarea totală a investițiilor statului ar trebui să alcătuiască 480 de milioane de lei. Autoritățile spun, la rândul lor, că aceste fonduri au fost sugerate de experți în unele studii, astfel că nu sunt „reglementate” sau „bătute în cuie.”

Fostul director al CFM, Oleg Tofilat, acum director al Asociației Patronale a Uniuni Transportatorilor și Drumarilor, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile nu înțeleg suficient de bine problemele din transportul feroviar. Potrivit lui, problema curentă a CFM constă în deficitul de lichidități, iar guvernul trebuie să-și asume obligația să facă această „injecție financiară.” Tofilat mai spune că actualul cadru legislativ pentru reglementarea vânzărilor activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat „practic te leagă de mâini și picioare.”

CFM are aproape 5000 de angajați și are în gestiune mai bine de 1200 de kilometri de cale ferată.

Ce spun autoritățile?

Vicepremierul Vladimir Bolea s-a adresat feroviarilor protestatari pe pagina sa de Facebook, exprimându-și „regretul enorm” că s-au acumulat restanțe care face să sufere familiile feroviarilor. Demnitarul susține că problemele de la CFM s-au acumulat cu anii și că autoritățile caută soluții. El a spus că vor fi vândute active ale CFM care nu mai sunt necesare, sugerând că vor fi operate optimizări. Bolea a dat vina pe „managementul anterior de a lua decizii complicate, dar necesare.”

Șeful interimar al CFM, Serghei Tomșa, s-a adresat și el feroviarilor pe Facebook, enumerând câteva soluții și dând asigurări că, în curând, administrația companiei va veni cu „detalii clare despre următorii pași” și despre etapa în care va începe lichidarea restanțelor salariale.

Agenția Proprietății Publice (APP), care este fondator al CFM, nu a reacționat la protestele feroviarilor. Anterior, însă, a anunțat că a creat o „comisie de cenzori” și un „comitet de audit” pentru „identificarea problemelor companiei.” APP spune că urmărește creșterea transparenței și eficienței CFM.

Vorbind, la 14 februarie, în fața protestatarilor, secretarul de stat la MIRD, Mircea Păscăluță, a declarat că autoritățile sunt angajate, între altele, în discuții cu România și Ucraina pentru a asigura volume de mărfuri transportate pe calea ferată moldoveană, astfel încât să genereze venituri.

Geneza crizei de la CFM

Invitat, recent, în podcastul Europei Libere „În esență...”, Mircea Păscăluță a declarat că volumul mărfurilor transportate s-a prăbușit de la 2,9 milioane de tone în 2023 la 1,9 milioane de tone în 2024 – un volum „derizoriu”.

Mircea Păscăluță dădea asigurări la Europa Liberă că falimentul sau darea în concesiune a CFM nu vor fi admise și că autoritățile sunt în căutarea unei „modalități urgente” de subvenționare a întreprinderii de stat. Din cauza situației complicate de la CFM, în 2024 s-a operat cu optimizări de personal, cu suspendarea unor curse de tren naționale și comasarea anumitor stații. Măsurile au generat economisiri de peste 105 milioane de lei, iar în acest an vor fi aplicate alte acțiuni de optimizare ce vor aduce economisiri estimate la circa 60 de milioane de lei.

Actuala guvernare spune că situația de la CFM s-a creat din cauza investițiilor insuficiente din ultimii 10-15 ani.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

De la 800.000 la 300.000 de lei – CSJ reduce daunele morale pentru șefa Curții Constituționale

Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova.
Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a Republicii Moldova.

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, va primi compensații morale de 300 de mii și nu de 800 de mii de lei, așa cum stabiliseră anterior instanțele de la Chișinău. Hotărârea este irevocabilă și a fost emisă la 14 februarie de Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Este vorba despre un dosar ce vizează acțiunile ilicite ale procurorilor împotriva Domnicăi Manole din 2016, în perioada în care aceasta era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

Hotărârea CSJ a fost emisă în lipsa părților.

Domnica Manole nu a comentat, deocamdată, hotărârea CSJ. Inițial, ea ceruse despăgubiri în valoare de 1 milion de lei.

Ce a stabilit hotărârea CSJ

Hotărârea CSJ notează că au fost admise recursurile Procuraturii Generale şi ale Ministerului Justiţiei – instituții chemate în instanță de Domnica Manole având drept temei „repararea prejudiciului moral”, cauzat de „acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii, ale instanţelor judecătoreşti”. Documentul descrie amănunțit, pe aproape 30 de pagini, fondul dosarului și dictează „diminuarea sumei” de la 800.000 de lei la 300.000 de lei, menținând restul prevederilor hotărârilor anterioare ale instanțelor ierarhic inferioare – Curtea de Apel Chişinău (13 iunie 2023) şi Judecătoria Chişinău, sediul Centru (08 februarie 2023).

Completul de trei magistrați de la CSJ a stabilit, între altele, că suma de 800.000 de lei, încasată de către prima instanță și menținută de instanța de apel, „este una disproporționată în situația juridică analizată.”

Instanța a mai stabilit că despăgubirile trebuie să aibă „efect compensatoriu”, dar nu să constituie „nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.” Judecătorii au mai stabilit că în privința Domnicăi Manole nu au fost comise anumite încălcări procesuale care să justifice acordarea unor despăgubiri mai mari decât în alte situații comparabile juridic.

Pe ce s-a plâns Domnica Manole

Europa Liberă a scris anterior despre etapele examinării dosarului Domnicăi Manole. Reamintim că aceasta reclamase că fusese urmărită penal ilegal în 2016, când încă era judecătoare la Curtea de Apel Chișinău.

Ea obligase, printr-o hotărâre judecătorească, Comisia Electorală Centrală (CEC) să organizeze un referendum cu privire la modificarea Constituției, susținut de Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) în contextul în care opoziția își dorea revenirea la alegerile prezidențiale directe, reducerea numărului deputaților și lipsirea acestora de imunitate parlamentară. Referendumul așa și nu a mai fost organizat.

Procurorii au acuzat-o că a luat o decizie nedreaptă și, prin urmare, judecătoarea a fost demisă. Acuzatorii de stat au susținut că hotărârea judecătorească luată de Domnica Manole a fost scrisă de Andrei Năstase, liderul de atunci al PDA.

Pretențiile Domnicăi Manole au ajuns într-un dosar abia în 2018. În iulie 2019, procurorul Eugeniu Rurac a renunțat la acuzațiile împotriva Domnicăi Manole, motivând că acestea nu au fost confirmate prin probe. Ca urmare, Manole a fost achitată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Domnica Manole a declarat atunci că o astfel de decizie ar fi fost imposibilă dacă în R. Moldova nu s-ar fi schimbat guvernarea, în situația în care blocul politic ACUM (Partidul Acțiune și Solidaritate cu Platforma Demnitate și Adevăr) împreună cu Partidul Socialiștilor preluaseră puterea de la Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

După ce a fost achitată, Domnica Manole a candidat pentru postul de judecător la Curtea Constituțională (CC). Concursul organizat de Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunităţi a fost câștigat de Nicolae Eșanu și Vladimir Grosu, însă deputații i-au numit în funcțiile de judecători la CC pe Vladimir Țurcan și Domnica Manole.

În martie 2020, Domnica Manole a devenit președintă a CC, în locul lui Vladimir Țurcan.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vicepreședintele SUA Vance critică guvernele europene pentru că ar limita dreptul la exprimare

JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.
JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen, Germania.

Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a folosit vineri discursul său de la Conferința de Securitate de la Munchen pentru a critica Europa pentru „cenzurarea” libertății de exprimare. El a mai spus că asta ar fi principala amenințare a Europei, una „internă”, iar despre războiul din Ucraina nu a vorbit.

În mai multe momente ale discursului său, Vance a minimalizat temerile europene de interferență politică din partea Rusiei, adoptând o poziție similară cu cea a președintelui american, Donald Trump. Acesta a contestat, în trecut, semnalele agențiilor de informații americane potrivit cărora Rusia ar fi intervenit de partea sa în alegerile din 2016.

Vance a sugerat că guvernele europene, inclusiv cel al țării în care se afla, Germania, s-ar teme de alegători, cochetând cu anularea alegerilor, după exemplul României.

„M-a frapat faptul că un fost comisar european a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin. El a avertizat că, dacă lucrurile nu merg conform planului, același lucru s-ar putea întâmpla și în Germania”, a mai spus vicepreședintele SUA.

La sfârșitul anului trecut, România a anulat turul întâi al alegerilor prezidențiale după ce un candidat cu șanse puține, pro-rusul Călin Georgescu, l-a câștigat în mod neașteptat. A fost invocată manipularea opiniei publice prin manevre pe rețele sociale, mai ales pe TikTok, din inițiativa Rusiei, care a negat asemenea implicare.

JD Vance a făcut referire, la Munchen, la declarația fostului comisar european Thierry Breton, din ianuarie, în care s-a referit la posibilitatea anulării alegerilor din Germania, după ce, în România, Curtea Constituțională a anulat alegerile.

„Au făcut-o în România și va trebui făcut și în Germania, dacă e necesar”, a spus Thierry Breton, potrivit unei publicații franceze citată de Europa Liberă România.

„Când vedem instanțe europene care anulează alegeri și înalți funcționari care amenință să anuleze altele, ar trebui să ne întrebăm dacă ne menținem la un standard suficient de ridicat", a mai spus Vance.

El a adăugat că dacă democrația din România a fost amenințată de o manevră pe net cu doar câteva sute de mii de dolari, atunci n-a fost de la bun început o democrație autentică.

Europa Liberă România a consemnat după discurs reacția unui lider ultranaționalist din partidul AUR, care a fost de acord cu criticile oficialului american. Guvernul de la București nu a comentat imediat acuzațiile.

Fără remarci despre Ucraina

Reuters observă că viitorul Ucrainei se afla în fruntea agendei de la Munchen după o convorbire telefonică între Trump și liderul rus, Vladimir Putin, în această săptămână, în care s-au angajat să colaboreze pentru a pune capăt conflictului, dar Vance nu a abordat deloc acest subiect.

În schimb, el a acuzat Bruxelles-ul pentru amenințarea de a închide rețele de socializare din cauza conținutului instigator la ură, a atacat Germania pentru ceea ce el a descris ca fiind „raiduri” împotriva propriilor cetățeni pentru postarea de comentarii anti-feministe, a criticat Suedia pentru condamnarea unui activist creștin și a criticat Regatul Unit pentru regresul în ceea ce privește drepturile religioase.

„În întreaga Europă, libertatea de exprimare, mă tem, este în retragere", a spus Vance, criticând în același timp administrația fostului președinte american, Joe Biden, din Statele Unite pentru „cenzura” platformelor de socializare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trei cetățeni moldoveni, reținuți pentru că ar fi luptat de partea rusă în estul Ucrainei

Reținerea unuia dintre cei trei cetățeni moldoveni suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina.
Reținerea unuia dintre cei trei cetățeni moldoveni suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina.

Trei cetățeni moldoveni, suspectați că au luptat ca mercenari de partea forțelor rusești în Ucraina, au fost reținuți de poliția moldoveană, într-o amplă operațiune internațională, realizată în comun cu instituții de forță de la Kiev, sub egida Europol.

Potrivit poliției moldovene, bărbații sunt originari din Chișinău, Bălți și Ialoveni, și au cu vârste de 32 și 33 de ani.

Din 2014 până în 2023, aceștia ar fi participat la lupte pentru aeroportul din Donețk și capturarea orașului Bahmut, în cadrul fostului grup de mercenari „Wagner”, al batalionului „Somali” și al altor grupuri armate din autoproclamata republică populară Donețk din estul Ucrainei și din Rusia, a precizat poliția ucraineană.

Operațiunea internațională „Avengers” pentru reținerea celor trei suspecți a implicat participarea a peste 200 de ofițeri de poliție din Ucraina și Republica Moldova, în cooperare cu Procuratura Generală de la Kiev și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale de la Chișinău.

În cadrul operațiunii desfășurate sub egida Europol și cu sprijinul Brigăzii de poliție cu destinație specială „Fulger”, au avut loc peste 50 de percheziții care au vizat și alte persoane suspectate de mercenariat, cu vârste între 25-45 de ani, în diferite raioane ale R. Moldova, printre acestea fiind și persoane originare din stânga Nistrului.

În urma perchezițiilor au fost sechestrate documente, telefoane și alte echipamente electronice cu corespondențe, fotografii și înregistrări video, care conțin informații despre recrutare, condițiile de serviciu în grupul „Wagner” și participarea suspecților operațiuni militare pe teritoriul Ucrainei.

Cei trei bărbați reținuți sunt doar primii din cei 85 de cetățeni moldoveni, identificați de unitățile operative ale poliției ucrainene, care ar fi participat la război de partea rusă.

Poliția de la Kiev a mai anunțat că documentează toate faptele privind recrutarea, instruirea, finanțarea și participarea lor în operațiuni militare împotriva Ucrainei.

Potrivit legislației moldovene, participarea în calitate de mercenari la conflicte armate, acțiuni militare sau acte violente îndreptate împotriva ordinii constituționale sau integrității teritoriale a statului se pedepsește cu până la 10 ani de închisoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Feroviarii au ieșit la protest, cerând achitarea uriașelor restanțe salariale

Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.
Lucrători ai Căilor Ferate din Moldova protestează la Chișinău în fața Guvernului, cerând achitarea restanțelor salariale, 14 februarie 2025.

Feroviarii din Republica Moldova au ieșit la proteste în capitală și alte localități pentru a cere achitarea uriașelor restanțe salariale și măsuri urgente de redresare a situației critice din sector.

Câteva sute de feroviari s-au adunat mai întâi în fața Guvernului, iar apoi au mers la Parlament și Președinție, cerând autorităților „acțiuni concrete, și nu promisiuni”. Acțiuni de protest urmau să aibă loc și la nodurile feroviare din localitățile Ocnița, Bălți, Ungheni, Bender, Basarabeasca și Giurgiulești.

Federația sindicală a feroviarilor, care a organizat manifestațiile, spune că angajații nu și-au primit retribuția de șase luni, restanțele salariale depășind 190 de milioane de lei.

Cei aproape 5 000 de angajații de la Calea Ferată din Moldova (CFM) amenință să nu revină la muncă, dacă nu vor fi plătite restanțele. În acest caz, un nou protest ar urma să fie organizat pe 28 februarie, a declarat Europei Libere, liderul federației sindicale a feroviarilor, Ion Zaporojan.

Protestatarii solicită, de asemenea, acordarea subvențiilor pentru sectorul feroviar și măsuri pentru stoparea „exodului” angajaților Căii Ferate din Moldova (CFM).

În fața manifestanților adunați la Guvern a ieșit secretarul de stat Mircea Păscăluță, responsabil de domeniul transporturilor la Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. El le-a spus că ministerul, împreună cu managementul de la CFM, analizează „soluții pe termen scurt”, dar nu a oferit detalii.

Directorul interimar al CFM, Serghei Tomșa, a lansat un apel către angajați, vineri, cerându-le să aibă „încredere” că situația gravă de la întreprinderea de stat va fi redresată.

„În curând, vom veni cu detalii clare despre următorii pași și, mai ales, despre momentul în care putem începe plata restanțelor salariale”, a scris Tomșa, într-un mesaj pe Facebook.

Șeful de la CFM a recunoscut că angajații întreprinderii trec „printr-o perioadă extrem de dificilă, iar lipsa salariilor luni la rând este o situație inacceptabilă”. Totodată, el a menționat că „situația actuală a CFM nu este una pe care am creat-o noi” și că „întreprinderea a fost gestionată defectuos ani la rând”.

Potrivit lui, în ultimele luni, CFM și ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au depus eforturi comune pentru a obține sprijin financiar, a eficientiza cheltuielile și a atrage investiții.

„Am accelerat toate acțiunile necesare pentru a redresa CFM”, a mai spus Serghei Tomșa.

Datoriile salariale la CFM au început să se acumuleze din luna august 2024, iar din septembrie a fost introdus un program de lucru de patru zile pe săptămână. Motivul invocat de administrația întreprinderii este scăderea semnificativă a transporturilor de marfă și, respectiv, scăderea veniturilor.

Sindicatul de ramură cere implicarea Guvernului pentru achitarea urgentă a restanțelor salariale, precum și compensarea pierderilor cauzate de întârzierile la plată.

O altă revendicare este majorarea salariului minim în cadrul întreprinderii la de la 3.500 la 5.500 de lei.

Federația Sindicală a Feroviarilor din Republica Moldova a avertizat că, în cazul în care autoritățile nu vor lua măsuri urgente pentru salvarea și reabilitarea transportului feroviar, majoritatea celor circa 4850 de salariați vor fi nevoiți să recurgă la suspendarea contractului individual de muncă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Zelenski: O dronă rusească a lovit sarcofagul centralei nucleare de la Cernobîl

„Sarcofagul” centralei de la Cernobîl, după atacul din 14 februarie 2025
„Sarcofagul” centralei de la Cernobîl, după atacul din 14 februarie 2025

O dronă rusească cu muniție explozivă a lovit așa-numitul sarcofag - cupola de protecție de deasupra Unității 4 a centralei nucleare de la Cernobîl, Ucraina, unde în aprilie 1986 a avut loc cel mai grav accident nuclear din istoria umanității.

Atacul a fost anunțat de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, care va participa vineri, 14 februarie, la Conferința anuală de securitate de la Munchen.

Potrivit lui Zelenski, deteriorarea sarcofagului este „semnificativă”. Atacul a provocat un incendiu, însă acesta a fost eliminat. Nu sunt raportate victime, a adăugat liderul de la Kiev.

„Fondul de radiații nu a crescut, acesta este monitorizat constant”, a mai spus Zelenski, cerând ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru loviturile asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.

Reprezentanții Agenției Internaționale pentru Energie Atomică au confirmat informațiile despre incendiu și au mai spus că nu au fost înregistrate scurgeri de radiații.

În Ucraina funcționează cinci centrale nucleare: Rivne, Hmelnițki, Ucraina de Sud, Cernobîl, parțial dezafectată, și Zaporojie, care a fost capturată de forțele ruse în martie 2022.

Instalațiile nucleare au fost atacate în mod repetat de la începutul invaziei militare a Rusiei în Ucraina. AIEA și comunitatea internațională sunt îngrijorate de posibilitatea scurgerilor de radiații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tiraspolul spune că a început să primească gaze naturale cu asistență rusă

Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, mulțumește Rusiei pentru livrarea gazelor în regiunea transnistreană, chiar dacă traderul european MET Group menționează contribuția esențială a UE, R. Moldova și a Ucrainei.
Liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, mulțumește Rusiei pentru livrarea gazelor în regiunea transnistreană, chiar dacă traderul european MET Group menționează contribuția esențială a UE, R. Moldova și a Ucrainei.

Traderul european MET Group cu origini ungurești a anunțat că începe livrările de gaze către regiunea transnistreană din 14 februarie. În timp ce grupul afirmă că livrările au fost posibile cu contribuția „esențială” a UE, Ucrainei și R. Moldova, administrația separatistă de la Tiraspol și-a exprimat recunoștința față de Rusia.

Într-un scurt comunicat, MET Group a anunțat că este „încântat” că s-a ajuns la o soluție care contribuie la securitatea energetică a Republicii Moldova.

„Această realizare a fost posibilă doar cu contribuția crucială a operatorilor relevanți ai sistemului de transport din UE, Ucraina și Moldova”, a declarat MET, fără să intre detalii.

Inițial, s-a anunțat că grupul MET va începe livrările pe 13 februarie, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În ajun, compania afirma că poartă discuții despre „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană.

MET nu a precizat pe ce rute livrează gazele în regiunea transnistreană, pentru ce perioadă și din ce surse sunt acestea achitate.

Între timp, la Tiraspol, liderul administrației sprijinite de Moscova, Vadim Krasnoselski, a declarat că gazele naturale care au intrat în Transnistria pe 14 februarie au fost procurate dintr-un „credit rusesc”.

Krasnoselski și-a exprimat „recunoștința” față de specialiștii ministerului rus al energiei și oficialii de la Moscova „pentru susținerea poporului transnistrean în cea mai dificilă situație energetică”.

Ulterior, șeful interimar de la Moldovagaz, Vadim Ceban, a scris pe Telegram că „livrările de gaze naturale efectuate de compania elvețiană MET Group contribuie la rezolvarea problemei aprovizionării curente în perioada februarie 2025”.

Livrările de la MET Group către regiunea transnistreană au fost autorizate de Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău, pe 10 februarie. Astfel, guvernul a permis tranzitarea gazului de la frontiera cu R. Moldova către regiunea transnistreană în baza unui contract semnat de Moldovagaz și compania „MET Gas and Energy Marketing AG”, costurile de tranzit urmând să fie achitate de Tiraspoltransgaz, în avans.

Soluția a fost identificată după ce Tiraspolul a refuzat oferta Uniunii Europene de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice.

„Soluția pe care a ales-o regimul de la Tiraspol înseamnă că locuitorii regiunii vor continua să trăiască într-o stare de imprevizibilitate și îngrijorare cu privire la furnizarea gazului. Este o soluție care nu rezolvă problema pe termen lung. Totuși, nu vom bloca livrarea gazului și nu vom lăsa oamenii de pe malul stâng să înghețe”, a declarat, cu acea ocazie, premierul Dorin Recean.

Chișinăul a permis livrările în stânga Nistrului cu câteva condiții: „eliberarea deținuților politici, rezolvarea problemei liceului din Rîbnița, păstrarea televiziunii publice moldovenești în grilă și scoaterea posturilor de control, instalate în 2022”.

MET Group a început livrările pe 14 februarie, deși se aștepta să facă aceasta cu o zi mai devreme. În zilele de 12 și 13 februarie, regiunea transnistreană a primit gaze naturale prin intermediul Moldovagaz, procurate de pe Bursa de Mărfuri din România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Robert F. Kennedy Jr. a devenit ministru al sănătății SUA

Președintele Donald Trump și Robert F. Kennedy Jr., după depunerea jurământului la Casa Albă, 13 februarie 2025.
Președintele Donald Trump și Robert F. Kennedy Jr., după depunerea jurământului la Casa Albă, 13 februarie 2025.

Robert F. Kennedy Jr., cel care a renunțat la cursa pentru Casa Albă și l-a sprijinit pe Donald Trump la funcția de președinte al SUA, a fost confirmat joi de Senat în funcția de ministru al sănătății și serviciilor sociale. Kennedy Jr. a depus apoi jurământul în Biroul Oval de la Casa Albă.

În favoarea candidaturii sale au votat 52 de parlamentari, iar 48 au fost împotrivă. Mitch McConnell, fost lider republican în camera superioară a Congresului, a fost singurul republican care a formulat obiecții față de confirmarea lui Kennedy Jr. și s-a alăturat celor 47 de democrați care au votat împotrivă.

După depunerea jurământului la Casa Albă, noul ministru al sănătății și-a relansat apelul pentru o examinare mai atentă a substanțelor chimice din alimente, acuzând instituțiile americane că „fură sănătatea copiilor noștri”. El a sugerat că acestea ar trebui să aibă aceeași soartă ca Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), pe care administrația președintelui Donald Trump a decis să o închidă.

Kennedy a susținut că, deși USAID a fost fondată cu intenții nobile de unchiul său, președintele asasinat John F. Kennedy, această agenție ar fi devenit un „propagator sinistru al totalitarismului”.

El a sprijinit deciziile recente ale administrației Trump în privința USAID, adăugând: „Vrem să facem același lucru cu instituțiile care fură sănătatea copiilor noștri”, transmite AFP.

Kennedy, care a criticat de ani de zile vaccinurile, a promis totuși să protejeze programele de imunizare existente, notează Vocea Americii.

„Vaccinurile ar trebui să fie testate, ar trebui să fie sigure, toată lumea ar trebui să aibă un consimțământ informat”, a spus el, citat de AFP.

În programul său, numit „Make America Healthy Again” (Fă America sănătoasă din nou – n.r.) – MAHA -, un joc de cuvinte cu sloganul MAGA al lui Trump – Kennedy a pus accentul pe necesitatea de a aborda bolile cronice prin responsabilizarea industriei alimentare.

În octombrie anul trecut, atunci când l-a nominalizat la șefia departamentului sănătății, Donald Trump a declarat că americanii au fost „zdrobiți de complexul alimentar industrial și de companiile farmaceutice” și că pe Robert F. Kennedy Jr. va readuce agențiile publice de sănătate la tradițiile cercetării științifice și la standardele de transparență, „pentru a pune capăt epidemiei de boli cronice și pentru a face America din nou măreață și sănătoasă!”

În vârstă de 71 de ani, Robert F. Kennedy Jr. este un avocat specializat în probleme de mediu și un cunoscut activist anti-vaccin. El va conduce acum un minister cu un buget de 1,7 trilioane de dolari, având jurisdicție asupra programelor Medicare și Medicaid, care oferă asigurări de sănătate pentru mai bine de 140 de milioane de americani. Noul ministru va supraveghea și activitatea Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), a Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și a Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA).

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Guvernatorul Bavariei spune că incidentul cu mașina de la Munchen ar fi „un atac”

Membri ai serviciilor de urgență la locul incidentului de la München, 13 februarie 2025.
Membri ai serviciilor de urgență la locul incidentului de la München, 13 februarie 2025.

O mașină a intrat joi într-un grup de sindicaliști care protestau în centrul orașului München, rănind cel puțin 28 de persoane, inclusiv copii, potrivit autorităților.

Guvernatorul bavarez, Markus Söder, a declarat că incidentul este suspectat să fie „un atac”, transmite Associated Press.

„Trebuie să vă spun că se pare că acesta a fost un atac”, a declarat reporterilor Soeder, citat de AFP.

Poliția a declarat că o mașină a intrat în spatele unei demonstrații organizate de sindicatul lucrătorilor din domeniul serviciilor „ver.di”, într-o piață din apropierea centrului orașului München, în jurul orei 10:30.

La fața locului a putut fi văzut un autoturism marca Mini Cooper avariat.

Poliția a declarat că cel puțin 28 de persoane au fost rănite, iar suspectul este considerat a fi un solicitant de azil afgan în vârstă de 24 de ani.

Anterior, poliția anunța pe rețeaua X că a reținut șoferul și nu consideră că acesta reprezintă o amenințare suplimentară, dar a refuzat să comenteze dacă a fost un accident.

Cotidianul Bild a scris că poliția va trebui să stabilească dacă șoferul autoturismului Mini Cooper a intrat intenționat în mulțime sau dacă a încurcat accelerația cu frâna.

Capitala Bavariei va beneficia de o securitate sporită în zilele următoare, datorită Conferinței de securitate de la München, care va începe vineri, 14 februarie - o reuniune anuală a oficialilor internaționali din domeniul politicii externe și de securitate, care va dura trei zile.

Mai mulți oficiali erau așteptați să sosească joi la München pentru conferința de securitate, inclusiv liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, și vicepreședintele SUA, James David Vance, potrivit Reuters.

Incidentul cu mașina a avut loc la aproximativ 1,5 kilometri de locul unde se va desfășura conferința.

Măsurile de securitate sunt în centrul atenției în Germania și înainte de alegerile federale de săptămâna viitoare, dar și în urma unor recente atacuri violente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a semnat decretul privind sancțiunile împotriva lui Poroșenko și Kolomoiski

Fostul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, își salută susținătorii în fața unei judecătorii după o audiere la Kiev, 19 ianuarie 2022.
Fostul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, își salută susținătorii în fața unei judecătorii după o audiere la Kiev, 19 ianuarie 2022.

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a aprobat joi, prin decret, propunerea Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei de a impune sancțiuni fostului președinte Petro Poroșenko și unor importanți oameni de afaceri.

În afară de Poroșenko, decretul îi vizează pe miliardarul aflat în detenție Igor Kolomoiski, pe fostul coproprietar al Privatbank, Gennadi Boholiubov, omul de afaceri Konstatin Jevago și pe fostul lider al partidului de opoziție Platforma pentru viață, Viktor Medvedciuk, care se află acum în Rusia și este acuzat de trădare de stat în Ucraina.

Sancțiunile includ blocarea activelor în Ucraina și alte măsuri economice, precum și retragerea distincțiilor de stat.

Petro Poroșenko a fost președinte al Ucrainei între anii 2014-2019, pierzând alegerile în fața lui Zelenski. El este liderul partidului de opoziție Solidaritatea Europeană și membru al Radei Supreme de la Kiev. Poroșenko este și unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina. Potrivit ratingului Forbes, în 2020, Poroșenko a ocupat locul al treilea în topul celor mai bogați oameni din Ucraina, cu un capital de 1,4 miliarde de dolari. În martie 2021, averea sa a fost estimată la 1,6 miliarde de dolari.

În 2022, cu puțin timp înainte de începutul războiului din Ucraina, Poroșenko a fost acuzat de înaltă trădare de stat. Fostul președinte se declară nevinovat și susține că autoritățile îl persecută din motive politice. Fostul președinte este suspectat că, împreună cu Medvedciuk, ar fi organizat achiziții de cărbune din estul Ucrainei, controlat de separatiștii pro-ruși, în anii 2014-2015.

Miercuri, după decizia Consiliului de Securitate Națională, deputații partidului lui Poroșenko au blocat tribuna Parlamentului, ținând pancarte pe care scria: „Ucraina nu este Rusia”, „Nu represiunii politice” și „Nu dictaturii”.

Președintele Zelenski a declarat în discursul său video din seara zilei de 12 februarie, fără a menționa niciun nume: „Toți cei care au distrus securitatea națională a Ucrainei și au ajutat Rusia, toți trebuie să fie trași la răspundere. Miliardele care au fost câștigate prin vânzarea efectivă a Ucrainei, a intereselor ucrainene, a securității ucrainene, trebuie să fie blocate și trebuie să lucreze pentru apărarea Ucrainei și a ucrainenilor”.

După cum notează Ukrainska Pravda, Igor Kolomoiski, care de asemenea este unul din cei mai bogați oameni de afaceri din Ucraina, este suspectat de fraudă și de legalizarea bunurilor obținute în mod ilegal. Boholiubov, un fost partener de afaceri al lui Kolomoiski, a părăsit Ucraina în 2024 - ilegal, potrivit autorităților -, folosind documente falsificate. Miliardarul Konstantin Jevago este suspectat de deturnare de fonduri în cazul băncii „Finance and Credit”. El se află, de asemenea, în străinătate, iar Franța a refuzat să îl extrădeze în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Rusia neagă că dronele căzute în Găgăuzia erau ale sale. Chișinăul vrea închiderea Centrului Cultural Rus

Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmente din dronele căzute pe teritoriul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie.
Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmente din dronele căzute pe teritoriul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie.

Ministerul moldovean de Externe a prezentat ambasadorului fragmente din dronele căzute în sudul țării, în timpul convocării acestuia pentru a i se înmâna nota de protest. Ca măsură de răspuns, Chișinăul a anunțat că va demara procedurile de închidere a Centrului Cultural Rus.

Ambasadorul desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, a respins acuzațiile Chișinăului despre căderea dronelor rusești în autonomia găgăuză.

Șeful misiunii diplomatice a Rusiei la Chișinău a spus că în lipsa unor „investigații suplimentare” este greu de stabilit „cui aparțin” dronele căzute în sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, despre care autoritățile spun că au provocat și explozii. Nu au fost înregistrate victime sau pagube materiale, au precizat autoritățile moldovene.

„Inscripția poate fi aplicată de oricine. În acest sens, nu excludem provocările din partea unei terțe părți, care nu este Moldova. Există și incidente accidentale, care, din păcate, sunt posibile”, a spus Ozerov jurnaliștilor la sediul Ministerului moldovean de Externe, unde a fost convocat de urgență în dimineața zilei de joi, 13 februarie.

Ministerul moldovean al Afacerilor Externe a spus într-un comunicat de presă, publicat la scurt timp după convocarea lui Ozerov, că a exprimat „protestul ferm” față de ceea ce a numit încălcări inacceptabile și amenințări la adresa securității naționale și a cetățenilor R. Moldova.

Reprezentanții Ministerului i-au prezentat ambasadorului fragmente ale dronelor căzute pe teritoriul R. Moldova ca „dovadă concretă” a acestor „încălcări grave împotriva oamenilor din țara noastră”.

Ca răspuns la provocări, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că denunță unilateral Acordul interguvernamental moldo-rus privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, încheiat în anul 1998. Această acțiune va duce la închiderea Centrului Cultural Rus din Chișinău, a precizat instituția.

Decizia a fost criticată la scurt timp de Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, care a și cerut revizuirea ei. Într-un comunicat de presă, formațiunea a spus că decizia, pe care o consideră „gest ostil” față de Rusia, este luată „sub un pretext inventat” și că va priva „sute de candidați” de burse la studii în universitățile ruse.

Toate cele trei drone rusești au căzut pe terenuri din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate.

Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

Între timp, autoritățile de la București au spus că fragmente de drone rusești au fost găsite și pe teritorul României, aproape de scena atacurilor de astă-noapte, concentrate asupra portului Reni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În 2024, număr record de jurnaliști uciși. Cei mai mulți îi are pe conștiință Israelul

Urmările unui bombardament israelian în sudul Libanului, soldat cu moartea și rănirea unor jurnaliști, la 25 octombrie 2024.
Urmările unui bombardament israelian în sudul Libanului, soldat cu moartea și rănirea unor jurnaliști, la 25 octombrie 2024.

Un număr record de jurnaliști - 124 au fost uciși în întreaga lume anul trecut, a declarat Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, adăugând că Israelul a fost responsabil pentru aproape 70% din decese.

CPJ a declarat miercuri că războiul dintre Israel și Gaza a dus la uciderea a 85 de jurnaliști de către armata israeliană și a acuzat Israelul că încearcă să înăbușe investigarea incidentelor și să arunce vina asupra jurnaliștilor.

Solicitată să comenteze, armata israeliană a declarat că nu au fost furnizate suficiente informații cu privire la presupusele incidente și că, prin urmare, nu a fost în măsură să le verifice, adăugând că ia toate măsurile fezabile din punct de vedere operațional pentru a atenua daunele aduse jurnaliștilor și civililor.

„IDF nu a vizat niciodată și nu va viza niciodată în mod deliberat jurnaliștii", a mai declarat armata.

În aceeași declarație, citată de Times of Israel, IDF a sugerat că mulți dintre jurnaliștii uciși ar fi fost „teroriști”.

„În conformitate cu dreptul internațional umanitar, un membru al unui grup armat organizat [cum ar fi aripa militară a Hamas] sau o persoană care participă direct la ostilități este considerată o țintă legitimă. După toate aparențele, multe persoane de pe lista (de jurnaliști uciși - n.r.) publicată erau membri ai aripii militare a Hamas și, prin urmare, ținte legitime în temeiul dreptului internațional", a adăugat IDF.

Numărul jurnaliștilor și al lucrătorilor media uciși în 2024 a fost în creștere accentuată față de anii dinainte - 102 au fost uciși în 2023 și 69 au fost uciși în 2022, potrivit CPJ.

Precedentul record de decese fusese în 2007, când 113 jurnaliști și-au pierdut viața, aproape jumătate din cauza războiului din Irak, a spus comitetul. Sudanul și Pakistanul au avut al doilea cel mai mare număr de jurnaliști uciși anul trecut, după Israel. a spus comitetul. „Acum este cel mai periculos moment pentru a fi jurnalist din istoria CPJ", a spus directorul general al organizației, Jodie Ginsberg, în declarație.

„Războiul din Gaza este unul fără precedent în impactul său asupra jurnaliștilor și demonstrează o deteriorare majoră a normelor globale privind protecția jurnaliștilor în zonele de conflict", a mai spus Ginsberg.

Jodie Ginsberg, CEO CPJ
Jodie Ginsberg, CEO CPJ

CPJ a declarat că a documentat o „creștere alarmantă a numărului de asasinate țintite", adăugând că cel puțin 24 de jurnaliști au fost uciși în mod deliberat din cauza activității lor anul trecut în Haiti, Mexic, Myanmar, Sudan și în alte locuri. Comitetul a declarat că a documentat cel puțin 10 cazuri de asasinate țintite efectuate de Israel.

Israelul a promis să distrugă Hamas ca pedeapsă pentru atacul din octombrie 2023, în care au fost ucise 1.200 de persoane, majoritatea civili, și 251 au fost luate ostatice, potrivit calculelor israeliene.

Mai mult de 48.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise de atunci în campania de represalii a Israelului, potrivit autorităților sanitare palestiniene.

Cel puțin șase jurnaliști și lucrători media au fost uciși până acum în 2025, a mai declarat CPJ.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Regiunea transnistreană primește a doua zi consecutiv gaze procurate în România

O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, pe 16 ianuarie 2025.
O instalație de distribuție a gazului în satul Cocieri, una dintre localitățile din stânga Nistrului subordonate Chișinăului, pe 16 ianuarie 2025.

Livrările de gaze către regiunea transnistreană continuă, pentru a doua zi consecutiv, prin achiziții ale Moldovagaz de la Bursa Română de Mărfuri, și nu prin compania MET, cu origini ungurești, după cum se aștepta. În două zile, Tiraspolul ar fi plătit 4 milioane de euro.

Compania Moldovagaz a anunțat că va livra joi, 13 ianuarie, circa 2,7 milioane de metri cubi de gaze, procurate în ajun din România, din sursele financiare achitate în avans ale Tiraspoltransgaz.

Anterior, MET Group a spus că este gata să livreze gaze naturale în Transnistria, dar că acestea „pot avea loc doar dacă este pregătit” Operatorul sistemului de transport al gazelor din Ucraina (GTSOU).

Pe 12 februarie, premierul Dorin Recean a declarat că livrările în stânga Nistrlui prin grupul MET ar fi „nesustenabile” și că guvernul de la Chișinău nu poartă discuții pentru a ajuta această firmă să livreze gaze în Transnistria. El a adăugat că singura soluție viabilă este ca Tiraspolul să accepte oferta comună a Chișinăului și Uniunii Europene de a livra gaze dintr-un grant european, în schimbul unor pași pentru îmbunătățirea drepturilor omului și libertăților fundamentale în stânga Nistrului.

Operatorul ucrainean a confirmat, într-o declarație pentru Europa Liberă, că se află în discuții cu grupul european MET, și că acestea au ca obiect „capacitățile și rutele disponibile” prin rețeaua ucraineană, inclusiv prin Conducta Transbalcanică, care traversează intermitent teritoriul moldovean și cel ucrainean prin sudul Republicii Moldova.

Chișinăul a permis livrările de gaze către regiunea transnistreană printr-un operator european, după ce Tiraspolul a refuzat ajutorul UE de 60 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice din regiune. Administrația separatistă a respins oferta UE, propunând un alt plan al achizițiilor și livrărilor de gaze prin intermediul MET Group, dintr-un presupus credit oferit de Moscova prin intermediul unei firme din Dubai. Ulterior, în legătură cu finanțarea livrărilor, MET a declarat Europei Libere că „nu are cunoștință de vreun împrumut rusesc”.

MET ar fi urmat să aducă gazele până la frontiera Republicii Moldova, unde acestea ar fi preluate de Moldovagaz și livrate subsidiarei sale de peste Nistru, Tiraspoltransgaz. Dar până la granița cu R. Moldova gazele pot fi aduse prin Ucraina, cu care se mai negociază, sau prin România, care este însă reticentă față de livrări implicând în vreun fel Rusia.

Pentru prima dată în existența sa, regiunea secesionistă a rămas, la 1 ianuarie, fără gaze rusești. Concernul rus Gazprom a oprit atunci livrările, la expirarea unui acord de tranzit prin Ucraina. O lună mai târziu, pe 1 februarie, responsabilitatea pentru furnizarea gazelor în stânga Nistrului a fost asumată în comun de UE și guvernul moldovean pentru a evita o criză umanitară, autoritățile de la Chișinău căpătând, tot pentru prima dată, controlul asupra livrărilor de energie în stânga Nistrului.

Patru milioane de euro, în două zile

Tiraspolul a cumpărat în două zile 5,3 milioane de metri cubi de gaze naturale de pe piața românească (2,6 milioane și, respectiv, 2,7 milioane de metri cubi).

Prețul de procurare pe Bursa Română de Mărfuri în zilele de 11 și 12 februarie, când au avut loc tranzacțiile, a fost de circa 740 de euro pentru o mie de metri cubi, fără TVA.

Astfel, pentru cele două zile, Tiraspolul a plătit în avans aproape 4 milioane de euro.

La acesta se adaugă un tarif pentru transportarea gazelor până în rețeaua de pe malul strâng, în mărime de 311 lei pentru o mie de metri cubi. Totodată, potrivit legislației moldovene, tranzacțiile de bursă sunt impozitate și includ o taxă pe valoare adăugată (TVA) în mărime de 8% pentru gazele naturale, a explicat secretarul de stat de la ministerul Energiei, Constantin Borosan.

Tiraspoltransgaz, companie fiică a Moldovagaz, nu are licență de la Agenția pentru Reglementare în Energetică (ANRE) pentru procurarea gazelor. De aceea, tranzacțiile pe platforma „Bursa Română de Mărfuri Est” sunt efectuate de compania mamă, conform deciziei din 10 februarie a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Achizițiile au loc pe Piața Zilei Următoare (Day Ahead Market), iar plățile se fac în avans. Astfel, Tiraspoltransgaz a achitat în avans către Moldovagaz contravaloarea gazelor achiziționate, plus serviciile de transportare a gazelor de către Vestmoldtransgaz.

Secretarul de stat Constantin Borosan a amintit, în mesajul său, că soluția procurării de pe bursa română a gazelor pentru regiunea transnistreană a fost propusă de ministerul Energiei încă acum două luni (pe 11 decembrie 2024), la o discuție cu reprezentanții companiilor energetice din Moldova, inclusiv a celor din regiunea transnistreană, ca alternativă la anunțata sistare a livrărilor de la Gazprom, de la începutul acestui an.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europenii îi reproșează lui Trump că nu ține seama de ei când discută cu Putin

Putin și Trump într-o fotogafie de arhivă, din iulie 2017.
Putin și Trump într-o fotogafie de arhivă, din iulie 2017.

Mai mulți lideri europeni, mai ales cei din Germania, i-au reproșat joi președintelui SUA Donald Trump că acționează unilateral în privința conflictului din Ucraina, neconsultându-i, și că face concesii Kremlinului chiar înainte să înceapă vreo negociere de pace.

Posibila aderare a Ucrainei la NATO și întrebarea dacă ar trebui să cedeze vreun teritoriu Rusiei nu ar trebui „scoase de pe masă” înainte de începerea negocierilor de pace cu Rusia, a declarat joi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, citat de Reuters.

Pistorius a spus că regretă faptul că administrația americană a făcut deja ceea ce el a numit concesii Rusiei înainte de începerea negocierilor.

Remarcile oficialului german vin după ce Trump a spus că a discutat la telefon cu Putin pe 12 februarie.

Trump a spus că el și Putin au convenit „să lucreze împreună, foarte îndeaproape”, ba chiar să-și facă vizite reciproce. „De asemenea, am convenit ca echipele noastre să înceapă negocierile (despre Ucraina, n.r.) imediat”, a mai spus liderul SUA.

De asemenea, Donald Trump a precizat că, după discuția sa cu Putin, a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a spus dacă Ucraina va fi un participant egal la negocierile cu Rusia.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.

„Președintele Putin, la rândul său, a menționat necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.

Anunțul despre discuția lui Donald Trump cu Vladimir Putin a avut loc la puțin timp după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, le-a spus aliaților NATO la Bruxelles pe 12 februarie că așteptarea ca granițele Ucrainei să revină la cele din 2014 este „nerealistă”.

După acea declarație, mai mulți miniștri europeni au avertizat că Europa trebuie consultată în orice proces de negocieri.

La Berlin, demersurile lui Trump au fost criticate de întreaga conducere politică a Germaniei.

Ministra germană de Externe, Annalena Baerbock, a declarat joi că Ucraina și Europa trebuie să fie implicate în discuțiile de pace despre Ucraina.

„Nu putem avea discuții fără implicarea Ucrainei. Pacea în Europa este în joc, de aceea noi, europenii, trebuie să fim implicați", a declarat Baerbock într-un interviu pentru radioul public Deutschlandfunk.

Ministra germană a declarat că nu a fost informată în prealabil cu privire la discuțiile Trump-Putin.

„Acesta este modul în care operează administrația Trump... nu este modul în care alții fac politică externă, dar aceasta este acum realitatea", a declarat Baerbock, membra a partidului Verzilor.

Și unul din liderii social-democraților de guvernământ a declarat joi pentru Reuters că Europa și Germania trebuie să își asume mai multă responsabilitate.

„Ceea ce este necesar acum este un semnal rapid și ferm, precum și o ofertă adresată Statelor Unite", a declarat co-liderul partidului, Lars Klingbeil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Mai multe drone au survolat R. Moldova, iar trei au căzut în Găgăuzia. Ambasadorul rus, convocat de urgență la MAE

Dronă rusească depistată pe un teren agricol în preajma satului Ciumai, raionul Taraclia.
Dronă rusească depistată pe un teren agricol în preajma satului Ciumai, raionul Taraclia.

Mai multe drone au traversat sudul R. Moldova în noaptea de 12 spre 13 februarie, în urma unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei. Ministerul moldovean de Externe a condamnat aceste atacuri și a anunțat că-l convoacă de urgență pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că va cere explicații oficiale ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău și va transmite un „protest ferm față de aceste acțiuni inacceptabile”.

Ultimele incidente cu drone au fost calificate de președinta Maia Sandu drept un lucru „foarte grav”.

Totodată, șefa statului a recunoscut că Republica Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.

„Republica Moldova nu a atacat pe nimeni, nu am pretins niciun teritoriu străin, nu am intrat în conflict cu vreun alt stat, avem consfințită neutralitatea în Constituție. Republica Moldova a promovat și a făcut totul pentru pace. Totuși, drone și bombe rusești cad și explodează în satele noastre. (...) Neutralitatea autentică înseamnă să ne putem apăra în fața bombelor unui stat agresor care ajung pe teritoriul nostru”, se spune într-un mesaj al Maiei Sandu, publicat pe rețele.

Potrivit autorităților moldovene, una din drone a căzut la circa 2 km de spitalul raional din Taraclia. Zona este securizată, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției urmează să examineze aparatul de zbor.

Poliția a mai semnalat cazuri în care drone rusești au survolat spațiul aerian al R. Moldova, în sudul țării , iar una dintre drone a căzut în preajma unei localități din raionul Taraclia. Explozia nu a provocat victime.

Potrivit Poliției de Frontieră, drona a căzut pe un teren agricol în preajma satului Ciumai din acest raion. O altă dronă a explodat pe un câmp situat între orașul Ceadîr Lunga și localitatea Valea Perjei, aparatul de zbor fiind localizat de Poliție la 1,5 kilometri de oraș.

Ambele zone au fost izolate, iar experții secției tehnico-explozivă a Poliției sunt în ambele locații și efectuează cercetări, dronele urmând a fi investigate în detaliu.

Din investigațiile preliminare, Poliția spune că fragmentele depistate la Ceadîr -Lunga aparțin unei drone rusești.

Una dintre dronele rusești a explodat pe un câmp la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga.
Una dintre dronele rusești a explodat pe un câmp la aproximativ 1,5 kilometri de Ceadîr-Lunga.

Atacul Rusiei asupra Ucrainei din această noapte a dus și la suspendarea activității punctului de trecere a frontierei Reni-Giurgiulești la ora 23:05, toți angajații fiind evacuați la Giurgiulești. Poliția de Frontieră a transmis că a observat mai multe explozii între orele 23:05 și 00:40, pe teritoriul Ucrainei, iar la ora 00:59, alarma aeriană s-a oprit.

Portalul regional Nokta a transmis că sunetele exploziilor au fost auzite peste tot în sudul R. Moldova.

Activitatea punctului de trecere a frontierei a fost restabilită la ora 01:30.

Anunțul autorităților vine la o zi după ce Poliția a anunțat că a descoperit o dronă, pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia. Aceasta nu avea atașat explozibil, iar prezența ei nu crea riscuri pentru locuitorii din zonă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trump a vorbit la telefon cu Putin: „Am convenit să colaborăm foarte strâns, inclusiv să ne vizităm reciproc”

Donald Trump și Vladimir Putin își strâng mâna la începutul unei întâlniri la Palatul Prezidențial din Helsinki, Finlanda, 16 iulie 2018.
Donald Trump și Vladimir Putin își strâng mâna la începutul unei întâlniri la Palatul Prezidențial din Helsinki, Finlanda, 16 iulie 2018.

Președintele american Donald Trump a avut o discuție telefonică miercuri cu omologul său rus, Vladimir Putin. Cei doi au convenit că vor lucra „foarte strâns”, inclusiv că se vor vizita unul pe altul.

Trump a anunțat într-o postare pe rețeaua sa de socializare, Truth Social, că apelul cu Putin a fost „lung și foarte productiv”.

„Am discutat despre Ucraina, Orientul Mijlociu, energie, inteligență artificială, puterea dolarului și diverse alte subiecte”, a scris liderul de la Casa Albă, adăugând că după discuția cu Putin îl va suna și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Apelul telefonic cu liderul rus este primul contact direct confirmat între cei doi de când Donald Trump a fost învestit la Casa Albă, pe 20 ianuarie. A avut loc în contextul în care, pe 24 februarie, se vor împlini trei ani de la invazia rusească în Ucraina, iar diplomația internațională se pregătește de Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie, la care Zelenski și înalți oficiali americani intenționează să participe.

Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus după convorbire că Trump „și-a exprimat sprijinul pentru încetarea imediată a ostilităților și rezolvarea problemei prin mijloace pașnice”.

Putin, la rândul său, a vorbit despre „necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o înțelegere pe termen lung poate fi obținută prin negocieri pașnice”, a spus Peskov.

El a adăugat că liderul rus l-a invitat pe Trump să viziteze Moscova și că Rusia este pregătită să primească oficiali americani pentru discuții.

Discuție Trump - Zelenski

Biroul de presă al lui Volodmir Zelenski a confirmat ulterior că președintele american a avut o conversație telefonică cu cel ucrainean.

Zelenski a scris că a avut o discuție „plină” cu Trump despre „oportunitățile de a obține pacea”.

„Am vorbit, de asemenea, și despre discuția mea cu Scott Bessent (ministrul american de Finanțe n.r.) și despre pregătirea unui nou document privind securitatea, cooperarea economică și parteneriatul pentru resurse”, a mai scris Zelenski într-o referire la propunerea americană ca părțile să încheie o înțelegere despre exploatarea zăcămintelor ucrainene de minerale rare de către SUA.

„Împreună cu SUA, trasăm următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și fiabilă”, a scris Zelenski.

Ceva mai devreme, el s-a întâlnit la Kiev cu Bessent pentru a discuta despre un asemenea acord potențial și a spus că speră ca cele două țări să ajungă la un acord în această privință la conferința de la München.

Președintele rus Vladimir Putin este vizat de un mandat de arestare internațional emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe 17 martie 2023 pentru crime de război în Ucraina, pentru deportarea ilegală a mii de copii ucraineni de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.

Intrarea sa pe teritoriul statelor membre CPI le-ar obliga pe acestea să-l predea pe președintele rus tribunalului internațional.

SUA nu este membră CPI, iar Donald Trump a respins în repetate rânduri orice jurisdicție a acestui organism asupra funcționarilor sau cetățenilor americani.

De altfel, Donald Trump a sancționat recent, pentru a doua oară, oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), de astă dată pentru că au deschis investigații ce vizează Statele Unite și Israelul.

În primul său mandat, Donald Trump i-a sancționat pe oficialii CPI care investigau dacă forțele americane au comis crime de război în Afganistan. Sancțiunile au fost ridicate de administrația președintelui Joe Biden.

După Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Două persoane au murit într-un incendiu izbucnit în clădirea „Romanița” din Chișinău

Un apartament de la etajul 17 al unui bloc de locuit de pe strada Nicolae Testemițanu, din capitală, cuprins de flăcări.
Un apartament de la etajul 17 al unui bloc de locuit de pe strada Nicolae Testemițanu, din capitală, cuprins de flăcări.

Două persoane au murit într-un incendiu izbucnit în seara zilei de 12 februarie într-un apartament de la etajul 17 al unui bloc de locuințe de pe strada Nicolae Testemițanu din Chișinău, numit de localnici „Romanița”.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a fost alertat la ora 17:34, după ce martorii au observat fum dens ieșind din scara blocului. Potrivit purtătoarei de cuvânt a IGSU, Liliana Pușcașu, pompierii au evacuat mai multe persoane de la etajul 18 pentru a preveni intoxicațiile cu fum.

Incendiul a fost localizat, iar 72 de pompieri, cu nouă unități de tehnică, inclusiv o autoscară, au intervenit pentru lichidarea completă a focului.

Cauza și circumstanțele incendiului urmează să fie stabilite.

Clădirea care a luat foc a fost construită în perioada sovietică și atrage atenția prin forma ei cilindrică. Datorită arhitecturii deosebite, localnicii au botezat-o „Romanița”. Starea în care a ajuns nu e, însă, deloc înfloritoare.

Într-un reportaj realizat în 2016, Europa Liberă Moldova a relatat situația dezastruoasă în care se afla atunci clădirea.

O clădire ca o „floare”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:11:42 0:00

Aceasta are 24 de etaje, dintre care doar 16 sunt locative, restul erau tehnice, nu erau utilizate și anume acolo se aduna multă mizerie. Erau locuri în care se adăposteau oameni ai străzii, dar și consumatori de droguri. Același tablou era și în spaţiile libere din jurul scărilor de evacuare în caz de incendiu.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Armenia se pregătește să lanseze procesul de aderare la Uniunea Europeană

Deputații din opoziția armeană consideră decizia Parlamentului drept una „populistă” și spun că va afecta relațiile cu Rusia.
Deputații din opoziția armeană consideră decizia Parlamentului drept una „populistă” și spun că va afecta relațiile cu Rusia.

Parlamentul Armeniei a aprobat în prima lectură miercuri, 12 februarie, un proiect de lege care lansează oficial demersurile pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. Acțiunea are loc pe măsură ce Erevanul se distanțează tot mai mult de aliatul său istoric, Rusia.

Armenia și-a aprofundat tot mai mult legăturile cu Occidentul în ultimii ani, acuzând totodată Rusia că nu și-a respectat angajamentul de a o proteja de Azerbaidjan, vecinul din est cu care Erevanul are relații ostile, scrie AFP.

Textul proiectului de lege, adoptat în prima lectură cu votul a 63 de deputați din 107, precizează că obiectivul inițiativei legislative este „transformarea Armeniei într-o țară sigură, securizată și dezvoltată”. Șapte parlamentari au votat contra, iar unele facțiuni din opoziție au boicotat votul.

Pentru a intra în vigoare și a începe oficial demersurile, proiectul de lege trebuie adoptat în trei lecturi. Anterior, politicienii armeni au dezbătut inclusiv ideea unui referendum pentru a modifica Constituția țării, prin înscrierea obiectivului de aderare la UE în legea supremă.

Formațiunea pro-rusă „Am Onoare” a acuzat guvernarea de la Erevan că prin această inițiativă pune în pericol comerțul liber al Armeniei cu Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), un bloc economic condus de Rusia și format din mai multe foste republici sovietice.

Rusia a spus miercuri că Armenia continuă să primească „dividende” din calitatea de membră a acestui bloc.

Relațiile dintre Erevan și Moscova s-au înrăutățit începând cu 2023, după ce o ofensivă fulger a Azerbaidjanului a dus la înfrângerea separatiștilor susținuți de Armenia în regiunea Nagorno-Karabah. Atunci, Armenia a acuzat Rusia, care avea aproape 2.000 de militari din trupele de „menținere a păcii” în regiune, că nu a făcut nimic pentru a preveni luptele și exodul ulterior a peste 100.000 de etnici armeni din zonă.

La patru zile după ofensivă, premierul armean, Nikol Pașinian, a spus națiunii, într-un discurs televizat, că alianțele și tratatele actuale de securitate ale Erevanului erau „ineficiente” și „insuficiente”.

În februarie anul trecut, guvernul său a suspendat participarea Armeniei la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) un grup de apărare condus de Rusia, similar NATO. Erevanul a aderat și la Curtea Penală Internațională (CPI) în ciuda criticilor Moscovei, decizie care obligă țara să-l aresteze pe președintele rus Vladimir Putin, dacă acesta vizitează Armenia.

Pe parcursul anului trecut, țara a dat mai multe semne că e gata să se apropie de Occident, organizând inclusiv exerciții militare comune cu SUA, cu care la începutul acestui an a și semnat un parteneriat strategic.

Din septembrie 2024, Armenia a început și discuții cu privire la liberalizarea vizelor și și-a consolidat legăturile de apărare cu Franța.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Vocea dvs. caldă și inima bună”. Președintele interimar român Ilie Bolojan, un mare fan al Maiei Sandu

Ilie Bolojan (al doilea din dreapta) în vizită în R. Moldova, în martie 2023.
Ilie Bolojan (al doilea din dreapta) în vizită în R. Moldova, în martie 2023.

Președintele român Klaus Iohannis a plecat miercuri de la Palatul Cotroceni, unde rămăsese peste limita mandatului, expirat în decembrie, ca să ajute în situația incertă provocată de anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie. În locul lui rămâne un politician apropiat de PAS și Maia Sandu.

Iohannis și-a anunțat la începutul săptămânii demisia pe fondul unor presiuni din partea partidelor de dreapta, naționaliste, care au amenințat să-l suspende, în parlament, acuzându-l de „uzurparea” puterii prin rămânerea prelungită în funcție, care ar fi urmat să se încheie cel mai devreme odată cu alegerea unui nou președinte, la alegerile repetate din mai.

În locul său, România va fi condusă de acum cu titlu de interimat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, căruia Iohannis i-a dat miercuri, simbolic vorbind, cheile de la Cotroceni, cu mesajul: „Ai grijă de România”.

„Cine are încredere în mine, s-o voteze pe Maia Sandu!”

Ilie Bolojan este liderul interimar al Partidului Național Liberal (PNL), aflat în prezent la guvernare în România, într-o coaliție alături de Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).

El deține în prezent și funcția de președinte al Senatului de la București, ceea ce îl face, potrivit Constituției, a doua persoană în stat.

Bolojan, un inginer de 55 de ani cu studii făcute la Timișoara, și-a început cariera politică în județul său natal, Bihor, din vestul României, unde a fost primar al reședinței de județ, Oradea, și președintele al Consiliului Județean Bihor.

În această calitate, el a avut mai multe contacte cu actuala președintă a R. Moldova și cu alți politicieni de la Chișinău.

În 2018, s-a bucurat prematur de victoria lui Andrei Năstase la alegerile pentru primăria capitalei, anulate de autoritățile de atunci ale Moldovei, în ceea ce se numește astăzi „vremea lui Plahotniuc”.

„Ieri seară am primit cu bucurie vestea câștigării alegerilor la Primăria Chișinău de către Andrei Năstase, candidatul pro-român și pro-european. Îl felicit pe Andrei, pe Maia Sandu și pe toți prietenii noștri din Chișinău pentru victorie”, posta atunci, de la Oradea, Bolojan.

În februarie 2020, când Maia Sandu era încă în opoziție, el a fost la Chișinău, împreună cu alți oficiali locali români, întâlnindu-se cu ea, dar și cu oficiali de la primăria capitalei. În preajma alegerilor din noiembrie 2020, Bolojan și-a amintit de acea vizită și a publicat pe rețele un mesaj de sprijin electoral entuziast pentru Sandu.

Imagine din Oradea, orașul lui Bolojan.
Imagine din Oradea, orașul lui Bolojan.

Folosind buna reputație a orașului său, Oradea, unul din cele mai dinamice și mai prospere din România, Bolojan a scris că cei care au văzut „cum se pot schimba lucrurile in Oradea” trebuie să știe că astfel de schimbari sunt posibile și in Republica Moldova. „Cei care aveti încredere în mine, vă rog s-o susțineți pe Maia Sandu", a mai spus Bolojan.

În ianuarie 2023, când devenise deja președintă și un politican de marcă, cu renume internațional, Maia Sandu s-a revăzut cu Bolojan, de data asta la el „acasă”, la Oradea. Liberalul era la acea dată președintele Consiliului Județean. Președinta a mers în orașul din vestul României într-o scurtă vizită privată de 24 de ore, numită de presa locală „surpriză”, a cărei agendă politică sau economică, dacă a existat, nu a fost niciodată făcută publică.

Întrebată de reporterii orădeni care a fost motivul vizitei, președinta Republicii Moldova a declarat că a venit în vacanță. „Am fost într-o vacanță, sunt prima dată aici și mi-a plăcut foarte mult”, a declarat Maia Sandu.

După două luni, Bolojan a mers el în Moldova, inclusiv ca să inaugureze la Băcioi un parc finanțat din bani orădeni.

Popșoi întoarce complimentul

Prietenia dintre Maia Sandu și PAS - și Ilie Bolojan a funcționat în dublu sens.

Mihai Popșoi, ministru de Externe al R. Moldova
Mihai Popșoi, ministru de Externe al R. Moldova

În noiembrie 2024, înaintea alegerilor parlamentare din România, ministrul de Externe moldovean Mihai Popșoi l-a lăudat pe liberal fără rezerve: „Ilie Bolojan este cel mai performant primar și președinte de județ din România”, a postat la 28 noiembrie Popșoi, amintind că „Ilie Bolojan este un mare prieten al Republicii Moldova - fiind la cârma județului Bihor, a finanțat proiecte frumoase în localitățile Bacioi și Stăuceni din municipiul Chișinău”.

„Dacă alegerile parlamentare de sâmbătă și duminică vor face ca dl. Bolojan să ajungă în fruntea guvernului de la București - asigura Popșoi - românii de pe ambele maluri ale Prutului și de pretutindeni vor putea fi siguri că au un conducător de nădejde”.

„Ce noroc au moldovenii cu dumneavoastră!”

Alegerile parlamentare le-a câștigat până la urmă Partidul Social-Democrat, urmat de naționaliștii de la AUR și de liberalii lui Bolojan - care a ajuns, dacă nu prim-ministru, cum spera Popșoi, atunci măcar senator.

Tot în noiembrie 2024, Bolojan a mulțumit Maiei Sandu pentru ajutorul dat forțelor românești democratice la complicatele alegeri prezidențiale. După ce primul tur, din 24 noiembrie, a fost câștigat de suveranistul prorus Călin Georgescu, Sandu și-a dat sprijinul în vederea turului al doilea, care până la urmă nu s-a mai ținut, Elenei Lasconi, trimițând un mesaj politic limpede, pro-vestic, alegătorilor români.

Bolojan a reacționat: „Doamna Maia Sandu, ce popor aveți, ce noroc are cu dumneavoastră! Vă mulțumesc pentru mesajul cald pe care ni l-ați trimis. Aveam nevoie de vocea dumneavoastră caldă și inima bună. Ați arătat unei lumi întregi că un om bun poate să-și conducă țara înainte! Și, cu valori corecte, multă modestie, poate să țină piept Rusiei, doamnă. Iar pentru asta să câștige respectul întregii lumi.”

Ce atribuții are președintele interimar

Interimatul lui Ilie Bolojan, așteptat să fie cel mai lung din istoria României, se va încheia după învestirea președintelui ales în urma alegerilor prezidențiale programate pentru 4 și 18 mai.

Ca interimar, Bolojan va putea promulga legi, semna decrete și la nevoie, desemna un nou prim-ministru. El nu va avea însă dreptul să dizolve Parlamentul sau să convoace referendum.

Reuters scrie că la conducerea statului, el „se va confrunta cu o presiune tot mai mare din partea unei economii UE în încetinire, pe fondul amenințărilor tarifare din SUA, și cu provocarea de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE”.

Alegerile prezidențiale românești, care indirect i-au dat lui Bolojan șansa de a conduce statul român, măcar o vreme, se vor repeta în luna mai, iar sondajele tot lui Georgescu îi dau prima șansă, deși rămâne neclar dacă va fi admis în cursa electorală.

Președinta Maia Sandu s-a despărțit miercuri de Klaus Iohannis cu un mesaj pe Facebook în care a apreciat că relațiile dintre cele două țări se află la un nivel record.

„Drumul nostru european nu ar fi fost posibil fără susținerea sinceră și necondiționată a României. În numele cetățenilor Republicii Moldova, îi mulțumesc președintelui Klaus Iohannis pentru tot ce am realizat împreună”, a scris președinta.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul vrea să fie eliberați toți deținuții din stânga Nistrului

Primul „deținut politic” eliberat de autoritățile separatiste în acord cu cele constituționale, Anton Malîșev, a ajuns direct din detenția ilegală în stânga Nistrului, în detenția legală la Penitenciarul 13 din Chișinău (fotografia din curtea Penitenciarului 13, 2010).
Primul „deținut politic” eliberat de autoritățile separatiste în acord cu cele constituționale, Anton Malîșev, a ajuns direct din detenția ilegală în stânga Nistrului, în detenția legală la Penitenciarul 13 din Chișinău (fotografia din curtea Penitenciarului 13, 2010).

Chișinăul consideră că toți cei circa 2.000 de deținuți din Transnistria sunt „deținuți politici”, deoarece au fost condamnați de instanțe ilegale, și va insista pe eliberarea tuturor, a spus vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, la o zi după ce Tiraspolul a eliberat doi cetățeni moldoveni.

Unul dintre ei, Anton Malîșev, a fost reținut de poliția moldoveană imediat după ce a fost eliberat, pe 10 februarie, de așa-zisele autorități ale regiunii transnistrene, unde se afla în închisoare pentru trafic de droguri.

Vorbind jurnaliștilor după ședința de guvern din 12 februarie, Serebrian a explicat că misiunea Chișinăului a fost să-l elibereze pe Malîșev din custodia autorităților neconstituționale, iar dacă el a comis vreo infracțiune confirmată de instanțe de pe malul drept, atunci el își va ispăși pedeapsa.

Malîșev era dat în căutare în R. Moldova din 2021. În 2022, el a fost condamnat în absență de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, la 8 ani de închisoare pentru că a păstrat substanțe psihotrope, cu scopul de a le comercializa. În perioada respectivă, el se afla în stânga Nistrului, unde a fost condamnat la 21 de ani de detenție pentru trafic de droguri.

Potrivit asociației Promo-Lex, în detenția din stânga Nistrului, starea de sănătate a lui Malîșev „s-a deteriorat grav, fără acces la îngrijiri medicale adecvate”.

Vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, despre deținuții din stânga Nistrului
Așteptați
Vicepremierul pe Reintegrare, Oleg Serebrian, despre deținuții din stânga Nistrului

Nici o sursă media

0:00 0:00:59 0:00

Serebrian a mai spus că autoritățile de la Chișinău insistă pe eliberarea tuturor deținuților din stânga Nistrului, chiar și a celor care au comis infracțiuni, pentru că au fost trimiși în închisoare de instanțe nerecunoscute.

„Cei de la Tiraspol nu sunt în drept să decidă cine și ce a săvârșit. Acelea nu sunt instanțe legale. Instanțele legale din partea dreaptă a Nistrului trebuie să judece”, a declarat vicepremierul.

Potrivit lui, Chișinăul a înaintat Tiraspolului o listă cu deținuți. Unii dintre ei sunt mai cunoscuți opiniei publice din cauza unor circumstanțe precum starea de sănătate, vârsta sau faptul că au fost răpite de pe malul drept.

Serebrian a confirmat că eliberările fac parte din condițiile pentru tranzitul de gaze către regiunea transnistreană. Chișinăul a permis Tiraspolului să cumpere gaze prin intermediul unei firme Ungaria și plătite de o alta, din Dubai, condiționând însă tranzitul pe teritoriul R. Moldova.

„Folosim această ocazie acum ca să eliberam cat mai multă lume”, a spus vicepremierul, precizând că în următoarele săptămâni ar putea fi eliberate persoanele „cel mai grav afectate”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția a găsit o dronă în preajma unei localități din raionul Taraclia

Dronă rusească găsită la Coșernița, raionul Criuleni, în noiembrie 2024.
Dronă rusească găsită la Coșernița, raionul Criuleni, în noiembrie 2024.

Poliția moldoveană a anunțat miercuri, 12 februarie, că a descoperit o dronă, pe un câmp din preajma localității Salcia din raionul Taraclia. Zona a fost izolată, iar specialiștii secției tehnico-explozivă urmează să o investigheze în detaliu.

Primele examinări de pe teren au stabilit că drona nu are atașat explozibil, iar prezența ei nu creează riscuri sau pericole pentru siguranța cetățenilor din regiune. Cercetările la fața locului continuă.

Poliția a făcut apel la cetățenii care identifică aparate de zbor sau dispozitive suspecte căzute la sol – să nu se apropie de ele și să nu le atingă.

În luna noiembrie anul trecut, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani, dar și în apropierea Chișinăului.

Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora și au spus că dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei. La 12 noiembrie, Chișinăul i-a înmânat o notă de protest ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, în legătură cu aceste incidente.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Londra: Cine intră în țară ilegal, nu va primi niciodată cetățenie

Migranți care au traversat Canalul Mânecii sunt preluați de poliție la Dover, în Anglia, la 5 februarie 2025. Potrivit noilor reguli, ei au șanse minime să devină vreodată cetățeni britanici.
Migranți care au traversat Canalul Mânecii sunt preluați de poliție la Dover, în Anglia, la 5 februarie 2025. Potrivit noilor reguli, ei au șanse minime să devină vreodată cetățeni britanici.

Guvernul britanic a declarat miercuri că înăsprește normele privind imigrația pentru a face aproape imposibil ca migranții fără documente care sosesc în ambarcațiuni mici să primească ulterior cetățenia.

Conform noilor directive, citate de AFP, migranților care sosesc pe mare sau ascunși în vehicule li se va refuza în mod normal cetățenia.

„Aceste reglementări confirmă (...) faptul că orice persoană care intră ilegal în Regatul Unit, inclusiv în ambarcațiuni mici, riscă să-i fie refuzată cererea de cetățenie britanică”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne.

Marea Britanie este una din destinațiile preferate ale migranților ilegali din Africa și Orientul Mijlociu, care încearcă să ajungă acolo mai ales prin Franța.

36.816 persoane au fost detectate în Canalul Mânecii între Anglia și Franța în 2024, o creștere de 25 % față de cele 29.437 care au sosit în 2023, arată cifrele provizorii ale Ministerului de Interne de la Londra.

Presiuni dinspre extrema dreaptă

Guvernul laburist al prim-ministrului Keir Starmer este presat să reducă migrația după ce partidul Reform UK, al lui Nigel Farage, a obținut aproximativ patru milioane de voturi la ultimele alegeri generale - un rezultat fără precedent pentru un partid de extremă dreapta.

Însă schimbarea regulilor a fost criticată de unii parlamentari laburiști, care s-au plâns că nu e corect ca oamenii să fie naturalizați doar pe jumătate.

„Dacă acordăm cuiva statutul de refugiat, nu poate fi corect să îi refuzăm apoi șansa de a deveni cetățean britanic”, a scris deputata Stella Creasy pe X, adăugând că noile reguli îi va condamna pe cei vizați să fie locuitori de categoria a doua.

Free Movement, un blog despre legislația privind imigrația, a declarat că modificările au potențialul de a „bloca un număr mare de refugiați de la naturalizarea ca cetățeni britanici, cu efect imediat”.

Blogul a numit „orientările” guvernamentale actualizate „incredibil de răutăcioase și dăunătoare pentru integrare”.

Anunțul vine după ce parlamentarii britanici au dezbătut săptămâna aceasta noul proiect de lege al guvernului privind securitatea frontierelor, azilul și imigrația, conceput pentru a acorda poliției și altor structuri de forță „puteri de tip antiterorist” pentru a desființa grupările care aduc imigranți ilegali peste Canalul Mânecii.

Imigrația ilegală și cea fără documente - ambele aflându-se în prezent la niveluri record în Regatul Unit - au fost o temă majoră la scrutinul din iulie 2024, care l-a adus pe Starmer la putere.

La preluarea mandatului, acesta a renunțat imediat la planul predecesorului său conservator, Rishi Sunak, de a descuraja migrația fără documente către Regatul Unit prin deportarea noilor sosiți în Rwanda.

În schimb, el a promis să distrugă „bandele” de traficanți de oameni pentru a reduce numărul de imigranți.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Mediului vrea să modernizeze sistemul de monitorizare a calității aerului

În prezent, în R. Moldova sunt instalate trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova.
În prezent, în R. Moldova sunt instalate trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova.

Ministerul Mediului își propune să modernizeze sistemul de monitorizare a calității aerului prin procurarea a 11 stații automatizate, care vor permite colectarea datelor în timp real. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de Guvern în ședința de miercuri, 12 februarie.

Potrivit ministrului Mediului, Sergiu Lazarencu, rețeaua națională de monitorizare a calității aerului va include în total 18 stații automate de monitorizare și o stație mobilă. 11 dintre acestea vor fi procurate cu sprijinul UE. Potrivit notei informative, achiziția stațiilor automate de monitorizare și crearea Rețelei integrate naționale de monitorizare a calității aerului este estimată la circa 3,4 milioane de euro.

Cu ajutorul acestora, autoritățile își propun să reglementeze două sisteme - Sistemul Național de Inventariere a Emisiilor de Poluanți Atmosferici și Sistemul Național de Monitorizare și Gestionare Integrată a Calității Aerului.

„Aceasta este o premieră pentru țara noastră. Asta va contribui la reacționarea rapidă când vor fi depășite limitele de poluare”, a spus Lazarencu în ședința Guvernului.

Ministerul Mediului spune că în prezent R. Moldova nu dispune de un sistem care să permită efectuarea măsurării calității aerului pe întreg teritoriul țării, iar sistemul actual este unul învechit și fragmentat, iar datele obținute „nu reflectă situația reală”.

Prin noile reglementări aprobate, Ministerul a stabilit că subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Mediu vor colabora cu autoritățile publice locale pentru a elabora planuri de menținere a calității aerului, care vor presupune acțiuni ca extinderea spațiilor verzi; introducerea unor zone cu emisii reduse și limitarea accesului vehiculelor în unele zone urbane; stimularea utilizării transportului public; dezvoltarea infrastructurii pentru mașinile electrice și biciclete și altele.

În prezent, specialiștii de la Agenția de Mediu preiau manual probele, zilnic, de la 17 stații de monitorizare. Doar Chișinăul, Bălțiul, Benderul, Tiraspolul și Râbnița, fiind cele mai mari centre industriale, au sisteme de monitorizare.

În plus, în țară sunt instalate deja trei stații de monitorizare automatizată a aerului - la Chișinău, Mateuți (Rezina) și la Leova, unde este o stație de control asupra poluării transfrontaliere, instalată în cadrul unui program ce are ca scop să evalueze transferul poluanților pe distanțe mari în Europa.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG