Accesul, dar și posibilitățile femeilor de a se integra și a se afirma într-o carieră care oferă funcţii de conducere şi putere de decizie, mai ales în așa domenii tradițional asociate succesului masculin, precum diplomația, justiția, apărarea și securitatea, ordinea publică, sunt influențate semnificativ de viziunile societății privind rolul acestora în contextul respectiv.
În același studiu, sfera decizională continuă a fi privită ca o prerogativă exclusivă a bărbaților, care sunt percepuți ca persoane încrezătoare în propriile forţe, dominatori şi rigizi. Pe când femeile sunt văzute mai curând ca mediatoare, prietenoase şi sociabile, având un cuvânt mai puțin de spus în luarea deciziilor. Regretabil este faptul că, uneori aceste stereotipuri sexiste sunt mai înrădăcinate în conștiința femeilor, care tind de a accepta mai curând lideri dominanţi de sex masculin, decât de sex feminin. Aici intervin și miturile despre capacitățile mai reduse ale femeilor de a conduce și a ocupa funcții de decizie, de a activa într-un domeniu anumit, viziuni care rămân a fi destul persistente în societatea actuală.
Nivelul destul de jos al „culturii de gen”, este un alt element ce relatează asupra caracterului paternalist centrist masculinizat al societății moldovenești. Populația percepe eronat „egalitatea de gen” considerând că, prin aplicarea acesteia vor avea de câștigat doar femeile în detrimentul bărbaților. Pe când, în realitate, aceasta presupune o egalitate în drepturi, responsabilități, obligații și oportunități în cadrul tuturor dimensiunilor vieții sociale și economice, inclusiv vieții familiale.
Datele statistice relatează că, femeile din Republica Moldova sunt caracterizate printrun nivel destul de înalt al capitalului intelectual. În anul 2014, conform datelor BNS, acestea au constituit peste 59% în totalul persoanelor în vârstă de 25-64 ani care au studii superioare, ponderea cea mai semnificativă a acestora de 75,5% fiind concentrată în cadrul grupului de vârstă 25-49 ani.
Pe piața muncii, nivelul general al ocupării femeilor (49,6%) este mai jos comparativ cu cel al bărbaților (50,4%), însă, dacă examinăm acest indicator din punctul de vedere al studiilor pe care le dețin femeile, putem observa că, situația este cu totul inversă. Studiile în domeniu relatează că, femeile din Republica Moldova sunt mai rar încurajate de către familii în candidarea/concurarea pentru o poziție de conducere, în luarea unei decizii pentru acceptarea acesteia, sau în însușirea unor specialități considerate ca fiind masculine. Stereotipurile, conform cărora responsabilitățile ce țin de familie sunt cele ale femeii și că aceasta „trebuie să-și facă timp pentru familie și să renunțe la carieră”, continuă a fi destul de pronunțate în societate.
Șansele femeilor de a se afirma în domeniul diplomației rămân a fi și în continuare destul de modeste, în mare parte datorită asocierii acestuia cu istoriile de succes masculin formate și promovate de-a lungul istoriei.
Constituind peste jumătate din populația țării și peste 59% dintre persoanele cu studii superioare, femeile continuă a fi prezente preponderent în cadrul funcțiilor de execuție și celor decizionale de nivel mediu, fără, însă, a fi admise în cele de conducere superioare.

Un Emoji sau Sticker va îmbogăți acest articol.