Astfel, completul care va examina cauzele ce ţin de insolvabilitatea întreprinderilor ce nu-şi pot onora obligaţiunile faţă de terţi este format din judecătorii Sergiu Arnăut, Boris Bîrcă şi Eugeniu Clim. Şeful Curţii de Apel Chişinău a explicat necesitatea formării unui atare complet prin faptul că dosarele cu pricina ar necesita o atenţie aparte. Demersul înaintat de Ion Pleşca a fost acceptat de majoritatea membrilor CSM.

Legalitatea unui asemenea demers este însă pusă la îndoială de mai mulţi experţi în drept. 

„Este o încălcare vădită a principiului de repartizare aleatorie a dosarelor. Practic, ceilalţi judecători o să fie scoşi din ecuaţie. Această categorie a dosarelor reprezintă o tentaţie foarte mare pentru cei care nu sunt cinstiţi, căci, într-adevăr, este vorba despre sume mari de bani. E clar că gradul de coruptibilitate o să crească în situaţia dată”, susţine avocatul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO.

La rândul său, avocatul Andrei Năstase afirmă că motivul real al formării unui asemenea complet de judecători este faptul că unii judecători desemnaţi aleatoriu refuză să îndeplinească ordine politice.

„În Republica Moldova procedurile de insolvabilitate înseamnă, în mare parte, sechestre arbitrare, falimente fictive sau premeditate, atacuri raider, preluări de afaceri, reglări de conturi şi spălări de bani, eschivări de la plata impozitelor şi taxelor la bugetul de stat, stingerea frauduloasă a unor datorii către cetăţeni, agenţi economici şi stat. Pentru că unii judecători desemnaţi aleatoriu au început să nu mai execute comenzi politice si mafiote, acest sistem putred a recurs la desemnarea frauduloasă a unora dintre cei mai vulnerabili indivizi”, a declarat Andrei Năstase.

„Este mult mai greu să controlezi 40 de judecători decât trei, despre care presa liberă a scris în contextul luării de mită, a atacurilor raider, a preluării arbitrare de proprietăţi. Poate cel mai grav lucru e că aproape 80 la sută din activele ţării aflate la cheremul unei justiţii putrede, de ieri sunt şi mai vulnerabile. Prin decizia de ieri a CSM a fost grav afectat sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor, în care partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au investit până în prezent zeci de milioane”, a adăugat avocatul Năstase.

Şi avocatul Roman Zadoinov vorbeşte despre interese şi creşterea corupţiei. „Atunci când excludem aceste reguli de repartizare aleatorie, apare conflictul de interese. Mai mult, se încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece participanţii la proces deja nu mai pot înainta recuzare judecătorului. Apar relaţii de corupţie. Este vorba despre dosare unde sunt datorii de milioane de lei şi judecătorii decid: trebuie să achite aceste datorii sau nu. Vă închipuiţi care este valoarea litigiului?”, a menţionat avocatul.

Solicitat pentru o reacţie, preşedintele Curţii de Apel Chişinău a transmis prin intermediul şefei serviciului de presă al instituţiei că respinge acuzaţiile şi că a acţionat conform legii, care îi permite să formeze astfel de complete. 

De menţionat că cei trei judecători care vor examina cauzele de insolvabilitate au ajuns în vizorul opiniei publice în urma unor scandaluri. Presa a scris că magistratul Boris Bîrca a fost filmat cum ar fi luat mită. La rândul său, magistratul Sergiu Arnăut este în vizorul Procuraturii Generale după ce Comisia Naţională de Integritate a constatat că acesta a admis fals în declaraţia de avere. S-a întâmplat după ce Jurnal TV a difuzat un reportaj ce a relevat că magistratul ar fi pus la cale un divorţ fictiv pentru a-şi tăinui proprietăţile. Cât despre Eugeniu Clim, presa a scris că a fost implicat în atacul raider de la Registru, iar numele său figurează în mai multe dosare pierdute de Moldova la CEDO, majoritatea vizând cazuri economice. El a fost suspectat de procurori de emiterea unei decizii ilegale în 2009, însă CSM nu a permis ridicarea imunităţii sale pentru cercetări. Clim şi Bîrcă au fost judecători la fosta Curte de Apel Economică, lichidată tocmai pentru scandaluri de corupţie.

„Aceşti judecători au emis nişte decizii pentru care Republica Moldova a fost condamnată la Curtea Europeană, şi nu o dată, pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, iar unii dintre aceşti judecători, noi am văzut prin mass-media, au fost chiar prinşi cu mită. Nicicum nu putem noi să ne izbăvim de corupţie în sistemul judecătoresc”, afirmă avocatul Roman Zadoinov.

Precizăm că banii pentru implementarea Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor au fost donaţi de Guvernul Statelor Unite ale Americii. În cadrul Programul USAID de Consolidare a Instituţiilor Statului de Drept, din 2009 şi până în prezent SUA au oferit Republicii Moldova un ajutor financiar de 10 milioane de dolari.