Declaraţiile aparţin procurorului-şef adjunct al DNA din România, Nistor Călin, şi au fost făcute în cadrul unei conferinţe anticorupţie organizată astăzi la Chişinău, de către Institutul pentru Politici şi Reforme Europene.

„DNA a beneficiat de o susţinere totală a societăţii civile şi de una parţială din partea sistemului politic. Când vorbesc de voinţa sistemului de a combate corupţia, discut mai întâi de voinţa sistemului judiciar, a societăţii civile şi de abia la final discutăm de voinţa sistemului politic. Niciodată sau în foarte puţine cazuri, sistemul politic, vorbesc de statele din Europa de Est şi Sud-Est, iniţial nu a vrut să combată corupţia. Au înfiinţat instituţiile anticorupţie şi au spus că sunt gata să se prezinte bine în faţa instituţiilor internaţionale. Dacă ar fi prevăzut adevărata evoluţie, politicienii din România ar fi avut reţinere în a înfiinţa DNA. Acum sunt forţaţi să evolueze în această direcţie, societatea nu mai are răbdare cu politicienii. În ultima lună a picat Guvernul, manifestanţii au cerut instituţii legale eficiente”, a declarat Nistor Călin.

Procurorul-şef adjunct al DNA a menţionat că, la începutul activităţii instituţiei anticorupţie din România, care la moment este cotată cu un nivel de încredere de peste 60 la sută din partea populaţiei, a fost esenţială numirea unei conduceri şi a unei echipe de procurori profesionişti.

„Dacă doriţi un sistem judiciar eficient vi-l recomand pe cel al României. Începutul a fost greu şi pentru DNA. Un prim progres l-a constituit numirea unui nou management în 2005, în frunte cu Daniel Morar, la moment judecător la Curtea Constituţională. Ulterior a format o echipă de procurori foarte bună. Rezultatele au început să apară iniţial mai greu, iar în continuare am ajuns la performanţa de azi. Procurorul trebuie să fie profesionist. Despre onestitate nu mai vorbesc, nu cred că un procuror vine cu o altă intenţie decât a face justiţie. Procurorii trebuie să fie curajoşi să aibă capacitatea de a deschide investigaţii mari, să poată să conducă bine ancheta, iar în final să obţină sentinţe valide”, a spus Nistor Călin.

Şeful de la DNA a adăugat că influenţa politicului în sistemul judiciar este minimă în România, fapt care a asigurat rezultatele obţinute în lupta anticorupţie la nivel înalt.

„Pentru evoluţia bună a sistemului judiciar trebuie să existe o reală independenţă a procurorului în investigaţiile efectuate. Influenţa sistemului politic în România este minimă sau practic inexistentă. Se rezumă doar la propunerea procurorului general şi al adjuncţilor. S-a dovedit viabilă până la acest moment. În opinia mea, nici pe sistemul de numire, sistemul politic nu ar trebui să mai aibă o implicare, numirea să o facă CSM, ca organism independent, care asigură independenţa justiţiei. Avem susţinerea instituţiilor europene, dar ca să menţii acest sprijin trebuie să ai rezultate, să dovedeşti că vrei să combaţi corupţia, că nu te interesează cine e la putere şi în opoziţie”, a afirmat Nistor Călin.

Expertul de la Bucureşti a adăugat că rezultatele luptei anticorupţie depind de sentinţele de condamnare în instanţele de judecată. Dar aceste decizii trebuie să se bazeze pe probe valide, a accentuat şeful de la DNA.

„Validitatea unei anchete o dau deciziile pronunţate de instanţă. Dacă nu obţii soluţii de condamnare, ancheta practic nu are nicio valoare. Este esenţial ca rata condamnărilor să fie acceptabilă. În România, rata condamnărilor în dosarele pronunţate de DNA este de 90%. Anul acesta este aproximativ 92%, nu deţin încă datele exacte. Un procent de achitări de 8-10 la sută este unul acceptabil pentru orice sistem din orice stat democratic. Este esenţial ca acele condamnări să fie obţinute pe baza unor probe valide”, a conchis Nistor Călin.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.