Se pare că Moscova a reușit să convingă lumea că în Arctica se dă marea luptă pentru resurse şi că Kremlinul este pregătit să lupte cu oricine încearcă să-i fure „drepturile”. Cu toate acestea, pentru a fi primul în această regiune, Rusia trebuie să-şi coreleze intenţiile cu puterile. Însă, Moscovei îi lipsesc tocmai puterile, apreciază publicaţia poloneză Rzeczpospolita.
După prăbușirea URSS, timp de 10 ani regiunea arctică a fost abandonată de statul rus. Din cauza lipsei de fonduri, Rusia a închis majoritatea bazelor militare arctice înfiinţate în timpul Războiului Rece și a redus în mod semnificativ forțele navale de patrulare în regiune.
Interesul pentru Arctica a revenit odată cu sosirea la Kremlin a lui Vladimir Putin, în 2000. De atunci, atitudinea Moscovei față de Nord s-a schimbat, iar Arctica a început să fie menționate tot mai des în cele mai importante documente de stat.
„O treime din spațiul Rusiei este teritoriul Extremului Nord. Un teritoriul imens acoperit cu strat gros de gheață, insule în marea arctică și o coastă de la Murmansk la Chukotka, care aproape că se continuă cu Alaska. Dar aceste întinderi improprii vieţii omului, oferă Moscovei aproape tot tabelul periodic”, – scrie ediția poloneză.
Având în vedere că regiunea arctică ascunde o mare bogăție, nu este surprinzător faptul că ruşii o văd drept stâlpul economiei viitorului. Principalele speranțe ale Rusiei sunt legate de câmpurile de hidrocarburi de pe platoul continental, ascunse sub apele reci ale Oceanului Arctic. Cu toate acestea, gheața groasă, vânturile puternice și gheţarii în derivă nu permit exploatarea acestor bogăţii cu tehnologii indigene, Rusia având nevoie la accesul celor mai moderne și eficiente utilaje. Toate acestea se găsesc în Occident. Însa, în condițiile sancțiunilor, accesul la tehnologie este imposibil pentru Rusia.
Companiile ruseşti deja se confruntau cu probleme în acest domeniu și au apucat doar într-o mică măsură să acceseze tehnologiile moderne occidentale. Acum sunt de-a dreptul izolate din cauza sancțiunilor.
În plus, pentru a deveni o putere arctică, Rusia nu are nevoie doar de instalații de foraj, dar, de asemenea, de o mulțime de bani, pe care nu îi are. Kremlinul a declarat că intenționează să investească mai mult de 220 miliarde $ în sectorul de petrol și gaze din regiunea arctică, dar nu a precizat de unde va lua aceşti bani.
O altă problemă gravă a Rusiei este declinul populației în general, și în regiunea arctică, în special. Vina pentru această situaţie este un cumul de factori – mortalitatea ridicată, rata scăzută a natalității, alcoolismul și emigrarea. În plus, în regiunea arctică scade nu doar populația, dar și gheața, care ar putea să fie o veste bună pentru Rusia.
Dar chiar dacă gheața va rămâne la locul ei, ceva în zona arctică tot se va topi: speranțele imperiale ale lui Vladimir Putin. Deși Rusia este lider în regiune după numărul de trupe și spărgătoare de gheață, acest lucru cu siguranţă că nu este suficient pentru a câștiga marele meci pentru resursele Arcticii. Potrivit experților, Moscova va putea începe să exploateze zona arctica abia peste 30 de ani. Ea nu are tehnologiile, cunoștințele și banii necesari, iar cu mitraliera nu este capabil să extragă ţiţei nici măcar președintele Rusiei.
Poate doar Chuck Norris. Dar şi el e occidental.